CAPITOLUL 1

NOŢIUNI GENERALE DESPRE AMPLIFICATOARE DE

SEMNAL DE FRECVENŢĂ JOASĂ FĂRĂ TRANSFORMATOR LA
IEŞIRE

În canalele de modulaţie în frecvenţă (în canale postdetectoare)

contemporane de emisie şi dispozitivelor radioreceptoare profesionale, dar
deasemenea şi în diverse dispozitive de înregistrare,, o utilizare foarte largă îşi
găsesc ASFJFT de calitate înaltă echipate cu tranzistoare bipolare şi cu tranzistoare
cu efect de câmp (TEC), realizate în mod discret, integral sau mixt, cu puteri de
ieşire de la zecimi de watt până la 20-50W.
Ele se caracterizează printr-o stabilitate înaltă în regim de curent continuu,
stabilitatea coeficientului de amplificare şi a tensiunii semnalului de ieşire,
distorsiuni liniare şi neliniare mici (de fază şi frecvenţă), nivel mic al zgomotului
propriu, un mare diapazon dinamic şi de asemenea gabarit, masă şi preţ redus.
Caracteristicile înalte ale acestor amplificatoare se asigură prin alegerea
soluţiilor optimale ale schemelor electrice şi regimurilor de lucru a etajelor,
utilizarea elementelor termodependente şi a reţelelor de reacţie locală şi globală în
curent şi tensiune atît după semnal cît şi după alimentare.
ASFJFT se deosebesc de cele cu transformator în general prin
particularităţile de construcţie şi calcul a etajelor finale şi prefinale. Aceste
deosebiri sînt determinate de conectarea fără transformator a sarcinii externe la
tranzistoarele de ieşire ale acestor amplificatoare. Principalele caracteristici ale
amplificatoarelor multietaj fără transformator în mare parte sînt determinate anume
de proprietăţile etajelor de ieşire.
Schema de structură generală a unui canal de amplificare cu ASFJFT poate
fi considerată ca cea arătată în figura 1.1, unde APSFJ- amplificator de putere de
semnal de frecvenţă joasă; BRAP- bloc de reglare şi amplificare preventivă.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 1 - 1 -4/30/20204/30/2020

 Numărul total de etaje a amplificatoarelor fără transformator depinde de
utilizarea concretă a amplificatorului respectiv.
De remarcat că baza tuturor variantelor posibile de amplificatoare fără
transformator o formează amplificatoarele de putere de frecvenţă joasă (APFJ) cu
legături galvanice între etaje şi cu legături galvanice sau capacitive cu sarcina
externă, cuprinse de o reţea de reacţie negativă globală (RRNG). Anume această
RRN în general asigură un nivel înalt al indicilor APFJ.
În raport cu ieşirea RRN se execută paralel, adică în tensiune (în curent
continuu şi în curent alternativ), ce este dictat de necesitatea stabilizării tensiunii
de ieşire şi de micşorarea rezistenţei de ieşire a APFJ.
În raport cu intrarea RRN se execută paralel sau serie şi depinde de numărul
de etaje ale APFJ şi de posibilitatea acestor etaje de a defaza sau nu semnalul
amplificat. Numărul de etaje a APFJ în majoritatea cazurilor nu depăşeşte 2-3,
deoarece în cazul cuprinderii cu o RRNG a unui număr mai mare de 3 etaje este
dificilă asigurarea unei funcţionări stabile a APFJ. Cu toate acestea, trebuie de
remarcat că stabilitatea funcţionării în asemenea cazuri în principiu poate fi
asigurată prin conectarea în APFJ a unor circuite speciale de corecţie.

Sursa de semnal IG.ieş IinAPFJ Iieş Sarcina

externă
RG BRAP APSFJ RS
UG.ieş Uieş
 UinAPFJ
EG

RRN
Fig. 1.1

În caz general semnalul sursei cu o tensiune electromotoare Esurs şi cu o

impedanţă internă Rg (spre exemplu de la detectorul dispozitivului de
radiorecepţie) se aplică la intrarea APFJ printr-un bloc de reglare al volumului şi

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 2 - 2 -4/30/20204/30/2020

 tembrului semnalului şi al amplificării preventive al acestuia (BRAP). Blocul sus
numit permite reglarea şi asigurarea unei puteri necesare a semnalului P ieş pe
sarcina externă Rs a APFJ (spre exemplu un megafon electrodinamic, difuzor, etc.)
şi a unei CAF necesară care influenţează tembrul sunetului. BRAP se simplifică
până la reglatorul de amplificare (sau complet se exclude dacă acesta nu este
prevăzut de sarcina de proiectare).
Pentru a obţinere la ieşirea APFJ puterea cerută a semnalului Pieş la un
randament înalt ca etaje de ieşire de regulă se utilizează etaje în contratimp în
regim clasa “B” sau “AB” cu comandă paralelă.
În acest caz cea mai largă utilizare au găsit-o etajele în contratimp pe
tranzistori bipolari complementari (tranzistori cu parametri şi caracteristici identice
dar cu structură diferită n-p-n şi p-n-p) cu conectare colector comun (CC), adică
după schema repetorului pe emitor.
Utilizarea tranzistorilor complementari considerabil simplifică nu doar
schema etajului final ci şi a etajului prefinal. Etajul prefinal în aceste cazuri se
execută în forma unui etaj rezistiv obişnuit în regim clasa „A” cu stabilizare emitor
şi conectare galvanică cu etajul final. Mai mult ca atât, în acest caz destul de
simplu se rezolvă problema polarizării şi termostabilizării în regim de repaus a
tranzistorilor etajului final cu ajutorul termorezistoarelor de stabilizare ce au un
coeficient de temperatură negativ sau cu ajutorul diodelor de polarizare.
Utilizarea conectării după CC a tranzistorilor bipolari este determinată de
indicii calitativi înalţi ai etajului final (distorsiuni liniare şi neliniare mici, zgomot
mic, stabilitatea de amplificare înaltă) ca rezultat al utilizării unei RRN de grad
înalt (0,9) caracteristică repetoarelor pe emitor (cu o singură insuficienţă care
constă în faptul că amplificarea în tensiune a repetorului pe emitor nu depăşeşte
unitatea). Această RRNL măreşte efectul de îmbunătăţire a indicilor APFJ cuprins
cu o RRNG.
Legătura tranzistorilor etajului final cu sarcina externă se execută, sau
nemijlocit (în acest caz se utilizează o sursă de alimentare bipolară–adică două

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 3 - 3 -4/30/20204/30/2020

 surse de alimentare identice cu o bornă comună), sau capacitiv (aici se utilizează o
singură sursă de alimentare).
În ce priveşte etajele prefinale ale ASFJFT (cît în APFJ, atât şi în BRAP),
ele sînt monociclice în regim clasa „A” după schema EC şi CC cu stabilizare
emitor, colector, sau mixtă şi cu legătura dintre etaje galvanică sau rezistiv–
capacitivă.
După cum a fost menţionat mai sus, amplificatoarele fără transformator pot
fi executate în formă discretă, integrată sau hibridă. Axându-ne mai mult pe
variantele micro-schemelor integrate, totuşi trebuie de remarcat că variantele pe
elemente discrete se deosebesc printr-o flexibilitate mare în construcţie ceea ce
permite obţinerea unor indici calitativi mult mai înalţi decât în cazul micro-
schemelor integrate. Aceasta se explică prin faptul că în variantele pe elemente
discrete se reuşeşte alegerea mult mai apropiată după parametri a tranzistorilor
complementari, asigurarea în etaje a unui regim de lucru optimal şi alegerea
tranzistorilor de frecvenţă înaltă ce permite utilizarea unei RRN de grad mult mai
înalt fără înrăutăţirea stabilităţii de lucru a amplificatorului.
Amănunţit întrebările legate de tehnica circuitelor şi de calculul ASFJFT vor
fi analizate în capitolele următoare. Cu toate acestea o atenţie deosebită se acordă
APFJ cu două sau trei etaje. De remarcat că tehnica circuitelor şi calculul etajelor
de ieşire ale APFJ cu două sau trei etaje în mare majoritate nu se deosebesc.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 4 - 4 -4/30/20204/30/2020

 CAPITOLUL 2
SCHEMOTEHNICA AMPLIFICATOARELOR DE PUTERE ÎN
DOUĂ ETAJE FĂRĂ TRANSFORMATOR LA IEŞIRE.

