SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI DESPRE UNITATEA BISERICII UNIVERSALE DESPRE CONDITIA MURITOARE A OMULUI CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREAFERICITULUI PARINTE DANIEL PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE, Studiu introductiv de prof, Nicolae Curfescu Traduceri din limba latina de Pr. prof. Alexandru I, Sran si Adina Rosu Note de Pr, prof, Alexandru I. Stan si Ierom, Policarp PirvuLow (sed EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISIUNE ORTODOXA. BUCURESTI - 201348 ‘SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE} (a)34 $i, de asemenea, dupa Invie; zice lui Petru: ,Paste oile mele”55, pe a oa deste Biserica Sa si lui ii incredinteaza See pascut, iar tuturor apostolilor le confera pig s egala. Totus! a instituit un singur scaungen” singura origine a unitatii; iar prin autoritatess 5 a randuit o singura justificare, Oricum, la te erau si ceilaiti apostoli, precum era si Petru, dar intaietatea ii este data lui Petru57 si se intaj- 5 Paragrafele precedate de (a) si (b) sunt doud amplificari ale aceleiasi idei, autor al ambelor fiind Sféntul Ciprian, numerotate astfel pentru a le distinge. in editia de text aerials redate in paratel, la pp. 176-194. joan 21, 17. 56 Sfantul Ciprian apara cu mult zel unicitatea scaunu petrin de la Roma, dar nu ca avand jurisdictie peste ate scaune apostolice, ca, de exemplu, peste cele din Rasart sau chiar peste al sau, de la Cartagina. Aici este vorba des apararea candidatulul legitim la ocuparea acelui scaun, Roma, in valtoarea schismel ce se produsese efectiv in & a Imperiului Roman, atunci cand doi episcop!'s! ae tau acelasi scaun; se produsese mare tulburare si dezbint in Biserica de acolo. Autorul nu indrazneste saindice protagonistitor, in speranta ca schisma se va vindec? 5 intelegerea importantei covarsitoare a u Hristos, a Bisericii universale, fundamental une * 37 Este vorba despre o intaietate onoriicd, & Jurisdictie. Fiecare apostol a primit putere €99 pastori partea ce-i revine din turma lui Hristo™ stie ca apostolii au tras la sorfi care-ncotro av, misiune, fara a se subordona unul altula °° cin ordoneze Bisericile create de ef vreunul alt OPO cate st mai episcopilor pe care I-a asezat flecare a jus male in alta, Centralismul monarhic si excesiv in in Apus, in Biscrica Romano-Catolic&: 4° inarile plina de fier, dar si, in ultima Instanta, 12 07 zate de Prereforma si de Reforma de mai (4! sistant i nu de ent?DESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 49 gseaza o singura Biserica si se arata un singur a acestuia este {inuta laolalta de catre fiecare. Scop, atat in Biserica apos- ica Rasanitulul si in cea pendent de sinodul =r ca el este autonom in pSOpia sa, dupa cum si episcopia este autonoma fata fe unitati eclez ssi rang, In virtutea suc- apostotice, si chiar ca 0 consecinta a acesteia, orice tee ate Obliqatia sa ramana in permanenta in sinoda- a episc mantul depus de ipop- a arhierie, il obliga sa sericil din care face parte. lar joate in aceasta privinta. Orice jericire, a devenit schisma ca si sinoda in ne decade din w pricina mandriei Gin harul arhieriel Jerea din harul arhieriei lor $i se sire54 