Sunteți pe pagina 1din 4

Redactați un eseu, de minimum douăpagini,desprecontribuțialuiTituMaiorescuși a

SocietatiiLiterareJunimea la dezvoltarealiteraturiiromâne.
Vețiaveaînvedere:
- importanțaJunimii;
- articolelecritice ale luiTituMaiorescu;
- prezentareauneiopere la alegere a unuireprezentant al EpociiMarilorClasici( specie, titlu
,teme, copozițieșistructură, construcțiasubiectului, personaje).

Junimea
Junimea a fost o societate înființată la Iași în anul 1863.Fondatorii au fost câțiva tineri ce
tocmai își luaseră doctoratul în filologie și științe juridice.Aceștia își propun să ridice gradul
de cultură al poporului,susținând o serie de prelegeri pe teme variate.La început Junimea a
avut un caracter politic,inițial în cercurile sale fiind primiți adepții conservatorismului.Totuși
junimiștii nu pierdeau din vedere criteriul valorii și mai ales talentul.
În evoluția societății se disting trei etape:
1. Cuprinsa intre 18633-1874
In aceasta etapa,junimistii au preocupari in domeniul limbii,literaturii si culturii
2. Cuprinsa intre 1874-1885
Este practic perioada de glorie in care au fost publicate operele lui Eminescu,Creanga si
Slavici,cunoscuta in literatura sub denumirea Epocii Marilor Clasici
3. De dupa 1885
Nu mai este la fel de glorioasa la fel de glorioasa Junimea se muta de la Iasi la
Bucuresti si in indelugata ei experienta de pana la 1944 nu va mai avea niciodata gloria
primilor ani.

Mentorul junimii a fost inca de la inceput Titu Maiorescu,fiul profesorului ardelean,Ion