Conectarea directă (sau prin condensator) a sarcinii externe în circuitul de

ieşire a elementelor active a amplificatorului permite excluderea din schema
etajului final a unei detalii nestandarde –transformatorul de ieşire şi, ca urmare,
lichidarea distorsiunilor de fază, de frecvenţă şi a celor neliniare introduse de el,
micşorarea dimensiunilor, a masei, a preţului de cost şi perfecţionarea tehnologiei
de producere. Anume prin aceste cauze se explică marele interes faţă de
amplificatoarele de frecvenţă joasă fără transformator la ieşire. Însă excluderea din
schemă a transformatorului de ieşire creează unele dificultăţi în asigurarea unei
valori optimale a rezistenţei de sarcină a elementului amplificatorului. Conectarea
directă (sau prin condensator) a sarcinii externe la amplificatorul fără transformator
la ieşire se recomandă doar numai în cazurile cînd rezistenţa de sarcină impusă a
amplificatorului se apropie de valoarea optimală a rezistenţei de sarcină a
circuitului de ieşire a elementului amplificator ( R S  Z ieş ). Această condiţie în
amplificatoarele echipate cu tranzistori bipolari poate fi satisfăcută relativ uşor. Se
explică aceasta prin faptul că rezistenţa optimală a circuitului colector al
tranzistorilor bipolari la tensiuni de alimentare reduse şi puteri de ieşire medii după

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 5 - 5 -4/30/20204/30/2020

 valoare este aproape de valorile reale ale sarcinii externe, cu care lucrează
amplificatorul, valoarea căreia este dată de sarcină la proiectare.
În prezent o utilizare largă o au amplificatoarele cu etaj de ieşire în doi timpi
fără transformator şi conectare succesivă a tranzistorilor în curent continuu. Aceste
etaje, de regulă, funcţionează în regimurile economice clasa „B” sau clasa „AB”
(în caz de necesitate ele pot fi proiectate şi în regim clasa „A”). Randamentul
maxim al circuitului de ieşire a astfel de etaje în regimul clasa „B” este de 78,5 %
(iar în regimul clasa „A” de doar 50 %) ca şi în etajele cu transformator la ieşire,
însă randamentul real, de regulă, se dovedeşte a fi mai mare decît a celui cu
transformator, care întotdeauna introduce pierderi suplimentare (nu este ideal).
După cum s-a mai menţionat mai sus, cel mai frecvent sînt utilizate etajele
de ieşire în doi timpi fără transformator, braţele cărora sînt conectate cu tranzistori
compuşi, adică doi tranzistori de structură diferită (n-p-n şi p-n-p), dar cu
parametri identici sau aproape identici şi doi tranzistori de aceeaşi structură (ambii
de tip n-p-n sau p-n-p). Principalul avantaj al etajelor finale echipate cu tranzistori
compuşi constă în posibilitatea utilizării în calitate de etaj prefinal al unui etaj
rezistiv monociclu cu legătură galvanică (rezistivă, directă etc.) între ieşirea lui şi
etajul final, ce duce la micşorarea numărului de elemente ale amplificatorului şi la
îmbunătăţirea considerabilă a caracteristicii de amplitudine-frecvenţă (CAF) şi a
caracteristicii de fază-frecvenţă (CPF).
În fig.2.2 este prezentată una din cele mai simple scheme ale etajelor finale
în contratimp şi prefinal monociclu al unui amplificator de semnal de frecvenţă
joasă cu tranzistori compuşi în etajul final, alimentat de două surse de alimentare
(sau de o singură sursă de alimentare de tensiune dublă şi cu bornă medie).
Aici tranzistorii de ieşire VT4 şi VT5 sînt de aceeaşi structură, iar
tranzistorii VT2 şi VT3 de putere relativ mică sînt complementari. Braţul etajului
final pe tranzistorii VT2 şi VT4 prezintă un repetor pe emitor dublat, iar cel pe
tranzistorii VT3 şi VT5 – schema dublată cu EC cu o reacţie negativă de 100 %

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 6 - 6 -4/30/20204/30/2020

 paralelă în raport cu ieşirea (după tensiune) şi serie în raport cu intrarea (în
circuitul emitor VT3 se aplică toată tensiunea de ieşire a etajului).
Parametrii acestor braţe corespund unii altora, deoarece schema dublată în
conectare EC cu o reacţie negativă de 100 %, paralelă la ieşire (în tensiune) şi
serie la intrare, ca şi repetorul pe emitor dublu, se caracterizează prin coincidenţa
semnalelor de ieşire şi de intrare după fază, prin impedanţe de ieşire mici,
impedanţe de intrare mari şi cu un coeficient de transfer în tensiune aproape unitar.
Rezistoarele R BE 4 şi R BE 5 , conectate între bază şi emitorul tranzistorilor VT4 şi
VT5, îmbunătăţesc stabilitatea termică a etajului.

RC1 Eal/2-U0B2-U0B4
VT2

U0C4=Eal/2
VT4
U0B2+U0B3+U0B4

VD RS +
Eal/2
RT RBE4 -
0
t Rs
R1 VT3
Um.ies
+
Eal/2
VT5 -
U0C5=Eal/2

VT1 U0C1
Cd.int

Eal/2-U0B3
RBE5
Um.int1
CE1 RE1 Um.ies1
R2

Fig.2.2. Schema etajului final contratimp şi prefinal

monociclu alimentat de două surse de alimentare

Rezistenţa lor se alege de aproximativ 5÷10 ori mai mare ca rezistenţa de

intrare în curent alternativ R int . VT 4 şi R int . VT 5 a tranzistorilor VT4 şi VT5 la
valoarea maximă a semnalului de intrare. Alegerea acestor rezistenţe de valoare
mai mică măreşte stabilitatea termică de regim, însă micşorează amplificarea din
cauza şuntării lor considerabile a circuitelor de intrare a tranzistorilor VT4 şi VT5

