Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea :” Construcții , Geodezie și Cadastru”
Departamentul Inginerie, Drept, și
Evaluarea Imobilului

Referat
La disciplina: Drept bancar și valutar
Tema: Organele de conducere ale Băncii Naționale

A elaborat : st. gr. DP-1707, Stanciu Alexandrina

A verificat : dr.conf.univ. Climova Alla

Chișinău 2020
1
Cuprins:
Introducere.......................................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Noțiuni introductive.............................................................................................4
1.1 Noțiunea și atribuțiile BNM...................................................................................................4
1.2 Funcțiile BNM........................................................................................................................6
CAPITOLUL II Organele de conducere ale Băncii Naționale........................................................7
2.1 Organizarea şi administrarea..................................................................................................7
2.2 Funcţionarea BNM...............................................................................................................10
CONCLUZIE:...............................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE:..........................................................................................................................14

2
Introducere
Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de
piaţă a Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir
de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în
acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul
moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste.
Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor 90. În anul 1995, Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi Legea
instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în exercitarea atribuţiilor
sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege are drept scop crearea unui sector
financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem şi protejarea
intereselor deponenţilor. Începând cu anul 1998, Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii
cursului oficial de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a
procedat la determinarea acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate a cursurilor de
cumparare şi vînzare a dolarului SUA contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară.
Acest fapt a permis descentralizarea pieţei valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor
dezvoltate. Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare
pentru menţinerea stabilităţii financiare a acestora, în iulie 2004, a fost înfiinţat sistemul de
garantare a depozitelor, prin lansarea activităţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul
bancar. Statutul legal al acestui Fond îi asigură independenţă juridică, operaţională, financiară şi
administrativă. La sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile
licenţiate de Banca Naţională a Moldovei. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se
acumulează din contribuţiile băncilor.

3
CAPITOLUL I. Noțiuni introductive
1.1 Noțiunea și atribuțiile BNM
Sistemul bancar- reprezintă o sfera dintre cele mai importante ale economiei naționale.
De aceea astăzi, în conditiile trecerii economiei la principiile de piață ,capată o deosebită
importanță studierea sistemelor bancare din țările străine dezvoltate în vederea utilizarii
experientei lor valoroase. Totuși, o imitare servila a tehnologiilor și metodelor politiciior
monetare si de credit, pentru a extinde relatiile economice externe ale Republicii Moldova, pare
sa fie inoportunt, data fiind incomparabilitatea conditiilor economice si sociale din Republica
Moldova si din tarile respective.
În procesul tranzitiei de la un sistem administrativ de comanda spre unul bazat pe
principiile economiei de piata, acum 17 ani Republica Moldova a initiat  reformarea sistemului
financiar-bancar, obiectivul de baza al careia consta în determinarea ratelor de schimb si a
dobînzilor de catre piata, administrarea lichiditatii sistemului bancar prin intermediul
operatiunilor de piata, precum si în asigurarea institutionala necesară în scopul elaborării si
implementarii stabilitatii macroeconomice si programelor de reforme structurale. 1
Implementarea acestor  masuri a cerut o coordonare strînsa cu masurile de dezvoltare ale
pietei hîrtiilor devaloare de stat si celei valutare. De asemenea, s-a cerut dezvoltarea altor functii
ale bancii centrale, inclusiv celor legate de reglementarea sistemului de plati,contabilitatii si
auditului intern în banca centrala, reglementarii si supravegherii activitatii bancilor comerciale.
Sistemul bancar moldovenesc a fost creat la începutul anilor nouazeci, odata cu stabilirea
Republicii Moldova ca stat independent si este format din doua niveluri: Banca Nationala a
Moldovei (reorganizata din Filiala din RSSM a Bancii de stat a URSS) pe primul nivel si bancile
comerciale (initial, unele fiind reorganizate din fostele banci specializate de stat, astfel ca:
Promstroibank,Sberbank, Agroprombank etc., iar altele formate ca banci noi) la nivelul
aldoilea. 
Banca Naţională a Moldovei a fost înfiinţată la 4 iunie 1991 (denumirea echivalentă -
Banca Naţională) este o persoană juridică publică autonomă supusă înregistrării în Registrul de
stat al întreprinderilor şi în Registrul de stat al organizaţiilor, responsabilă faţă de Parlament, ce
poate să deschidă sucursale, filiale şi reprezentanţe în ţară cît şi în străinătate, unde consideră
necesar. 2
Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de
piaţă a Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir
de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în

