1.Descrie. Imaginează-ţi că ești soldat român în armata Axei, în campania din U.R.S.S. din anul 1941.

Descrie cum s-ar desfășura o zi din activitatea ta în timpul bătăliilor pentru eliberarea Basarabiei.

O parte mare din timpul petrecut în armată m-am antrenat pentru război, dar de multe luam parte și la
alte tipuri de activități. Uneori realizam activități specifice mestesugarilor, inginerilor, administratorilor,
deoarece era nevoie ca cineva să realizeze și astfel de lucruri. Ca soldat roman depindeam foarte mult
de zona în care eram staționat, de resursele pe care le găseam acolo.

2. Compară. Compară situația României în Primul război mondial cu cea din Al doilea război mondial.
Există asemănări sau deosebiri?

România a participat în cele două războaie mondiale pentru a întregi poporul român într-o singură
națiune.

în Primul Război Mondial, România a luptat împotriva Puterilor Centrale, pentru Transilvania.

în Al Doilea Război Mondial, până în 1944, România a luptat alături de Germania Nazistă, împotriva
Aliaților, pentru a cuceri Basarabia.

3. Asociază. În secolul al XX-lea, România a participat la conflictele regionale din sud-estul Europei. Care
au fost cauzele participării României la aceste conflicte? Ce politică a promovat România în relațiile
internaționale?

Menținerea unui echilibru de forțe în zona balcanică. Pentru a-și exprima atitudinea cu privire la soarata
românilor din Transilvania aflați sub dominație austro-ungară. Austro-Ungaria era de partea Bulgariei.
Pentru a notifica detașarea de Tripla Alianță. România avea semnat un tratat secret cu Austro-Ungaria.

În plan internațional România devine membră a : “Mica Înțelegere” “Înțelegerea Balcanică”, etc

România întâmpină dificultăți în relația cu URSS.

4. Analizează. Ce s-a întâmplat în anul 1940 cu teritoriul României? Ce alternative avea România în anul
1940 pentru a evita cedările teritoriale?

În vara anului 1940, prin ultimatumul și dictatele consecutive pactului Hitler-Stalin, România este silită să
cedeze Uniunii Sovietice: Bucovina de Nord, Ținutul Herței și Basarabia; Ungariei: Transilvania de Nord,
iar Bulgariei: Dobrogea de Sud (la sud de linia Ostrov-Vama Veche); a redobândit Transilvania de Nord
prin Tratatul de la Paris din 1947.

5. Aplică. Compune două întrebări pe caresă le adresezi mareșalului Ion Antonescu, în ceea ce privește
deciziile luate de acesta în operațiunile militare sau în diplomație

Ați considerat vreodată posibilitatea retragerii din război?

Ce sau cine v-a îndrumat spre cariera aleasă?

6. Argumentează. Formulează două argumente care să-l culpabilizeze pe mareșalul Ion Antonescu, în
ceea ce privește deciziile luate de acesta în timpul cât s-a aflat la guvernare.
“Prima și principala lui greșeală a fost că a dorit și a crezut în victoria Germaniei asupra Uniunii Sovietice.
Pentru el, această victorie era indispensabilă viitorului României. N-a intrat în război pentru eliberarea
Basarabiei - ea ne-ar fi revenit implicit - ci pentru înfrângerea comunismului, singurul lui dușman...”

A doua greșeală a lui Antonescu a fost că n-a impus din timp, din primăvara lui 1944, după ruperea
frontului pe Pripet, retragerea trupelor româno-germane pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați. În acest caz,
linia ar fi fost impenetrabilă. Când s-a hotărât, în sfârșit, la 20 august 1944, era prea târziu, mai ales din
cauza defecțiunilor suspecte constatate pe front.”