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEY nu va ajunge la rasplatirile Lui nelegiuit, este dusman53, Dej avea pe Dumnezeu de Tata ci de mama. Daca a putut sc: corabici lui Noe, va scapa si afara Bisericii55, Domnul ne este strain, este ja nu-L mai poate ne nu are Biserica ‘Apa cineva in afara ndeamna si zice: ,Cine nu este cu Mine este impotriva Mea, iar cine nu aduna cu Mine risipeste”56, Cine sfasie pacea si armonia tos lucreaza impotriva tui Hristos, Cine aduna aiurea in afara Bisericii risipeste Biserica lui Hristos. Zice Domnut: ,£u si Tatal una sun- despre Tatal si Fiul si Duhul Cei Trei sunt una*58, gi crede Cineva ca in Biserica se poate sfasia aceasta unitate care vine din taria dumnezeiasca, tinan du-se laolaita prin tainele ceresti59, si ca poate 55 prin trei epitete: alienus, profsoul hosts, one Se eee yaa cers 55 Cf. Facere cap. 7. Corabia lui oe e Pantie Coravia ‘care pont pe oamen sre MY 56 Matei 12, 50. 57 Joan 10, 30. 58 J Joan , 7. i 39 Unitatea Bisericil este de pera ii ADESPRE UNITATEA BISERICII UNIVERSALE 55 fi dezbinata prin dezacordul unor vointe con- traril? Cine nu {ine aceasta unitate nu pazeste jegea lui Dumnezeu, nu are credinta Tatalui si a Fiului, nu poseda viata si mantuirea. Capitolul Vil Aceasta taina a unital acest lant al armo- niei inseparabil si strans unite se arata cand, in Evanghelie, camasa Domnului lisus Hristos nu se imparte si nicidecum nu se sfasie, ci, tragandu-se la sorti pentru imbracamintea lui Hristos, cine sa imbrace mai vartos vesmantul hristic, imbraca- mintea este primita intreaga, iar tunica e luata in stapanire nestricata si neimpartita. Vorbeste Sizice dumnezeiasca Scriptura: ,insa despre ca- masa, pentru ca fusese de sus [pana jos] necu- Suta, ci tesuta pe de-a-ntregul, au zis unul catre altul: «Sa nu o sfasiem, ci sa tragem la sorti cu Privire ta ea, a cui sa fie."60, El purta acea unitate care venea din partea de sus, adica venind din cer si de la Tatal, care nu putea fi sfasiata nicicum de cel care o pri- mea sio Poseda, ci [acesta] obtinea dintr-o data S medespartit intreaga si nestirbita tare: nu dee posed imbracamintea tui Hristos cine dimpotriva imparte Biserica tui Hristos. Astfel, regatta cand, dupa moartea lui Solomon, Si poporul lui se destramau, profetul Oncine mccmey icin 1 Incear tor impqneMCA Sa sfasie unitatea Biserk cu ep Pottiva tui Dumner. Go" fisipeste. oan 19, 23.24, ee i este un lupta- eu, pentru ca nu aduna impreuna56 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI Ahia s-a prezentat regelui leroboam in sia rupt haina in douasprezece bucati Tine tu zece bucati, fiindca data, Eu rup regatul din mana lui Solomon si voi da tie zece sceptre; iar doua sceptre vor fi ale lui, pentru robul meu David si pentru cela. tea lerusalimului, pe care am ales-o ca sa-mi pun numele meu acolo.”6!, in timp ce se despar- teau cele douasprezece triburi ale hui Israel, ska rupt profetul Ahia imbracamintea sa; si, desi gur, fiindca poporul lui Hristos nu poate fi des Partit, camasa Lui, {esuta, | tabara si |. Zicand: acestea zice Domnul; ula pe de-antre- se da Celor care 0 poseda neimpartita, le gata, unita. Ea arata armonia comuna a poport- lui nostru, [noi] care ne imbracam in Hristos. na si semnul camasii, a proclamat unite Capitotul Vill Asadar, ¢ sa fie atat de ticalos si de it lator, cine asa de innebunit de turbarea a Z narii, incat sa creada ca poate rupe sau S27 drazneasca sa sfasie unitatea ui Dumneset masa Domnului, Biserica lui Hri tos? El in De sfatuieste in Evanghelia Sa si ne inva ese Si vor fi o turma si un pastor”. 