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 7 - 7 -4/30/20204/30/2020

 în curent alternativ. Perechile de tranzistori conectaţi serie VT2, VT3 şi VT4, VT5
trebuie alese după coeficientul de amplificare în curent h 21E şi frecvenţa limită
f h 21E , cu o abatere a acestor valori de cel mult 10÷20 %. În cazul unor abateri mai
mari şi utilizării considerabile a tensiunii colector pot apărea distorsiuni neliniare,
condiţionate de limitarea semnalului.
În etajul final deoarece sarcina externă este conectată direct la ieşirea
circuitului tranzistorilor, curentul ce curge prin sarcină nu conţine componenta
continuă, deoarece componentele curentului continuu de ieşire a braţelor sînt egale
ca valoare, dar opuse ca sens. Respectiv, pierderile sursei de alimentare în sarcină
lipsesc şi tensiunea dintre colector şi emitor la fiecare tranzistor al etajului final va
fi de 0,5E al . Componentele alternative ale curenţilor din braţe, cauzate de
semnalul de intrare în regimul clasa „B”, trec prin sarcină succesiv fiecare
semiperioadă a semnalului, creînd pe sarcină o tensiune alternativă de semnal cu
amplitudinea U m . ieş .
Tranzistorul VT1 din etajul prefinal monociclu, conectat după schema EC,
şi care lucrează în regimul clasa „A”, este alimentat cu tensiunea E al . Legătura
tranzistorului VT1 a etajului prefinal cu etajul final este rezistivă; în schema de
legătură intră rezistorul R C1 în circuitul colector al tranzistorului VT1.
Cu ajutorul termorezistorului RT se obţine tensiunea de polarizare a
tranzistorilor VT2 şi VT3 a etajului final şi totodată se realizează termostabilizarea
curenţilor colector de repaus ai acestor tranzistori. Cu scopul simplificării obţinerii
regimului de termostabilizare necesar, în paralel cu termorezistorul RT se
conectează o rezistenţă de şunt RŞ de valoare prestabilită. Trebuie de remarcat că

RT  RŞ
valoarea rezistenţei RT RŞ  , de regulă, este mult mai mică ca rezistenţa
RT RŞ

colector R C1 . De asemenea trebuie de remarcat că în locul termorezistorului RT

pentru polarizare şi termostabilizare poate fi folosită o diodă (linie punctată pe

fig.2.2) sau cîteva diode VD. Această variantă este de bază în circuitele integrate,
deoarece în ele obţinerea diodelor nu prezintă dificultate. Tensiunea de polarizare

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 8 - 8 -4/30/20204/30/2020

 la baza tranzistorului VT1 a etajului prefinal este asigurată de sursa de alimentare
prin intermediul divizorului de tensiune R 1R 2 . Pentru stabilizarea curentului de
repaus colector i 0 C1 a tranzistorului VT1 este utilizată stabilizarea emitor cu
ajutorul rezistorului R E1 . Cu cît este mai mare valoarea rezistorului R E1 şi cu cît

R R
este mai mică valoarea rezistenţei divizorului de tensiune R D1  R 1 R 2  R  R , cu
1 2

1 2

atît mai mare va fi gradul reacţiei negative locale în curent continuu, care se
formează datorită conectării rezistorului R E1 şi cu atît mai mic este curentul
colector de repaus i 0 C1 al tranzistorului VT1. Pentru preîntîmpinarea reacţiei
negative în curent alternativ (după semnal), condiţionată de prezenţa rezistorului
R E1 , care reduce amplificarea etajului în curent alternativ, rezistorul R E1 se
şuntează în curent alternativ cu un condensator C E1 de valoare destul de mare. În
conformitate cu clasificarea reţelelor de reacţie, această reacţie negativă locală este
serie în raport cu intrarea şi paralelă în raport cu ieşirea amplificatorului. De
remarcat că în circuitele integrate varianta cu o astfel de reţea de reacţie (adică fără
condensatorul C E1 ) este de bază.
Dacă varianta circuitului din fig.2.2 este incomodă din cauza utilizării a
două surse de alimentare (sau a unei surse cu bornă medie) sau, dacă, conform
cerinţelor tehnice, sarcina externă trebuie să aibă legătură cu borna comună, atunci
schema din fig.2.2 se modifică prin utilizarea unei singure surse de alimentare fără
bornă comună, conectînd sarcina RS capacitiv, adică printr-un condensator de
divizare C d . ieş , după cum este arătat în fig.2.3.
După principiul de funcţionare, schema din fig.2.3 nu se deosebeşte de cea
din fig.2.2. Trebuie doar de menţionat funcţia principală a condensatorului C d .ieş ,

pe care el o îndeplineşte în etajul final la funcţionarea lui în regimul clasa „B”,

împreună cu funcţiile de bază de deconectare a sarcinii externe RS de la
tranzistoarele de ieşire VT4 şi VT5 în curent continuu şi conectarea acestora în
curent alternativ. Acest condensator, încărcîndu-se pînă la 0,5E al , la conectarea
schemei joacă rolul de sursă de alimentare pentru braţul inferior al etajului final în

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 9 - 9 -4/30/20204/30/2020

 acele semiperioade ale semnalului în care braţul de jos se deschide, iar cel de sus
se închide, întrerupînd alimentarea braţului inferior de la redresor. De remarcat că
în procesul de blocare şi deblocare succesivă a braţelor, tensiunea pe condensator
va varia nesemnificativ, crescînd datorită încărcării în timpul funcţionării braţului
de sus şi descrescînd datorită descărcării parţiale în timpul funcţionării braţului de
jos. Însă această variaţie de tensiune ce are loc pe condensatorul C d .ieş poate fi
redusă pînă la o valoare minimă prin alegerea capacităţii condensatorului de
valoare destul de mare.

RC1 Eal/2-U0B2-U0B4
VT2

U0C4=Eal/2
VT4
U0B2+U0B3+U0B4

RT RS
VD
RBE4
0 Cd.ies
t + Eal
R1 VT3 -

U0C1 VT5
U0C5=Eal/2

Cd.int VT1

Eal/2-U0B3 Rs
RBE5
Um.int1
CE1 Um.ies1
RE1
R2

Fig.2.3. Schema etajului final contratimp şi prefinal

monociclu alimentat de o sursă de alimentare

O dezvoltare de mai departe a circuitului amplificator din fig.2.3 este

schema arătată în fig.2.4. Deosebirea ei de fig.2.3 este că divizorul de tensiune
R 1R 2 nu este conectat nemijlocit la sursa de alimentare, ci la tranzistorul VT5. În
acest caz, pentru polarizarea bazei tranzistorului VT1 se utilizează tensiunea de
alimentare U 0C 3 a tranzistorului VT3. Totodată, concomitent cu polarizarea, în

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 10 - 10 -4/30/20204/30/2020

 schemă se creează o reţea de reacţie negativă globală (cuprinde toate etajele)
paralelă, şi în raport cu intrarea, şi în raport cu ieşirea. Culegerea paralelă a
semnalului de reacţie negativă de la ieşirea schemei înseamnă că reacţia negativă
va fi în tensiune, şi în curent continuu, şi în curent alternativ (în semnal).
În ce priveşte reacţia negativă generală în tensiune alternativă (după
semnal), ea va micşora distorsiunile de fază, distorsiunile de frecvenţă,
distorsiunile neliniare şi va majora stabilitatea coeficientului de amplificare. Plus la
aceasta, trebuie de remarcat că deoarece reacţia negativă generală în tensiune
alternativă este paralelă în raport cu intrarea, ea va micşora impedanţa de intrare şi
coeficientul de amplificare în curent (şi respectiv coeficientul de amplificare în
tensiune) al schemei. Acest moment trebuie luat în considerare în timpul calculului
schemei. Dacă gradul de reacţie în semnal va fi mai mic ca cel calculat la
proiectare (din punct de vedere al micşorării distorsiunilor neliniare şi de
frecvenţă), atunci ea poate fi exclusă, înlocuind rezistorul R 1 cu două rezistoare şi
introducînd un condensator de dezlegare Cf (reacţia negativă de tensiune de curent
continuu în acest caz rămîne), iar în schemă poate fi introdusă o reacţie negativă
globală în curent alternativ după semnal de un grad dorit cu ajutorul rezistorului
R şi a condensatorului decuplator C , de o capacitate destul de mare aleasă din

