Sunteți pe pagina 1din 1

Renaturarea luncii Dunării, beneficii pentru oameni și natură

Astăzi, 12 August 2014, este ziua când WWF-România a demarat încă un proiect de conservare, ce are
drept obiectiv renaturarea luncii Dunării, propice pentru dezvoltarea socio-economică a comunităților
locale. Un plus pentru natură, dar totodată și pentru autoritățile locale și proprietarii de terenuri agricole,
acest nou proiect va aduce beneficii tuturor părților interesate de soarta terenurilor din incintele îndiguite
din lungul Dunării.
Cea mai importantă contribuție la conservarea luncii Dunării a proiectului denumit oficial ” Guvernare
participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția ecologică a luncii Dunării” o
constituie consultarea comunităţilor locale în identificarea și acceptarea celor mai bune soluții de
renaturare, în armonie cu interesele socio-economice locale. Față de alte proiecte, de această dată, tocmai
implicarea comunităților locale va fi cheia spre îmbunătățirea nivelului de conștientizare a localnicilor
privind beneficiile pe care refacerea zonelor umede le au în reducerea impactului schimbărilor climatice
și reducerea intensității inundațiilor în lungul Dunării.
Punctul forte al acestui proiect îl va constitui posbilitatea ca înșiși proprietarii de terenuri agricole,
autoritățile publice și factorii interesați implicați la nivel local să evalueze, conștientizeze și integreze în
strategiile de dezvoltare aceste beneficii, de aceea proiectul se dorește a deveni un model de urmat pe
tema renaturării sau utilizării pentru stocare a apelor în caz de inundații și a altor incinte din lunca
Dunării.
Acest proiect este așteptat de mult timp de susținătorii soluției de a lăsa liberă banda de inundabilitate de-
a lungul Dunării, așa cum era aceasta înainte de perioada îndiguirilor și extinderii terenurilor agricole în
luncile marilor râuri, idee susținută și pusă în aplicare chiar de managerul de proiect, Raluca Dan, WWF-
România: ”Reconstrucția ecologică are un însemnat potențial pentru dezvoltarea socio-economică a
comunităţilor şi poate aduce beneficii la nivel local, atât pentru deținătorii de terenuri agricole, cât și
pentru mici intreprinzători în domenii precum turismul, pescuitul sau micile afaceri bazate pe produse
locale”.
Din acest punct de vedere, România se poate considera o țară norocoasă față de celalalte țări riverane,
întrucât Dunărea Inferioară (ce începe în aval de Părțile de Fier) este singurul sector liber curgător al
fluviului, care din nefericire a fost supusă degradării prin îndiguire, desecare, construcția de diguri și
poluare, în ultimele decenii.
Întrucât toate aceste acțiuni au dus la declinul resurselor naturale, dezechilibrul socio-economic,
reducerea biodiversității, a serviciilor ecosistemelor, a capacității de adaptare la schimbările climatice,
precum inundațiile catastrofale, ”renaturarea luncii Dunării poate genera, pe temen mediu și lung,
premisele unui model de dezvoltare durabilă a comunităților locale” - a mai declarat Raluca Dan,
manager proiect, WWF – România. 
Deși proiectul este unul de anvergură națională, cele mai evidente schimbări se vor resimți la nivelul
zoneleor pilot din raza comunelor Gostinu, Pietrele, Prundu, Greaca din județul Giurgiu, respectiv
Căscioarele, Chirnogi, Oltenița din județul Călărași, dar și în alte zone pilot propice pentru reconstrucție
ecologică de-a lungul Dunării. Costurile desfășurării proiectului (aprox. 150 000 euro) au fost asigurate
prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, și acesta este prevăzut a fi
finalizat în luna aprilie 2016.

S-ar putea să vă placă și