3! socal vreunul ca intr-un singur loc pot fl maostlul pastori sau mai multe turme? ae ‘ameniut Pavel, sugerandu-ne aceeasi unitate, RC pe si ne indeamna si zice: Va conjur, 61 Cf, 3 Regi 11, 31, 52, 36. ©2 Joan 10, 16. SpDESPRE UNITATEA BISERICH UNIVERSALE 57. voi, fratilor, cu numele Domnului nostru lisus Hristos, ca tofi sa graiti la fel si sa nu fie intre voi schisme®5, Insa fili unili intro singura pa- rere si intrun singur cuvant”©4, $i iarasi zice: »Sprijinindu-va unii pe alti in dragoste, lucrand indeajuns ca sa paziti unitatea Duhului in leg: tura pacii"65, De vreme ce i s-a zis celei®® in care se ura Biserica: ,Aduna-vei pe tatal tau, si pe mama ta, si pe fratii tai, si pe toata casa tatalui tau la tine insali, in casa ta. Si va fi afara tot cel Ce va fi iesit pe usa casei tale si rau ii va 1°87, larasi, taina Pastelui ce altceva prevedea in le- Sea lesirii decat numai ca mielul, care se jun- Shle in chipul tui Hristos, sa se manance intr-o Sngura casa? Vorbeste Dumnezeu, zicand: .Sa Se manance intr-o singura casa: sd nu scoate| camea afar: Sfantat 3 a din casa“68, Trupul lui Hristos si omnului_ nu poate fi scos afara, caci ages cist © alta casa pentru cei care cred, le singura Biserica. Aceasta casa, acest — -desbinari’. Textul latin imprumuta forma de ® termenuilui grecese (oxiouuta). Frocedam la fel, Ie eg, asta originaitatea Sfantulul Cprian si, Bineinte- Stat ta : S21 Coxintent 1, 10, Of Hesemi a2, Sin eg t £682 in 1866, i tocu Formet pronominate ef : tata in cadrul Sources chretiennes, apate sine aga aaa rces chrctiennes, ap o a zis tui Rahab* 7 fOsua 2. 18-19, °8 lesire 12, 46, ~64 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINEL nuL putea impaca pe Dumnezeu cel care nu era in pace cu fratele sau din pricina dezbinari aduse de invidie. Asadar, ce fel de pace duiesc lor vrajmasii fratilor? Ce fel de jert ca aduc cei potrivnici preotilor®®? Socot ei oare ca Hristos este cu dansii cand se vor fi strans laolalta cei care se aduna in afara Bisericii? Capitolul xiv Unora ca acestia, chiar de vor fi fost ucisi din Pricina marturisirii, aceasta pata nici cu sange nu li se spala ~ vina grava si de neispasit a dez ‘ari nu poate fi curafita nici prin mucenicie. Nu poate fi mucenic cine nu se afla in Bise rica®9, Nu va putea ajunge la imparatie cine © Paraseste pe cea care va sa imparateas' = Hristos ne-a dat pacea, ne-a poruncit sa fi buna intelegere si intr-un cuget, ne-a ine A neschimbate si necalcate legamintele iubin t ale milostivirii. Nu se poate infatisa aoe Me cenic cine nu a avut dragoste frateasca. 