1 R
condiţia  (fig. 2.5).
 jC   50...100

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 11 - 11 -4/30/20204/30/2020

 RC1 Eal/2-U0B2-U0B4
VT2

VT4
VD2

U0B2+U0B3+U0B4
RS
RT RBE4
Cd.ies
VD1 + Eal
VT3 -

U0C1 VT5
Cd.int VT1
Um.ies1
Rs
RBE5
Eal/2-U0B3
Um.int1
CE1
R2 RE1

R1

Fig.2.4. Schema etajului final contratimp şi prefinal

monociclu cuprins de o reţea de reacţie negativă generală

Trebuie de menţionat că în toate schemele analizate valoarea mare a

amplitudinii tensiunii de ieşire a etajului prefinal U m .ieş1  U B 2 ( 3 )  U m .ieş necesită şi o
valoare mare a amplitudinii componentei alternative de curent colector (curent de
semnal) de la tranzistorul VT1 prin rezistorul R C1 în circuitul colector al acestui
tranzistor, ceea ce impune mărirea puterii tranzistorului respectiv.
În caz de necesitate aceste mărimi (curentul şi puterea) pot fi reduse prin
cîteva modificări ale schemei de conectare a rezistorului R C1 , aşa cum este arătat
în fig.2.6, care este schema din fig.2.4 modificată.
În această schemă, cu ajutorul unui circuit RC special, toate tensiunile
semnalului de pe sarcina etajului final sînt introduse în circuitul colector al
tranzistorului VT1 al etajului prefinal în serie şi în fază cu tensiunea semnalului pe
R C1 , obţinută din contul curentului alternativ colector al tranzistorului VT1.
Se poate spune că prin intermediul porţiunii de circuit RC din schema
fig.2.6 este introdusă o oarecare reacţie pozitivă. La alegerea valorii rezistenţei

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 12 - 12 -4/30/20204/30/2020

 rezistorului R ne vom conduce de următoarele considerente. Dintr-o parte,
rezistorul R devine conectat în curent alternativ, prin condensatoarele C şi Cd .ieş în
paralel cu sarcina R S . Cβ

RC1
VT2

VT4

RS
Rβ
RT RBE4
Cd.ies
+ Eal
VT3 -

VT5
Cd.int VT1
U0C1
Rs
RBE5
Um.int1 R2
CE1
RE1

Cf

R1 R1

Fig.2.5. Schema etajului final contratimp şi prefinal

monociclu cuprins de circuitul de reacţie Rβ, Cβ

De aceea valoarea rezistenţei rezistorului R trebuie să fie mult mai mare ca

RS , pentru a micşora pierderile de semnal pe aceasta.
Din altă parte, rezistorul R în curent continuu e conectat în raport cu sursa
de alimentare în serie cu R C1 , deoarece rezistenţa rezistorului R trebuie să fie mai
mică ca a rezistorului RC1, pentru a reduce pierderile tensiunii de alimentare. De
regulă, rezistenţa R se alege din condiţiile 510Rs ≲R ≲ 0,10,2RC1. În ce priveşte

1 R
valoarea capacităţii condensatorului C, ea se alege din condiţia  .
 jC  5...10 

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 13 - 13 -4/30/20204/30/2020

 În încheierea analizei schemelor din figurile 2.2÷2.6 trebuie de menţionat
următoarele.
Structurile tranzistorilor utilizaţi în aceste scheme, în caz de necesitate, pot fi
schimbate cu schimbarea concomitentă a polarităţii tensiunii de alimentare. Spre
exemplu, dacă în etajul prefinal în loc de tranzistorul de structură n-p-n (cum este
arătat în figurile analizate) va fi utilizat un tranzistor de tip p-n-p şi în acest caz va
fi nevoie de schimbat polaritatea sursei de alimentare şi respectiv structurile
tranzistorilor VT2, VT3, VT4 şi VT5: în loc de VT2 va fi un tranzistor p-n-p, în
loc de VT3-tranzistor n-p-n, în loc de VT4 şi VT5-tranzistori p-n-p.
Variantele analizate de etaje finale şi prefinale formează baza multor circuite
amplificatoare de semnal de frecvenţă joasă fără transformator, utilizate în
practică. Ele pot fi complicate prin introducerea diverselor circuite suplimentare
care îmbunătăţesc caracteristicile de exploatare ale amplificatoarelor (spre
exemplu, a circuitelor de protecţie a tranzistoarelor de ieşire, în caz de scurtcircuit
în sarcină; circuite de corecţie etc.).
În încheierea acestui capitol menţionăm că dacă sursa de semnal cerută cu o
F.E.M. Esurs şi cu o rezistenţă internă Rsurs nu asigură la intrarea amplificatorului
de putere din schemele din fig.2.2÷2.6 nivelul necesar de tensiune şi curent Um.int1
şi Im.int1 necesar pentru obţinerea în sarcina RS a nivelului tensiunii de ieşire Um.ieş
cerut şi puterii de ieşire P~ieş cerute de semnal util, atunci la intrarea acestor etaje se
conectează sau etaje monociclu cu conectare rezistiv-capacitivă sau galvanică, sau
amplificatoare operaţionale cu un coeficient de amplificare ce asigură mărimile
Um.int1 şi Im.int1 necesare. Aceste etaje suplimentare sînt amplasate în BRAP-ul din
schema bloc (fig.2.1).

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 14 - 14 -4/30/20204/30/2020

 R

Eal/2-U0B2-U0B4
RC1
VT2
C
VT4

U0B2+U0B3+U0B4
RS
RT RBE4
Cd.ies
+ Eal
VT3 -

U0C1 VT5
Cd.int VT1

Eal/2-U0B3 Rs
RBE5
Um.int1
CE1 Um.ies1
R2 RE1

R1

Fig.2.6. Schema etajului final contratimp şi prefinal

monociclu cuprins de circuitul de reacţie pozitivă RC
Ca exemplu, în fig.2.8 este prezentată schema posibilă a unui amplificator de
putere cu 4 etaje, avînd două etaje preliminare echipate cu tranzistorii VTprel.1 şi
VTprel.2. Baza acestui amplificator o constituie schema etajului final cu tranzistori
compuşi cuasi-complementari VT2-VT3 şi etajul prefinal cu tranzistorul VT1,
care prezintă o oarecare modificare a schemei amplificatorului în două etaje arătată
în fig.2.4. Modificarea constă în înlocuirea elementelor de polarizare şi
termostabilizare RT (cu şuntul RŞ) prin diodele VD1 şi VD2; în adăugarea
circuitului special RC pentru simplificarea condiţiilor de lucru a tranzistorului
prefinal VT1 şi adăugarea rezistenţelor de reacţie Rβ4 şi Rβ5 în circuitele emitor ale
tranzistorilor de ieşire VT4 şi VT5 cu scopul de a simetriza braţele etajului
contratimp. În principiu, neschimbată în această modificaţie rămîne utilizarea a
două sisteme de stabilizare a regimului de lucru a tranzistorilor etajului final –

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 15 - 15 -4/30/20204/30/2020

 sistemul de termostabilizare a curenţilor continui colector ai tranzistorilor de ieşire
(însă cu modificarea RT şi RŞ prin VD1 şi VD2 menţionată mai sus) şi sistemul de