1
https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/sistemul-bancar-al-republicii-moldova-evolutie-particularitati-
tendinte-383724.html
2
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95, art. 1
4
acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale – leul
moldovenesc – cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste.
Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor 90.3
Numarul bancilor comerciale din Moldova a crescut în perioada 1991-1997,însa relativ
moderat. La sfîrsitul anului 1991 operau 15 banci comerciale, numarul carora spre sfîrsitul anului
1993 a ajuns la 22. Dupa ce o serie de banci au încetat sa mai existe (Basarabia, Intreprizbank,
Bancosind, Bucuria, Sucursala Bancii Române ÄDacia Felix´, Guineea, Vias, ICB (Moldova) si
Banca Turco-Român , la 31 decembrie 2005 din cele 16 banci comerciale existente(o banca era
în proces de lichidare conform hotarîrii luate de proprietari) 5 au fost formate în urma
reorganizarii fostelor banci specializate de stat, iar 11 banci sînt banci nou create (dintre care la
o banca, în luna mai anul 2006, Veneto Banca(Italia) a achizitionat întregul pachet de
actiuni[53]), cota investitiilor straine în capitalul bancilor comerciale, dupa primul trimestru
a acestui an, fiind, dupa  parerea unor experti, de circa 50% (circa 590 milioane lei).
În Republica Moldova, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, în condițiile une iinflații mari
și a instabilității generate a mediului macroeconomic, factori care au permis băncilor o creștere
rapidă a volumului activității lor. Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat cel mai mult
(în comparație cu alte sectoare) în reforrmarea sa, în preluarea și aplicarea standardelor
internaționale și europene în activitatea sa. 4
Banca centrala este institutia guvernamentala, care asigura functionarea si supravegherea
sistemului bancar la nivel national, prin puterile si responsabilitatile dobindite din momentul
infiintarii sale. Banca centrala se afla in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si
organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat atit pe plan intern, cit si in relatiile cu alte
sisteme monetare.5
Obiectivul principal al Băncii Naţionale este de a realiza şi a menţine stabilitatea
monedei naţionale. Pentru atingerea acestui obiectiv BN stabileşte şi menţine condiţiile pieţei
monetare, de credit şi valutare care conduc la dezvoltarea economică susţinută, stabilă a statului
şi, în special, a sistemului financiar şi valutar bazat pe legile pieţei. 6
Sarcinile principale ale băncii naţionale şi funcţia ei ca bancă centrală a Republicii
Moldova sînt următoarele:
• asigurarea stabilităţii, unităţii monetare naţionale
• întărirea unităţii monetare naţionale

3
Cucu M., Aspectul stabilității și sporirii sigurantei funcționării sistemului bancar al Republicii Moldova în
contextul integrării în Uniunea Europeana. Teza de doctor în economie, Chișinău, 2007, p. 13-15.
4
https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/sistemul-bancar-al-republicii-moldova-evolutie-particularitati-
tendinte-383724.html
5
https://graduo.ro/referate/finante/bnm-rolul-ei-in-dezvoltarea-sistemului-bancar-159035
6
Direcţiile principale strategice ale activităţii Băncii Naţionale a Moldovei // www.bnm.md
5
 • organizarea şi realizarea emisiilor de bani
• elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii în domeniul circulaţiei monetare,
valutare şi de creditare
• controlul asupra lichidităţii procesului de creditare a băncilor comerciale
• controlul asupra activităţii băncilor în conformitate cu actele normative
• oferirea îmrumuturilor statului şi pastrarea tezaurului naţional7