Maiorescu .Si-a inceput studiile la Craiova,le-a continuat la Brasov,Viena si Berlin.Dupa ce-si ia
doctoratul in filozofie la Berlin,se intoarce in tara,activeaza ca profesor de logica la universitatea
din Iasi si Bucuresti.Practica avocatura,iar cariera lui politica este ascendenta,ocupand pe rand
functiile:Ministru al Cultelor,Ministru de Externe,Prim-ministru.
In calitate de conducator al Junimii,Maiorescu isi impune ideile in fata intregii societati ca
un demn continuator al Daciei Literare,acorda o deosebita importanta literaturii populare ca sursa
de inspiratie pentru literatura culta. Promoveaza tinerele talente,acordandu-le sprijin moral si
material.Pentru Eminescu are o atentie deosebita,fiind cel care aduna toate manuscrisele poetului
si publica Editia princeps a poeziilor Eminesciene.L-a sprijinit si pe Caragiale si Slavici,dar nu in
aceeasi masura.
Titu Maiorescu se remarca in calitate de critic literar,publicand o serie de studii de
specialitate,printre care:
1. Eminescu si poeziile lui
2. Directie noua in poezia si proza romana
3. Comediile D-lui Caragiale
In primu studiu criticul isi arata intentia de a fixa individualitatea poetului si de a se opri
asupra poeziei sale.Prima parte a studiului contine date biografice,insistand asupra cauzelor
ce l-au determinat pe Eminescu sa-si finalizeze studiile si asupra problemelor de sanatate ale
poetului.Titu Maiorescu arata ca Eminescu nu a dus lipsa de bani,el beneficiind intotdeauna
de ajutorul familiei sau prietenilor.Referitor la absenta premiilor spune ca el insusi ii
refuza.Boala poetului este prezentata ca fiind ereditara:*nici un mare nefericit nu se poate
spune ca a fost Eminescu*,sustine criticul,cauza nefericirii sale fiind mai ales pesimismul.
In partea a doua se ocupa de creatia Eminesciana, aratand ca aceasta se situeaza la nivelul
culturii europene.Poezia lui place,intru-cat contine,sentimente adevarate,prezentate intr-o
forma frumoasa.Maiorescu arata ca Eminescu a contribuit la dezvoltarea formei poetice a
limbii romane.A luat cuvinte simple si le-a folosit in splenderime,a inventat rime noi,a
valorificat cu maiestrie numele proprii.Armonia versurilor Eminesciene isi are originea in
poezia populara.
Un alt studiu este intitulat Comediile D-lui Caragiale.Acesta incepe cu prezentarea
titlurilor comediilor lui Caragiale,aratand felul cum au fost primite de public.Astfel O noapte
furtunoasa si O scrisoare pierduta… s-au bucurat de succes in timp ce D-ale Carnavalului si
Conu Leonida fata cu reactiunea nu au fost apreciate.Incearca sa determine cauzele care au
dus la aceasta diferenta.El subliniaza ca principalul merit a lui Caragiale este acela de a fi
original.Dramaturgul prezinta figuri specifice unor anumite categorii sociale ce cultiva
impresia unei civilizatii occidentale si unei culturi superioare.Se inspira chiar din societatea
romaneasca.Criticul respinge acuzatiile celor care considerau ca dramaturgul ar avea interese
politice si arata ca arta ridica deasupra acestor interese.
De asemenea ii combate pe cei care spuneau ca operele lui Caragiale sunt
imorale.Maiorescu arata ca arta combate raul indirect implicand o inaltare morala
impersonala.Da exemple din literatura universala pentru a sustine faptul ca marile creatii
literare nu au neaparat un final moralizator.El sustine ca trivalitatea in arta nu exista deoarece
inspiratia autorului este impersonala,lucrarea putand fi imorala sau trivala dupa tinta pe care
o avea.
In final Titu Maiorescu sustine ca a incercat sa defineasca hotarul dintre ceea ce este arta si
ceea ce nu este pentru a determina o apreciere mai corecta a valorii literare.El nu contesta
superioritatea comediei O scrisoare pierduta… in fata piesei D-ale Carnavalului,dar gaseste
lipsita de importanta insistenta asupraa diferitului.
Genul dramatic cuprinde speciile destinate a fi jucate pe scena(comedia,tragedia si drama)
in care gandurile si sentimentele sunt exprimate in mod indirect cu ajutorul personajelor si al
actiunii.
In opinia mea piesa *O scrisoare pierduta…* scrisa de Ion Luca Caragiale apartine
genului dramatic deoarece prezinta trasaturi specifice.
In primul rand principala modalitate de expunere este dialogul,acesta realizandu-se prin
intermediul replicilor.Tema piesei este lupta politica pentru putere,desfasurata in capitala
unui judet de munte,in jurul anului 1800.Textele dramatice se disting de celelalte texte
literare prin prezenta listei de personaje,numele indivizilor fiind asezate inaintea replicilor.
In al doilea rand textul se structureaza in acte,scene si tablouri:Actul 1,Actul 2,Actul 3 si
Actul 4.Didascaliile sunt situate de obicei intre paranteze si pot contine indicatii privind
decorul,gestica,mimica,relatia dintre personaje,locul,timpul,etc.:*(O anticamera bine
mobilata.Usa in fund cu doua ferestre mari de laturi.La dreapta,in planul…*.
De asemenea titlul are aceasta denumire *O scrisoare pierduta* deoarece scrisoarea este
obiectul santajului.La nivel simbolic scrisoarea reprezinta puterea,intrucat cei care o detin au
acces la functii importante.Articolul nehotarat *o* subliniaza banalitatea intamplarii care
duce la declansarea conflictului dintre cele doua tabere politice.
Comedia este structurata in patru acte.In primul act al operei se desfasoara pierderea si
gasirea scrisorii care ajunge in mainile lui Catavencu.In cel de-al doilea act Stefan Tipatescu
incearca arestarea lui Catavencu,dar intervine Zoe Trahanache si-l elibereaza deoarece
aceasta il convinge pe Tipatescu.Cel de-al treilea act cuprinde incaierarea din sala de sedinte
unde este anuntat numele noului candidat Aganemnon Dandanache.Catavencu pierde din nou
scrisoarea care estee gasita de cetateanul turmentat.In actul patru care este si ultimul,este
cuprinsa impacarea partilor,Zoe isi recupereaza scrisoarea,iar Catavencu se decide sa-l
sustina pe noul candidat.
In expozitiune sunt prezentate doua personaje: Stefan Tipatescu si Ghita Pristanda si
discutia dintre acestia si o alta discutie,cea a lui Nae Catavencu despre o anume
scrisoare.Intriga este reprezinta pierderea scrisorii.Desfasurarea actiunii cuprinde
confruntarea dintre cele doua tabere politice si incercarea de a recupera scrisoarea.Punctul
culminant este reprezentat de incaierarea din sala de sedinta cand se anunta noul candidat si
se pierde din nou scrisoarea.In deznodamand taberele adversare se impaca.
Cele doua personaje Stefan Tipatescu si Zaharia Trahanache au o relatie foarte
puternica.Prietenia acestora este foarte stransa,dar in spatele ei se afla infidelitatea unui dintre
personaje.Stefan este tipul junelui prim si totodata prefectul orasului,iar acesta are o relatie
de dragoste,secreta,cu sotia prietenului sau,Zoe Trahanache.Zoe profita de amandoi,fiind
naivi si crezand in vorbele ei.Zaharia este si el politician si este tipul incornoratului.Tipatescu
se indragosteste de Zoe si devine foarte pasional,iar acesta se decide sa-i scrie o scrisoare
intima,doar ca aceasta nu mai ajunge la destinatar.De aici porneste Zoe sa-i manipuleze pe
acesti doi barbati.Zaharia nu intelege ce este cu acea scrisoare,dar este usor influentabil si
refuza a crede faptul ca scrisoarea e din partea lui Tipatescu.Naivitatea personajului reiese
din faptul ca acesta crede in dragostea lui Zoe,nu realizeaza ca ea de fapt se foloseste de
ambii pentru propriile interese,Tipatescu fiind de asemenea usor influentabil.O trasatura
dezamagitoare a prefectului este lipsa moralitatii.Isi inseala prietenul cu nevasta lui,acesta
chiar crezand ca se va ajunge la ceva serios intre el si Zoe,incercand sa ascunda adevarul de
Zaharia.Stefan are un caracter impulsiv.Afla ca detinatorul scrisorii la acel moment este Nae
Catavencu,iar Fane nu sta deloc pe ganduri,se infurie si-l aresteaza pentru a-l forta sa predea
scrisoarea.Trahanache joaca rolul unui disimulant,dovedind o inteligenta ascuna,portret
moral ce reiese din acoperirea povestii de iubire a sotiei sale si prietenului sau.Acesta este
oportunist si se foloseste de orice pentru a-si atinge scopurile,ajungand presedintele tuturor
comisiilor si comitetelor.
In concluzie Titu Maiorescu,impreuna cu Junimea,a avut o contributie uriasa la
dezvoltarea limbii si literaturii romane,lasand in urma o mostenire uriasa.A ajutat la
dezvoltarea tinerelor talente,formand nume mari,precum si opere de neuitat,cum ar fi piesa
prezentata mai sus,*O scrisoare pierduta…* scrisa de Ion Luca Caragiale,o piesa care
surprinde viata politica,viciul santajului,si cat de mare poate sa fie influenta unui document
scris.

S-ar putea să vă placă și