E al
stabilizare a tensiunilor de curent continuu colector identice U 0C  pe
2

tranzistorii VT2–VT4 şi VT3–VT5 prin intermediul unei reţele de reacţie negativă

galvanică paralelă atît în raport cu intrarea, cît şi cu ieşirea cu ajutorul divizorului
R1 şi R2.
Menţionăm că utilizarea diodelor (uneia sau a mai multor, unite serie una cu
alta) în locul termorezistorilor se utilizează pe larg atît în dispozitivele discrete, cît
şi în cele integrate. Vom remarca că la realizarea în formă discretă diodele se
fixează nemijlocit pe carcasă sau pe radiatorul unuia din tranzistori. Mecanismul
de termostabilizare cu ajutorul diodelor se reduce la următoarele.
La creşterea temperaturii tranzistorilor VT2 şi VT3, concomitent creşte şi
temperatura diodelor VD2 şi VD3. CVA a fiecărei diode ce se deplasează la
dreapta cu aproximativ 2,2 mV/˚C (fig.2.7).
iVD
T2 T1

i0VD

uVD
U0VD.T2 U
0VD.T1

Fig.2.7. Caracteristica volt-amper a diodei

Concomitent, curentul fiecărei diode i0VD practic rămîne constant, deoarece
se determină în principal de curentul colector i 0C stabilizat al tranzistorului VT1,
care este considerabil mai mare decît curenţii de polarizare i0B2 şi iB03 ai
tranzistorilor VT2 şi VT3. În rezultat se micşorează căderea de tensiune pe fiecare
diodă de la U0VD.T1 la U0VD.T2 (fig.2.8), care duce la micşorarea curenţilor de
polarizare i0B2 şi i0B3 ce contravine creşterea curenţilor i0C2 şi i0C3. Fiindcă caracterul
de schimbare a CVA a diodelor şi a CVA de intrare a tranzistorilor este

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 16 - 16 -4/30/20204/30/2020

 asemănător, atunci termostabilizarea prin utilizarea diodelor este mult mai efectivă
decît prin utilizarea termorezistorilor.
În privinţa etajelor preliminare din schema arătată în fig. 2.8, se poate spune
următoarele. Primul etaj preliminar (etaj de intrare) a amplificatorului are
executare EC (tranzistorul VTprel.1) şi funcţionează în regimul clasa „A”.
Polarizarea bazei VTprel.1 se realizează cu ajutorul divizorului R1.prel.1 şi R2.prel.1.
Rezistorul REprel.1 formează reţeaua de reacţie negativă şi este element de
termostabilizare emitor în curent continuu (stabilizează curentul colector a
VTprel.1). Semnalul amplificat de primul etaj preliminar se aplică la al doilea etaj
preliminar, realizat în conexiune CC pe tranzistorul VTprel.2, care de asemenea
funcţionează în regimul clasa „A”. Rezistorul R2.prel.2 şi R1.prel.2 formează divizorul
de polarizare pentru tranzistorul VTprel.2. Rezistorul REprel.2 intră în sarcina emitor şi
concomitent asigură stabilizarea curentului continuu colector VTprel.2. Necesitatea
în repetorul pe emitor (CC) este dictată de impedanţa de intrare mică a etajului
prefinal din cauza reţelei de reacţie negativă globală paralelă ce cuprinde etajul
final şi prefinal. Datorită repetorului pe emitor pe VTprel.2, primul etaj asigură o
amplificare mare a semnalului, ce nu ar fi fost posibilă dacă primul etaj ar fi lucrat
la o impedanţă de intrare mică a etajului următor. În circuitul de alimentare a
primelor două etaje este conectat filtrul RfCf, care asigură atenuarea reacţiei
parazite, ce poate avea loc între etaje prin sursa de alimentare comună şi
amortizarea suplimentară a pulsaţiilor tensiunii de alimentare de redresorul Eal.
În schema din fig. 2.8, în afară de reţeaua de reacţie negativă globală
paralelă în tensiune prin intermediul rezistenţelor R1 şi R2, ce cuprinde etajele final
şi prefinal în curent continuu şi tensiune de curent continuu, poate fi realizată şi o
reţea de reacţie negativă globală serie în raport cu intrarea şi paralelă în raport cu
ieşirea prin intermediul Rβ şi REprel.1 (vezi linia punctată), care cuprinde toate
etajele şi micşorează distorsiunile liniare şi neliniare, zgomotul propriu,
instabilitatea amplificării şi a impedanţei de ieşire, şi măreşte impedanţa de intrare
a amplificatorului. Cu toate că această reţea de reacţie negativă globală cuprinde

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 17 - 17 -4/30/20204/30/2020

 mai mult de trei etaje, schema funcţionează stabil, ceea ce se explică prin faptul că
deplasările de fază la frecvenţe inferioare şi superioare ce intră în această buclă a
reţelei de reacţie negativă globală a etajelor sînt relativ mici datorită reţelei de
reacţie negative locale existente. La intrarea schemei date este un regulator al
amplificării RP de tip potenţiometru.
Pentru calculul schemelor analizate mai sus, de regulă, valorile date iniţial în
sarcina de proiectare sînt: puterea de ieşire P~ieş, rezistenţa de sarcină RS,
frecvenţele limită ale benzii de frecvenţe lucrătoare fs şi fj, valoarea maxim
admisibilă a nivelului distorsiunilor de frecvenţă la extremitatea benzii frecvenţei
de lucru Mj.dat şi Ms.dat, diapazonul temperaturilor de lucru a mediului Tm.min şi
Tm.max, nivelul admisibil al coeficientului de armonici Ka.dat, coeficientul de
micşorare a sarcinii S, ce caracterizează instabilitatea tensiunii de semnal la ieşirea
amplificatorului, F.E.M. a sursei de semnal Esurs, rezistenţa internă a sursei de
semnal Rsurs.
Alegerea schemei corespunzătoare se face în conformitate cu recomandările
expuse mai sus şi cu luarea în vedere a puterii de ieşire necesare.

Fig.2.8. Schema posibilă a unui amplificator de putere cu 4 etaje

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 18 - 18 -4/30/20204/30/2020

 Capitolul 3

Calculul amplificatoarelor de frecvenţă joasă fără

transformator în două etaje de amplificare în putere

Proiectarea amplificatorului de semnal, cu puterea utilă în sarcină 12 W.

Tabelul 1. Datele iniţiale pentru proiectare

Denumirea parametrului Valoarea

Puterea utilă în sarcină, W 14

Rezistenţa ohmică a sarcinii, Ω 8

Frecvenţa limită inferioară fi a benzii de frecvenţă
25
lucrătoare, Hz
Frecvenţa limită superioară fs a benzii de frecvenţă
80
lucrătoare, kHz
Distorsiunile de frecvenţă admisibile la frecvenţa limită
-3
inferioară, dB
Distorsiunile de frecvenţă admisibile la frecvenţa
-3
limită superioară, dB
Distorsiunile neliniare admisibile, % 1,2

Diapazonul dinamic al semnalului de intrare, dB 6

Forţa electromotoare (FEM) a sursei de semnal, mV 10

Rezistenţa ohmică a sursei de semnal, kΩ 1.2

Minimă:
-30
Gama de temperaturi lucrătoare a mediului ambiant, ˚C
Maximă:
+40

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 19 - 19 -4/30/20204/30/2020

 1. Alegerea schemei electrice a circuitului amplificator

Valoarea puterii utile în sarcină dată în sarcină la proiectare, este de 18W,

iar distorsiunile neliniare admisibile sunt de 1,8%. Din această cauză în etajul final
am ales spre utilizare tranzistori compuşi.
Ţinînd cont de aceşti doi parametri consider că cea mai binevenită schemă
de etaj final este schema contratimp, echipată cu tranzistori compuşi de structură
complimentară, ultima este o soluţie ce permite micşorarea curentului bază a
tranzistorilor etajului final şi corespunzător a curentului colector a etajului prefinal,
care, de regulă, funcţionează în regimul clasa A şi la care randamentul η<50%.
Astfel pierderile în etajul prefinal pot fi micşorate esenţial.
Deci întrucît puterea în sarcină este nu mai mare de 18W, am considerat
structura din 2 tranzistori (fig.1).