1.2 Funcțiile BNM

Banca – concept și funcțiile băncii în economie O bancă poate fi definită ca o instituţie
care mobilizează mijloace băneşti disponibile, finanţează şi creditează persoanele fizice şi
juridice, organizează şi efectuează decontările şi plăţile în cadrul economiei naţionale şi în
relaţiile cu celelalte state, în scopul obţinerii de profit. 8 În art.3 al Legii instituțiilor financiare,
banca este definită ca fiind o instituţie financiară care acceptă de la persoane fizice sau juridice
depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care
utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul
cont şi risc. 9Din definiţie rezultă caracterul complex al rolului pe care banca îl are în economie,
atât din punctul de vedere al serviciilor pe care le efectuează, cât şi din punctul de vedere al
relaţiilor în spaţiul geografic. În principal, o bancă îndeplineşte următoarele funcţii: 10
1. Funcţia de depozit constă în:
– efectuarea de operaţiuni de depozit la vedere şi la termen, în cont, cu numerar şi cu
titluri, constând în atragerea resurselor băneşti de la persoane fizice şi juridice, în vederea
păstrării şi fructificării lor;
– efectuarea de operaţiuni de depozitare şi trezorerie pentru obiecte de valoare aflate în
proprietatea persoanelor fizice şi juridice.
2. Funcţia de investiţii constă în:
– acordarea de credite în lei şi în valută persoanelor fizice şi juridice din ţară şi
străinătate;
– participă în calitate de acţionar la înfiinţarea unor instituţii bancare sau nebancare în
ţară şi străinătate;
– achiziţionează active financiare în nume propriu.
3. Funcţia comercială constă în:

7
STOICA, Maricica. Gestiune bancară / Maricica Stoica. – 2002. – 263p.
8
Burac V., Drept bancar, Tipografia Centrală, Chișinău, 2001, p. 124-125
9
Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995 ( în vigoare 01.01.1996 ) Republicat: Monitorul Oficial
al R.Moldova nr.78-81 art.199 din 13.05.2011
10
Cucu M., Aspectul stabilității și sporirii sigurantei funcționării sistemului bancar al Republicii Moldova în
contextul integrării în Uniunea Europeana. Teza de doctor în economie, Chișinău, 2007, p. 13-15.
6
 – realizarea de încasări şi plăţi, în valută şi în lei, generate de activităţi de export, import,
prestări de servicii şi turism intern şi internaţional, operaţiuni cu caracter financiar, necomercial
şi alte operaţiuni legate de încasări şi plaţi între persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate;
– cumpără şi vinde, în ţară şi în străinătate, valută, efecte de comerţ exprimate în lei şi
valută;
– efectuează operaţii de scontare şi rescontare a efectelor de comerţ;
– efectuează operaţii de schimb valutar şi operaţii de arbitraj pe pieţele monetare
internaţionale pe cont propriu sau în numele clienţilor;
– participă la tranzacţii externe financiare de plăţi şi de credit, încheie cu bănci şi
instituţii financiare străine angajamente şi convenţii de plăţi;
– cumpără şi vinde, în ţară şi străinătate, aur şi metale preţioase, monede;
– emite efecte de comerţ, bilete la ordin, cambia sau trate, cecuri în favoarea unor
beneficiari din ţară şi străinătate;
– efectuează operaţiuni de vânzare-cumpărare şi alte operaţiuni cu titluri emise de stat;
– prestează servicii bancare, expertiză tehnică, economică şi financiară a diferitelor
proiecte, acordă consultanţă şi asistenţă în probleme de gestiune financiară şi evaluare;
– organizează lansarea de obligaţiuni, asigură mobilizarea împrumuturilor prin emisiunea
de obligaţiuni, garantează emisiunea şi plasează obligaţiunile pe piaţa secundară.