1°07, tolut Pavel invata si marturiseste aceasta Tr cand zice: ,Si daca as avea credinta ast 5a mut muntli, dar dragoste mu amy Bai sunt; si de as imparti toate ale mele coll ot 00 nivali sacerdotiir sunt ace episcopt si Pret ey atat la Roma, cats la Cartagina, sau luat asuP' noni, sujeabisericeasca de amierl 89 Un principiu mereu val _ Biserica aetna cain ei, leqaturii cu lisus ly ta Treime, a Care! martursitoare este Biser Serica neschismatica este chemata sa autert! Celul ramas in comuniune cu episcopal 10cal {i frajil de aceeast credinta si lubire.DESPRE UNITATEA BISERICH UNIVERSALE 65, nrani2° [pe cei in nevoi] si daca as da trupul meu sal ard, insa dragoste nu am, cu nimic nu-mi foloseste. Dragostea este marinimoasa, dragostea este binefacatoare; dragostea nu invi- diaza, nu se semeteste, nu se intarala, nu lu- creaza Cu nedreptate, nu gandeste raul; pe toate le pretuieste, pe toate le crede, pe toate le na- dajduieste, pe toate le rabda. Dragostea’, zice, *nu va cadea niciodata”?! »Niciodata”, zice, ,dragostea nu va sa cada”, caci aceasta va exista totdeauna in imparatie, ea va dainui in veci prin unitatea fratilor care se tin laolalta. La imparatia cerurilor nu poate aiunge dezbinarea, 1a raspiata lui Hristos, Cel aoe zis: ,Aceasta este porunca Mea: sa va vaiwRul pe altul precum Eu v.am iubit pe Treaeg et Ya Putea dainui pana in sfarsit cat dragostea lui Hristos printr-o dezbinare piciatoare Cine nu are dragoste nu-L are pe este Seu. Cuvantul fericitului Apostol loan Dumnezeu”, zice, ,este iubire, lar cine ra- nezey in lubire ramane in Dumnezeu si Dum- Ng wmane intru el”93, any e Ot tamane cu Dumnezeu cel care mau Chiar ga mt-un Cuget in Biserica lui Dumnezeu. Aruncat ane, B Mlacari si, dati foculul sau AU Te vq Hate: Isi Vor jertfi sufletele lor, aceea "8 fi cununa credintel, cl pedeapsa tra- %0 in texts pty cq gEXt tn cibos ~ -spre mancare”. Este 0 aluzie la 124i hrang ment! morti in luptete cu fiarele din circ erau ina fiarelor satbatice, ‘Orintent 13, 2.5, 7.8. m 1S, 12, mane es 2 oa 9372 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINE] cautata si rugata; in cel dintai, se duce lupta im potriva Bisericii; aici!'S poate a fost vorba de stramtorare, acolo voin{a staruie in nelegiuire, Aici apostatul si-a facut rau siesi; acolo cine a incercat sa produca 0 schisma La tragandui cu nselat pe mul ine; aici paguba este a unui sin. gur suflet, acolo este pierzarea mai multora. De- sigur, acesta injelege ca a pacatuit si se tangu- ieste si plange; acela, ingamfandu-se in pacatul sau si compiacandu-se in propriile greseli, des de mama, dezbina oile de pastor, tu bura tainele lui Dumnezeu si, pe cand apostatul a pacatuit o singura data, acela pacatuieste zilnic. in cele din urma, apostatul care a dobandit mai apoi martiriul poate primi fagaduintele Impara tiei cerurilor; acela insa, daca va fi fost uci afara Bisericii!!6, nu poate ajunge la rasplatile Biseri Capitolul Xx Si nici sa nu se mire cineva, fratilor preall biti, de marturisitori, cd unii pleaca chiar de aceasta! !7; caci chiar de aici aitit savareest| ea cate de negrait si atat de grele. Ca nici markt rea credin{ei nu-l scuteste de cursele dia’ lui, nici nu-l apara, punandu- permanen post, de ispitele, si de primejdille, si de im jel8 ce 0 paral 115 jn cazul schismei, Sfantul Ciprian face : cl Intre apostazie si schisma. eu 16 Adica in afara comuniunii cu Biserica SAV 0 facea ina din care si credinciosit din comunitatea crestina parte pana sa se izoleze prin schisma. tor 7 adica nu raman in stadiul