Fig.1. Structura etajului de ieşire

Regimul de funcţionare a tranzistorilor din etajul final poate fi ales de clasa

B sau AB. Regimul clasa B provoacă cele mai mari distorsiuni neliniare (de zeci
de procente); este caracterizat de distorsiuni de treaptă şi zonă moartă de valoare
de aproximativ 0,6...0,7V.
Diapazonul dinamic a semnalului de intrare este de 6 dB.
Din momentele sus numite consider că mai binevenit în soluţionarea
problemei în cauză este utilizarea regimului clasa AB, cu utilizarea circuitului de
polarizare.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 20 - 20 -4/30/20204/30/2020

 Pentru alimentarea etajului folosim două surse de alimentare, ce asigură
alimentarea fiecărui braţ de etaj la valori egale de tensiune, şi corespunzător,
excluderea distorsiunilor neliniare condiţionate de neidentitatea tensiunilor de
alimentare a braţelor.
Etajul prefinal are cuplare rezistivă cu etajul final (fig.3).

Fig.3. Schema etajului final şi prefinal

2. Calculul etajului final contratimp echipat cu tranzistori compuşi în regimul

clasa AB (fig.2.)

Calculul etajului contratimp echipat cu tranzistori compuşi în regim clasa

„AB” alimentat de 2 surse se efectuează în următoarea consecutivitate: mai întîi
calculăm braţele schemei echipate cu tranzistori de structură identică VT4 şi VT5
(fig.2), apoi se calculează braţele echipate cu tranzistorii complementari VT2 şi
VT3. Calculul se efectuează pentru un singur braţ, de exemplu, braţul VT2 şi VT4,
ce reprezintă un repetor pe emitor echipat cu tranzistori compuşi. Datele obţinute
se consideră aceleaşi şi pentru braţul doi.
1. Determinăm puterea ce trebuie s-o asigure cele două braţe (patru elemente
active: VT1, VT2, VT3 şi VT4) a etajului final cu considerarea pierderilor ce
pot avea loc în reţeaua de reacţie negativă:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 21 - 21 -4/30/20204/30/2020

 P2~EA  1,1 Pie~s
(1)
P2~EA  1,118  19.8 W
2. Calculăm tensiunea colector de curent alternativ (valoarea de amplitudine de
semnal între colector şi emitor) pentru VT4:
U m.C 4  2  P2~EA  RS  2 19.8  8  17.79V (2)
3. Calculăm tensiunea colector de curent continuu în punctul static de funcţionare
a tranzistorului VT4:
U 0C 4  U m.C 4  uC min 4
uC min 4   1, 2...1,3 U sat  0.78 V (3)
U 0C 4  17.798  1,5  18.9V
uCmin4 – tensiunea colector minimală care desparte porţiunea neliniară de cea
liniară a caracteristicilor de ieşire a tranzistorului.
4. Determinăm valoarea tensiunii de alimentare a tranzistorului VT4:
Eal  2  U 0C 4  38.6V (4)
după ce se alege cea mai apropiată de valoarea din standardul nominal, dar
nu mai mică decît valoarea obţinută prin calcul.
Astfel am ales alimentarea de 48V (2 surse de alimentare fiecare a cîte 18V).
E al  36 V ; E al / 2  30V (5)
5. Aflăm amplitudinea curentului colector pentru tranzistorul VT4:
U m.C 4 17.79V
I m.C 4    2.3 A  iC .max 4 (6)
RS 8
6. Calculăm puterea disipată pe colectorul VT4:
Pc max 4  0, 202  P2~EA  0, 202 19,8  4W (7)
7. Reieşind din datele obţinute alegem tranzistorii VT4 şi VT5:
Tranzistorii aleşi trebuie să satisfacă cerinţele:
U C admis  1, 2   2  U 0C 4   1, 2  Eal  1, 2  38.6 V  46.315V
I C admis   1, 2..1,3  iC max 4  1, 25  2.3 A  2,89 A
(8)
PC admis  PC max 4  4W
f h 21EC   2...4  f s  4  25kHz  100kHz
Am ales tranzistorul KT817B tip n-p-n cu parametrii:
U C admis  60V  46,31V ;
I C admis  3 A  2,78 A
(9)
PC admis  25 W  4W
f h 21EC  3MHz  100kHz
Tranzistorii aleşi asigură puterea necesară (18W), fiind plasaţi pe radiatorul
de suprafaţa:
1400  PC max 4 1400  4
S   60cm 2 (10)
T j max  Tm max  PC max 4  R j c 150  40  4  5
8. După alegerea tranzistorului, pe caracteristicile lui statice de ieşire fig.4 se
construieşte caracteristica de sarcină dinamică (dreapta) în curent alternativ

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 22 - 22 -4/30/20204/30/2020

 pentru rezistenţa de sarcina a braţului calculat R B~  R s , ducînd-o prin punctele
cu coordonatele: U0C4=0.5·Eal; iC4=0; şi iCmax4, ce corespunde tensiunii
uC4=U0C4-UmC4, adică punctele A şi B.
Valoarea curentului colector în punctul static de funcţionare se alege
din următoarele considerente. Pentru ca în regimul clasa „AB” să se obţină un
randament cît mai mare curentul de repaus se alege cît mai mic. Însă micşorarea
curentului i0C4 la valori mici de semnal este limitată de apariţia distorsiunilor
neliniare de tip treaptă. De regulă, curentul i0C4 se alege la valoarea de:
i0C 4   0.01...0.05  iC max (11)
În cazul dat i0C 4  0.025  2.3 A  55.6mA .
Aflăm valorile medii a curentului şi a puterii absorbite de circuitele colector
a tranzistorilor VT4 şi VT5 de la sursa de alimentare la valoarea nominală a puterii
de ieşire:
iC max 4 2.24
iCmed 45    0.708 A
 3.14 (12)
P045  Eal  iCmed 45  48V  0.708 A  34W

Fig.4. Caracteristica dinamică de ieşire a VT4

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 23 - 23 -4/30/20204/30/2020

 9. Din fig.4. găsim curentul de repaus bază i 0 B 4 , curentul bază maxim i B max 4 şi
amplitudinea de curent alternativ bază I mB 4 :
I mB 4  i B max 4  i0 B 4  i B max 4
În lipsa caracteristicilor statice de tranzistor aceşti curenţi se calculă conform
relaţiilor:
i0C 4 66.6mA
i0 B 4    3.7mA
h21E min 25
(13)
iC max 4 2.24 A
iB max 4    89mA  I mB 4 ,
h21E min 25
unde valoarea minimă a coeficientului de amplificare h21Emin se utilizează cu
scopul de a ţine cont de împrăştierea parametrilor tranzistorilor.
10. În continuare se construieşte caracteristica dinamică de intrare a
tranzistorului VT4 în curent alternativ. Aici se ia în vedere că la majoritatea
tranzistorilor caracteristicile statice de intrare iB=f(uB) practic nu depind de
tensiunea uC. Ele pentru toate tensiunile de lucru practic se suprapun şi
formează o singură caracteristică care se indică în îndrumare pentru u  5 V C

. Corespunzător, caracteristica dinamică de intrare practic coincide cu

caracteristica statică la tensiunea uC=5V. Pe această caracteristică se
notează curenţii bază i0B4 şi iBmax4, şi se găsesc mărimile U0B4 şi uBmax4.