CAPITOLUL II Organele de conducere ale Băncii Naționale

2.1 Organizarea şi administrarea
Conform art.22, organele de conducere ale Băncii Naţionale sînt Consiliul de
supraveghere şi Comitetul executive. Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv sînt organe
colegiale, activitatea acestora fiind reglementată de prezenta lege şi de regulamentele Băncii
Naţionale. Consiliul de supraveghere este organul responsabil de organizarea unui sistem
eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale. Comitetul executiv
exercită conducerea executivă a Băncii Naţionale şi asigură realizarea independentă a atribuţiilor
de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege.11
Consiliul de supraveghere este compus din 7 membri după cum urmează:
a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale;
c) un membru, care este şi viceguvernator al Băncii Naţionale;
d) patru membri, care nu sînt salariaţi ai Băncii Naţionale.12
Atribuţiile Consiliului de supraveghere:

11
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
12
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
7
 a) aprobă raportul anual şi situaţiile financiare anuale ce urmează a fi prezentate de către
Banca Naţională autorităţilor competente;
b) adoptă standardele sistemului de control intern, verifică şi evaluează în mod continuu
funcţionarea sistemului de control intern şi a elementelor acestuia;
c) numeşte în funcţie controlorul general, la propunerea Comitetului de audit, şi stabileşte
condiţiile de remunerare a acestuia, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor numiţi în
funcţie;
d) adoptă normele de etică profesională în Banca Naţională;
e) determină fondul de salarizare al Băncii Naţionale şi nivelul salarizării membrilor
Comitetului executiv, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
f) stabileşte condiţiile de acordare a creditelor pentru salariaţii Băncii Naţionale;
g) stabileşte valoarea nominală, designul bancnotelor şi al monedelor metalice, modul de
punere în circulaţie şi condiţiile de retragere a lor din circulaţie, cu votul a cel puţin 2/3 din
numărul membrilor numiţi în funcţie;
h) înaintează propuneri vizînd majorarea capitalului Băncii Naţionale, cu votul a cel puţin
2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;
i) aprobă devizul de cheltuieli şi alocaţiile pentru investiţii ale Băncii Naţionale şi
monitorizează executarea acestora;
j) selectează, pe bază de licitaţie, organizaţia de audit extern;
k) determină cuantumul indemnizaţiilor lunare ale membrilor Consiliului de
supraveghere care nu sînt şi membri ai Comitetului executiv, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul
membrilor numiţi în funcţie. Indemnizaţia lunară se stabileşte în mărime; de pînă la 50% din
valoarea medie a veniturilor medii lunare obţinute la Banca Naţională în ultimele 12 luni de către
membrii Comitetului executiv care deţin funcţia respectivă nu mai puţin de 12 luni la data
stabilirii
l) stabileşte modul de creare şi funcţionare a Comitetului monetar, Comitetului de
investiţii, Comitetului de audit, Comitetului de supraveghere prudenţială şi a altor comitete care
pot funcţiona în cadrul Băncii Naţionale;
m) aprobă, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie, înaintarea
către Parlament a propunerilor de revocare din funcţie a membrilor organelor de conducere, ca
urmare a demersului înaintat de Guvernator;
n) aprobă regulamentele interne aferente exercitării atribuţiilor prevăzute la prezentul
alineat, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie.13
Comitetul executiv este compus din 5 membri, după cum urmează:

13
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
8
 a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;
b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale;
c) trei membri, care sînt şi viceguvernatori ai Băncii Naţionale.14