dem:DESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 73, rile, si de navalirile lumesti pe cel inca aflat in lume. Altfel, niciodata nu vedeam la marturisi- tori inselatorii si lucruri de rusine si adultere, pe care acum, vazandue la unil, ne tanguim si jelim. Oricine este acel marturisitor, el nu-i mai mare, mai bun sau mai drag lui Dumnezeu decat Solo- mon, care, cata vreme a umblat in caile Dom- nului, a dobandit harul pe care il castigase de la Domnul. Dupa ce a parasit calea Domnului, a pierdut si harul Domnului! !8, Si, de aceea, scris este: ,Tine ceea ce ai, ca nu cumva aitul sa ta cununa ta*!'9, Fiindca, desigur, Domnul n-ar ameninta ca poate fi luata indarat cununa drep- decat pentru aceea ca, disparand drepta- tea!20, in mod necesar se pierde si cununa. Capitotul XXI Marturisirea, desi este pregustarea slavei, nu inseamna totusi a merita cununa; nici nu le desavarseste lauda, ci pune inceput demnitatii, dupa cum este scris: ,Cine va rabda pana in Sfarsit, acesta se va mantui’!2!, Orice va fi fost Pana la sfarsit este o treapta prin care urca spre Piscul mantuirii, iar nu capatul prin care varful PScului € deja luat in stapanire. E marturisitor; Sa, dupa marturisire, pericolul este mai mare, ndca vrajmasul este stamit mai mult. — HSE 3 Regi 11, 9-13, 120 AP0calipsa 3,11 Dreptatea si sfintenia sunt sinonime in Vechiut Test “ament, din care Sfantul Ciprian clteaza aicl Matei 10,22.76 SFANTUL € HAN AL CARTAGINEL fiel Caci Dumnezeu este credincios fagad jar tot omul este mincinos*!28, “ Cea mai mare si mai buna Parte a marturi: torilor sta in taria proprici credinte si in ade- varul legii si al invataturii Domnului. Caci nu se indeparteaza de pacea Biser care, in Bise- fica, si-au adus aminte ca au dobandit harul, invredniciti fiind de catre Dumnezeu, Si doban: desc 0 mai mare lauda a credin{ei lor prin chiar acest fapt ca, separati de tradarea acelora cu care au fost unili prin partasia la marturisire, sau razele luminii tot atat sunt de laudat pentru pastrarea pac istos pe cat au fost de victoriosi in atacul diavolului. Capitotul XXIII ti, doresc $I sc sa va com Cat ma priveste, fratilor preaiul sfatuiesc si deopotriva ma stradui ing ca, daca se poate, nil no cL i fara; iar trupul cel unic si de e poruluit29 sal stranga Maica bucuroasa mf " bratisarea ei. Daca totusi pe unii cone cantor schismelor si incepatori al dezbinarilor Ber os in nebunia lor oarba si indarjita. Sera totus! nui va putea rechema la calea Mar ete, voi ceilatt, fie inselati datorita simptt™ fie tarati in greseaia, fie amagttl prin vi alta cus ee 128 Komani 3, 5-4. pastor 129 al crestinilor '9: episcopi proprii. anizati in episcoptltori, recunoasteti drumul cel drept al caii cerestil Cuvantul Apostolului, care ne sta drept mar- tor, este: ,Va poruncim’, zice, ,in numele Dom- nostru lisus Hristos sa va departati de tof care umbla fara randu nu dupa pre- it-o de la noi” !5°, Si iarasi sa nu va amageasca cu vorbe de- sarte, caci de aceea vine mania lui Dumnezeu asupra fiilor neascullarii, Nu le fiti partasit”!5! Trebuie sa ne departam de cei care gresesc, ba chiar trebuie sai evitam, ca nu cumva vreunul, in timp ce se alatura celor care umbla rau si inteaza pe drumurile ratacirii si ale vinovat abatandu-se