Amplitudinea tensiunii alternative bază la intrarea tranzistorului VT4 este:

uB max 4  0.88V
U 0 B 4  0.66V
U mB 4  uB max 4  U 0 B 4  0.88V  0.66V  0.2V
(14)
11.Calculăm rezistenţa de intrare a tranzistorului VT4 în curent alternativ în
conectarea lui emiter:
U mB 4 0.2
h11EC  Rint VT 4    22; (15)
I mB 4 88.96mA

Calculăm parametrii pentru tranzistorii VT2 şi VT3 din braţele etajului

final:
1. Calculăm rezistenţele R BE 4 şi R BE 5 :
RBE 4  RBE 5  (5..10)  RintVT 4  8* 22  176 (16)
Din seria E24 alegem nominalul standard de RBE4,BE5=470
2. Determinăm rezistenţa de intrare a lui VT4 în curent alternativ:
Rint VT 4  RBE 4 22 176
Rint~ 4    20 (17)
Rint VT 4  RBE 4 22  176
3. Calculăm amplitudinea curentului alternativ colector ImC2 şi a curentului de
repaus i0C2 ce trebuie asigurate de VT2:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 24 - 24 -4/30/20204/30/2020

 U mB 4 0.2
I mC 2    90mA
Rint 4 22
(18)
U 0.66
i0C 2  i0 B 4  0 B 4  2.66mA  A  7mA
RBE 4 178
4. Calculăm amplitudinea semnalului de ieşire a lui VT2:
U m.iesş 2  U mB 4  U m.ies  0.2V  12V  12.2V (19)
5. Determinăm valoarea tensiunii colector în punctul static de funcţionare a VT2:
U 0C 2  0.5  Eal  U 0 B 4  0.5  48V  0.66V  22.5V (20)
6. Calculăm valoarea maximă a curentului colector şi valoarea minimă a tensiunii
colector-emitor a lui VT2 la puterea de ieşire nominală:
iC max 2  i0C 2  I mC 2  0.007 A  0.1A  0,107 A (21)
uC min 2  U 0C 2  U m.ies 2  22.5V  15.5V  7V (22)
7. Determinăm valoarea medie a curentului i C med 2  3 şi puterii P02  3 absorbiţi de
VT2 şi VT3 de la sursa de alimentare:
iC max 2 0,107
iC med 23    34.07 mA
 3.14 (23)
P023  Eal  iCmed 23  48  34.07 mA  1, 6W
Aflăm puterea maximă de disipare colector pentru VT2 (VT3):
0.202 U mies 2  I mC 2 0.202 15.5V 100mA
PC max 23    0,16W (24)
2 2
Determinăm parametrii de care trebuie să dispună tranzistorii VT2 şi
VT3:
U C admis  1.2  2U 0C 2   1.2 Eal  1.2  2  22,5V  54V
I C admis   1, 2..1,3 iC max 2  1.25  0,107 A  0,13 A
(25)
PC admis  PC max 2  0.16W
f h 21EC   2...4  f s  4  65  260kHz;

VT2 şi VT3 sunt complementari, deci am ales tranzistorii KT3102Б(n-p-n),

KT3107И(p-n-p), care au parametrii:

U C admis  50V
I C admis  0,1A
(26)
PC admis  0,3W
f h 21EC  270 MHz  Hz

8. Pe familia caracteristicilor statice de ieşire a tranzistorului VT2 ales, se

construieşte dreapta de sarcină, care trebuie să treacă prin punctul cu
coordonatele uCmin2, iCmax2 şi proiecţia punctului static de funcţionare U0C2, ioC2
pe axa uC2 (fig.6).

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 25 - 25 -4/30/20204/30/2020

 Fig.6. Caracteristica dinamică de ieşire a VT2

9. Se calculează curenţii: de repaus bază i0B2, curentul maximal bază iBmax2 şi

amplitudinea curentului alternativ bază, conform relaţiilor:
i0C 2 7 mA
i0 B 2    0, 035mA
h21min 200
iC max 2 0,107 A
iB max 2    5mA (27)
h21E min 200
I mC 2 100 A
I mB 2    5mA
h21E min 200

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 26 - 26 -4/30/20204/30/2020

 10.După valorile de curent bază obţinute în p.9 pentru VT2 se construieşte
caracteristica dinamică de intrare (fig.7):

Fig.7. Caracteristica dinamică de intrare a VT2

U mB 2  U B max 2  U 0 B 2  0.69  0.66  0.03V (28)

U mB 2 0.03V
Rint 2    952k  (29)
I mB 2 5mA
11.Aflăm amplitudinea tensiunii necesară pentru excitarea tranzistorului din
braţele de sus şi de jos a etajului final echipat cu tranzistori compuşi:
U min t 2  U mB 2  U mB 4  U mies  0.03  0.2  12  18V (30)
U min t 3  U mB 3  U mB 5  U mies  0.03  0.2  12  18V (31)
12.Determinăm rezistenţa de intrare în curent alternativ a tranzistorilor compuşi
VT2, VT4 şi VT3, VT5 din etajul final:
U m.int 2 18V
Rint 2    3.8k  (32)
I mB 2 5mA
U 19V
Rint 3  m.int 3   3.8k  (33)
I mB 3 5mA
13.Calculăm puterea necesară pentru excitarea etajului final:Pint2-3=4.75mW

14.Amplificarea în putere Kp.ieş şi tensiune Ku.ieş a etajului final este:

Pies~ 18W
K p fin ies    379(ori ) (35)
Pint 23 0, 0475mW

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 27 - 27 -4/30/20204/30/2020

 U m finies 12
KU . fin.ies    0.63(ori )  1 (36)
U m int 2 19
15.Tensiunea sumară de polarizare a VT1, VT3 şi VT4 a etajului final este:
U 0 B 2 3  U 0 B 2  U 0 B 3  U 0 B 4  4,5V (37)