Comitetul executiv are următoarele atribuţii:

a) stabileşte politica monetară în stat, inclusiv nivelul ratelor dobînzii la instrumentele
politicii monetare, condiţiile de acordare a creditelor, tipul şi nivelul rezervelor pe care
instituţiile financiare sînt obligate să le ţină la Banca Naţională;
b) stabileşte politica valutară în stat şi regimul cursului de schimb al monedei naţionale;
c) adoptă actele normative ale Băncii Naţionale şi aprobă recomandările ce urmează a fi
prezentate de Banca Naţională autorităţilor competente;
d) aprobă, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor prezenţi la şedinţă, fiecare
acordare de asistenţă de lichiditate în situaţii de urgenţă sau folosire a altor instrumente
financiare în favoarea unei bănci, în conformitate cu art.181;
e) asigură implementarea hotărîrilor Consiliului de supraveghere, adoptate conform
art.26;
f) decide asupra modului de eliberare a licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor,
aprobărilor ce urmează a fi eliberate de Banca Naţională conform legislaţiei în vigoare;
g) planifică şi organizează activitatea curentă a Băncii Naţionale;
h) examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la entităţile supravegheate de
Banca Naţională, adoptă hotărîrile aferente acestora;
i) hotărăşte asupra emiterii creanţelor Băncii Naţionale, volumului şi condiţiilor de
emitere a lor.15
Membrii Consiliului de supraveghere şi cei ai Comitetului executiv sînt numiţi în funcţie
pe un termen de 7 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. La expirarea mandatului, membrul
Consiliului de supraveghere sau membrul Comitetului executiv rămîne în funcţie pînă la numirea
unui nou membru.16
Guvernatorul Băncii Naţionale este numit de Parlament la propunerea Preşedintelui
Parlamentului. Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor în domeniul politicii
monetare şi valutare pentru a fi prezentate Comitetului executiv şi de executarea lor.
Guvernatorul organizează şi conduce activitatea Băncii Naţionale, activează, fără procură, în
numele acesteia, o reprezintă în relaţiile cu orice persoană juridică sau fizică atît în Republica
Moldova, cît şi în afara ei, emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru salariaţii Băncii Naţionale,
14
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
15
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
16
Burac V., Drept bancar, Tipografia Centrală, Chișinău, 2001, p. 124-125
9
controlează executarea lor, semnează, direct sau prin persoane împuternicite de el, acordurile şi
alte acte încheiate de Banca Naţională.17
Prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii sînt numiţi de Parlament la propunerea
Guvernatorului Băncii Naţionale.18
Comitetul de audit este creat prin hotărîre a Consiliului de supraveghere. Comitetul de
audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sînt salariaţi ai Băncii
Naţionale.Comitetul de audit are următoarele atribuţii:
a) monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naţionale;
b) monitorizează eficienţa sistemului de control intern şi de management al riscurilor;
c) monitorizează şi direcţionează funcţia de audit intern;
d) monitorizează independenţa şi activitatea auditului extern.
Domeniile detaliate de competenţă ale Comitetului de audit se stabilesc printr-un
regulament intern, aprobat de Consiliul de supraveghere19

2.2 Funcţionarea BNM

Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, obiectivul fundamental al
Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, iar fără prejudicierea
obiectivului său fundamental, ea promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile
pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.20
Conform aceluiaşi act legislativ Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:
a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;
b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;
c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului
propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;
d) licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;
e) acordă credite băncilor;
f) supraveghează sistemul de plăţi în republică şi facilitează funcţionarea eficientă a
sistemului de plăţi interbancare;
g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;
h) stabileşte, prin consultări cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei
naţionale;
i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;