de la calea drumului adevarat, sa fie gasit cu aceeasi vina!52, Exista un singur Dumnezeu si un singur Hristos, o singura Biserica a Lui si o singura cre- dinfa, un singur popor legat cu legatura armoniei in unitatea tare a trupului, Unilatea nu poate fi sfasiata, dupa cum niciun trup nu poate sa vie- Wuiasca dezmembrat printr-o sfasiere a alcatuirii 'ui, nici nu poate exista rupt in bucati prin sfar- {ecarea maruntaiclor imprastiate in farame, Ce ria departat de trunchi nu va mai putea sa tra- Ca Si sa respire singur — pierde insusi princi- '30 2 Tesalonicent 2, 6 'S! Efeseni 5,6. Influenta motipsitoare a celor ratactt este de Mt Singura metoda de a scapa de aceasta este evita Pasnica a schismaticilor. tem, rea78 SFANTUL CIPRIAN AL CARTAGINET Capitolul xxiv Ne sfatuieste Dubul Sfant si spune: , omul care voieste viata si carui le foarte bune? infraneaza-ti buzele tale sa nu graiasca cu vi de rau si fa binele, Cine este ‘a ii place sa vadg ferestete cauta pacea si o urmeazatrl35 Flul pacii trebuie sa caute pacea si sao urmeze. Cine cunoaste si iubeste legatura dragostei tre. buie sasi infraneze limba de la raul facut de dezbinare!54. intre poruncile si invafaturile Sale mantuitoare, aflandu-Se El foarte aproape de Patimire, Domnul a adaugat, zicand: ,Pace las voua, pacea Mea v-o dau voua”!55, Pe aceasta ne-a dat-o ca mostenire, ne-a promis toate da- turlle fagaduite de El si toate rasplatirile intru legatura pacti. Daca suntem mostenitorii ul Hristos, sa ramanem in pacea lui Hristos. Daca suntem fii lui Dumnezeu, trebuie sa fim [acd tori de pace ~ ,Fericiti’, zice, ,facatorii de pace, ca aceia fii lui Dumnezeu se vor chema’!>, Fi lui Dumnezeu trebuie sa fie facatori de pace, bianzi la inima, simpli in cuvant, uniti in simtire. tinandu-se cu credinciosie ui prin leg turile unitatii de cuget. 53 Psalmul 35, 12-14. Pee au ro 154 insasi limba trebuie infranata, pentru a ny punde cuvintelor provocatoare. De altfel, Sf. Cy no atrasese atentia crestinilor asupra folosulul infran: acov 5, 1.8). 135 Joan 14, 27. 136 Matei 5, 9. ADESPRE UNITATEA BISERICI UNIVERSALE 7g Capitolul XXV Aceasta unitate de cuget a existat odinioara in timpul apostolilor: astfel, noul popor de cre- dinciosi al Domnului, pazind poruncile, erau tofi intr-un cuget, staruind in rugaciune im- preuna cu femeile si cu Maria, care era mama lui cu fratii Lui”!39, $i de aceea inaltau ei rugaciuni lucratoare, de aceea puteau sa doban- deasca, incredintati find, orice ar fi cerut de la mila lui Dumnezeu. Capitolul XXVI intr-atat s-a imputinat unitatea de Cuget, incat a scazut si darnicia in faptele noas- tre cele bune!40, Atunci isi vindeau casele si in ca ,popor nou al Sestea reciproca si prin dragostea Iu A face eficiente rugaclunile Bisericii sale fiecarui crestin ™ parte, membru al Bisericii. '38 Fapte 4, 32. 189 Fapte 1, 14, !4 Sfantul Ciprian face referire la milostenie. El com sa pretulasca fapta buna, milostenia, dupa cum este Scrisa in cele noua .Fericiri" |. Cres- tinu, es intr-o lume saraca si lipsita de mijloace ‘ntru multimea de saraci - sa slabeasca. De altfel, la sub toate aspectele, fie ea trupeasca sau sufle- fa un semn distinctiv pentru crestini gi chiar un de trai pes millosteni teasca, ¢