17
GRIGORIŢĂ, Cornelia. Activitate bancară / Cornelia Grigoriţă. – ed. a II-a, Chişinău: Cartier, 20004. – 422p.
18
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
19
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
20
Direcţiile principale strategice ale activităţii Ministerului Finanţelor a
R.M./www.mf.gov.md/common/istitutii/fintech
10
 î) întocmeşte balanţa de plăţi a statului etc.21
Autorizaţiile, inclusiv pentru tranzacţii cu cote substanţiale din capitalul băncilor, se
eliberează numai dacă Banca Naţională a Moldovei este pe deplin convinsă că persoanele
autorizate vor avea o situaţie financiară stabilă şi vor activa în conformitate cu cerinţele legale de
prudenţă, inclusiv cerinţele aferente calificării, experienţei, reputaţiei administratorilor şi
proprietarilor acestora. Astfel pe teritoriul Rerpublicii Modova activează 16 bănci comerciale
licenţiate şi anume: 1) Banca Comercială "Comerţbank" S.A.; 2) Banca Comercială "Banca
Socială" S.A.; 3) Banca Comercială "Victoriabank" S.A.; 4) Banca comercială "Moldova-
agroinbank" S.A.; 5) Banca Comercială "Moldindconbank" S.A.; 6) Societatea pe Acţiuni Banca
de Economii; 7) Banca Comercială "EuroCreditBank" S.A.; 8) Banca Comercială "Unibank"
S.A.;9) "Banca de Finanţe şi Comerţ" S.A.; 10) Banca Comercială "Universalbank" S.A; 11)
Banca Comercială "Energbank" S.A.; 12) Banca Comercială "ProCredit Bank" S.A.; 13) Banca
Comercială Română Chişinău S.A; 14) Banca Comercială "Eximbank - Gruppo Veneto Banca"
S.A.; 15) Banca Comercială; 16) "Moniasbanca - Groupe Societe Generale" S.A.22
Reglementarea prudenţială determină indicii maximi şi poziţiile, care urmează a fi
respectate de bănci, cu privire la activele sale, activele ponderate la risc, elementele
extrabilanţiere şi la diferite categorii de capital şi rezerve. Băncile sunt obligate să armonizeze
termenele şi dobânzile la active şi pasive, să nu depăşească poziţiile neasigurate în valută străină,
să menţină resursele lichide în limita exigenţelor raportate la valoarea activelor sau pasivelor.
Sistemele de control intern ale băncilor sunt îndreptate spre protejarea intereselor deponenţilor,
acţionarilor şi a clientelei prin asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în vigoare,
reglementarea conflictelor de interese, asigurarea folosirii depline a veniturilor pentru sporirea
profiturilor, efectuarea cheltuielilor autorizate conform destinaţiei, protejarea adecvată a
activelor, înregistrarea corectă a obligaţiunilor. 23
Dacă să ne referim la balanţa de plăţi, Republica Moldova şi-a asumat obligaţia faţă de
Fondul Monetar Internaţional la aderare să prezinte sistematic către FMI informaţii despre
evoluţia economiei naţionale, printre care şi documentele statistice aferente sectorului extern.
Asftel în baza Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Direcţia Balanţa de Plăţi a BNM
elaborează Balanţa de Plăţi, care este un cont macroeconomic ce rezumă în mod sistematizat
tranzacţiile rezident nerezident, pentru o anumită perioadă de timp. Aferent Balanţei de plăţi ce
conţine fluxuri este întocmit documentul statistic Poziţia Investiţională Internaţională – un
instrument de evaluare a stocurilor de active şi pasive financiare la sfârşit de perioadă, vis a vis

21
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95
22
Direcţiile principale strategice ale activităţii Băncii Naţionale a Moldovei // www.bnm.md
23
Cucu M., Aspectul stabilității și sporirii sigurantei funcționării sistemului bancar al Republicii Moldova în
contextul integrării în Uniunea Europeana. Teza de doctor în economie, Chișinău, 2007, p. 13-15
11
de partenerii străini. Direcţia Balanţa de Plăţi a Băncii Naţionale este responsabilă, de asemenea,
şi de elaborarea statisticii Datoriei Externe a ţării. Metodologia compilării Balanţei de plăţi a
Moldovei are la bază normele metodologice, ediţia a V a, ale Fondului Monetar Internaţional şi
se află în continuă dezvoltare în corespundere cu evoluţiile economice. Principiul metodologic
principal – dubla intrare – ce asigură înregistrarea informaţiei despre tranzacţiile internaţionale la
cele două conturi ale balanţei, contul curent şi contul de capital şi financiar, permite de a analiza
evenimentele economice atât prin statistica sectorului real, cât şi a celui financiar.24

24
Cucu M., Aspectul stabilității și sporirii sigurantei funcționării sistemului bancar al Republicii Moldova în
contextul integrării în Uniunea Europeana. Teza de doctor în economie, Chișinău, 2007, p. 13-15
12
CONCLUZIE:
Sistemul financiar bancar se manifestă pe deplin doar într-o economie liberă, într-o
economie de piaţă bazată pe norme juridice, unde Banca Naţională responsabilă pentru
autorizarea, reglementarea şi supravegherea activităţii instituţiilor financiare se determina ca
veriga principală a sistemului bancar. Prin alte cuvinte, economia ca un joc include băncile
comerciale, instituţiile financiare cît şi oricare unitate economică ce poate devia cursul iniţial, ca
discipoli ai Băncii Naţionale - călăuză şi hegemon la scara existeţei unei ţări, spre o mişcare
ascendentă, doar dacă există o conexiune, o forţă, o echipă.
Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale, lichidatorul
desemnat de aceasta, precum şi personalul acesteia nu răspund civil, administrativ sau penal
pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în
exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea
operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, cu excepţia cazurilor în care
instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane,
cu rea-credinţă, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuţiilor Băncii Naţionale, care a
cauzat prejudicii unor terţi. Membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale nu pot fi
reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere contravenţională sau penală decît la decizia Procurorului
General.
Membrii organelor de conducere, salariaţii Băncii Naţionale, experţii contabili, contabilii
autorizaţi şi alţi specialişti numiţi, potrivit legii, de aceasta să efectueze controlul (inspecţia),
precum şi auditorii sînt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ce
reprezintă secret bancar, comercial, fiscal şi alt secret ocrotit de lege, de care iau cunoştinţă în
cursul executării obligaţiilor lor. Aceste persoane sînt obligate să păstreze secretul profesional şi
după încetarea activităţii la Banca Naţională sau după încetarea raporturilor de altă natură cu
aceasta.

13
BIBLIOGRAFIE:
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 , art. 1
2. Legea nr. 191-XVI din 30.06.2006 cu privire la modificarea Legii nr. 548-XIII din
21.07.1995
3. BASNO, Cezar August. Moneda si credit, banci: aplicatii si studiu de caz / Cezar August
Basno, Nicolaie Dardac, Constantin Floricel.- Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica,
1997. – 109p .
4. Burton M., Lombra L., The Financial System and the Economy Priciples of Money and
Banking, Thompson-South-Western, 2003, p.306. 7
5. Burac V., Drept bancar, Tipografia Centrală, Chișinău, 2001, p. 124-125.
6. Cucu M., Aspectul stabilității și sporirii sigurantei funcționării sistemului bancar al
Republicii Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeana. Teza de doctor în
economie, Chișinău, 2007, p. 13-15.
7. Davidescu, N. Rolul şi funcţiile de bază ale băncii // Finanţe. Bănci. Asigurări, 1998.-
Nr.7-8. – P.45.
8. GRIGORIŢĂ, Cornelia. Activitate bancară / Cornelia Grigoriţă. – ed. a II-a, Chişinău:
Cartier, 20004. – 422p.
9. Direcţiile principale strategice ale activităţii Băncii Naţionale a Moldovei //
www.bnm.md
10. Direcţiile principale strategice ale activităţii Ministerului Finanţelor a R.M. //
www.mf.gov.md/common/istitutii/fintech
11. https://graduo.ro/referate/finante/bnm-rolul-ei-in-dezvoltarea-sistemului-bancar-159035
12. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-bancar/sistemul-bancar-al-
republicii-moldova/
13. https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/sistemul-bancar-al-republicii-moldova-
evolutie-particularitati-tendinte-383724.html

14
15