3. Calculul etajului prefinal monociclu în regimul clasa A avînd cuplare

rezistivă cu etajul final

Tranzistorul etajului prefinal VT1 are cuplare rezistivă cu etajul final şi

lucrează în regim clasa „A”. Etajul prefinal trebuie să asigure la intrarea etajului
final o tensiune de semnal U m . int 2 , adică o tensiune Um.ieş=UmC1=Um.int2, apropiată
de tensiunea de alimentare 0,5Eal a fiecărui braţ. De aceea, de la tranzistorul
etajului prefinal se cere o utilizare maximă a tensiunii de alimentare colector.
Calculăm parametrii principali a etajului prefinal, echipat cu tranzistorul
VT1:
1. Tensiunea colector de curent continuu U0C1 a tranzistorului VT1 este:
U 0C1  0,5  Eal  U 0 B 3  U 0 RE1  24  1  2  21V (38)
unde U0RE1 este căderea de tensiune pe rezistenţa RE1 din contul scurgerii prin
acesta a curenţilor continuu colector i0C1 şi bază i0B1 a tranzistorului VT1; ea se
alege în limitele U0RE10,5...2V.
Totodată U 0C1  U m.int 2  uC min1  21V  19V .
2. Determinăm rezistenţa rezistorului colector RC1:
0.5  Eal  U 0 B 2  U 0 B 4  U m int 2 24  1  0.66  18
RC1    433 (39)
I mB 2  iC min1 0, 0042 A  0, 00042 A
unde icmin1 – valoarea minimală admisibilă a curentului colector din punct de
vedere de asigurare a regimului liniar de lucru. Ea se alege din considerentele:
iC min1  (0.05...0.1)  I mB 2  0.1  4.2mA  0.42mA (40)
Rc1=2kohm
3. Calculăm curentul colector VT1 în punctul static de funcţionare:
0,5Eal  U 0 B 2  U 0 B 4 24  1  0.66
i0C1    45.2mA (41)
RC1 442
4. Determinăm puterea de disipare pe colectorul tranzistorului VT1:
PC max1  U 0C1  I 0C1  21.5  0,0452  0,9W (42)
5. Calculăm amplitudinea curentului de semnal ce curge prin RC1:
U m.int 2 19
I mRC1    40.7 mA (43)
RC1 442
6. Calculăm componenta alternativă sumară a curentului colector VT1:
I mC1  I mB 2  I mRC1  4.2mA  40.7  44.9mA (44)
7. Determinăm valoarea maximă a curentului colector VT1:

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 28 - 28 -4/30/20204/30/2020

 ic max1  i0 C1  I mC1  45.2mA  44.9mA  90.1mA (45)
Alegem VT1 conform cerinţelor:
U C admis  1.2  2U 0C1   1.2 Eal  1.2  2 19V  51.6V
I C admis  1.4  iC max1  1.4  90.1  126,17 A
PC admis  PC max1 ; PC max1  0,9
f h 21EC   2...4  f s ; f h 21E  100kHz;

Acestor cerinţe corespunde un şir de tipuri de tranzistoare, însă am ales

tranzistorul KT630E care are parametrii:
U C admis  60V
I C admis  1A
(46)
PC admis f  1W
f h 21EC  50 MHz
8. Pentru tranzistorul ales calculăm sarcina colector în curent alternativ R C~ 1 :
RC1  Rint 2 442 * 4280
RC~1    400.6 (47)
RC1  Rint 2 442* 4280
9. Pentru rezistenţa de sarcină în curent alternativ obţinută, pe familia
caracteristicilor statice de ieşire a VT1, se construieşte dreapta de sarcină
dinamică (fig.8).

Fig.8. Familia caracteristicilor statice de ieşire ale tranzistorului VT1

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 29 - 29 -4/30/20204/30/2020

 10.Pentru VT1 determinăm curenţii lui i 0 B1 , i B max 1 , i B min 1 conform relaţiilor:
i0C1 45.2mA
i0 B1    0,37 mA
h21E min 120
iC max1 90.1mA
iB max1    0.75mA
h21E min 120
iC min1 0.42mA (48)
iB min1    0, 0035mA
h21E min 120
1  i0 B1  iB min1  0,37 mA  0, 0035mA  0,36 mA
'
I mB
1  iB max1  i0 B1  0.75mA  0,37 mA  0,38mA
''
I mB
Folosind datele obţinute construim caracteristica de intrare i B1  ( U BE ) ,
(fig.9).

Fig.9. Caracteristica statică de intrare a tranzistorului VT1

11.Rezistenţa de intrare a tranzistorului VT1 în curent alternativ este:

uB max1  uB min1 0.79  0, 77V
Rint VT 1    7.9k  (49)
iB max1  iB min1 0.75mA  0, 0035
12.Puterea utilă debitată în sarcină de VT1 în sarcina lui colector este:
1  0.5  U mC1  I mC 1  0.5  18  0.0449 A  404.1mW
~
PiesVT
~
PiesVT 1  Pint 2 3
(50)
404.1mW  37.8mW

4. Calculul circuitelor de polarizare şi stabilizare a etajelor final şi prefinal

1.RTS=(U0B2+U0B3+U0B4)/(i0C1-i0b2)=5/(45.2-0,37)=112.6ohm

(51)

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 30 - 30 -4/30/20204/30/2020

 RTS *(1mT ) 112.6*(1  0,64)
Rs    118.5 (52)
m p  mT 0.982  0, 64
U 0 RE1  0.5Eal  U 0 BVT 3  U 0C1  24  1  21  2V (54)
U 0 RE1 2V
RE1    43.8 (55)
i0C1  i0 B1 45.2mA  0.37mA
Alegem RE1=47Ω(seria E24).

1. Calculăm rezistenţa de sarcină colector RC= a VT1 în curent continuu:

RC  383  88.5  36  507.5 (56)

2. Determinăm rezistenţele R1 şi R2 a divizorului de polarizare bază a VT1:

R1 R2
RD1 
R1  R2
(57)
U  U 0 RE1 4.05V  20V
R2  0 B1   2.32k 
iD.1 2.6mA
Normăm valoarea R2=2.4k(seria E24)
0.5 Eal  iD.1R2 24  0.0029  2600
R1    5.73k  (58)
i0 B1  iD1 (0,37  2.6)
Normăm valoarea R1=5.9k(seria E48)

8.2  4.7
RD1   2.9k  (59)
8.2  4.7
6. Calculam tensiunea ce cade pe dioda Zener:

U dz  U ob 2  U ob3  U ob 4  0.66  1  0.66  2.32V

5. Calculul coeficienţilor de armonici a etajelor final şi prefinal şi a gradului
de reacţie negativă necesar pentru asigurarea coeficientului de armonici dat
de sarcina la proiectare

După cum rezultă din calculul etajelor final şi prefinal, tranzistorii lor
lucrează în regim de semnal mare, adică în condiţiile de utilizare deplină a
caracteristicilor statice şi dinamice. De aceea, în aceste etaje pot apărea distorsiuni
neliniare, condiţionate de neliniaritatea caracteristicii volt-amperice (CVA) a
tranzistorilor. Coeficientul de armonici a acestor etaje, care şi determină
distorsiunile neliniare a amplificatorului proiectat, poate depăşi valorile
inadmisibile. Din această cauză, asigurarea factorului de armonici de valoarea
prestabilită de sarcină la proiectare este o problemă acută. De regulă, valoarea de
distorsiuni admisibilă se obţine prin intermediul unei reacţii negative.
1. Factorul (coeficientul) real de distorsiuni neliniare poate fi determinat prin
diferite metode, însăşi cea mai pe larg utilizată este metoda de cinci ordonate,
de care mă voi folosi şi eu.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 31 - 31 -4/30/20204/30/2020

 Pentru a folosi această metodă mai întîi trebuie construită caracteristica
dinamică de trecere i C .VT   e 'surs .VT  . În cazul dat se cere de a construi
caracteristica (fig.10): i C. VT4   e 'surs . VT 2  a etajului de ieşire echipat cu tranzistori
complementari în regimul clasa AB, care se construiesc după punctele de
intersecţie a dreptei de sarcină dinamică cu caracteristicile statice de ieşire a
tranzistorului, folosind ecuaţia FEM a sursei de semnal echivalentă pentru fiecare
braţ de etaj final e 'surs . VT 2 . FEM ţine cont de conectarea CC a tranzistorilor VT2 şi
VT3 pentru schema utilizată în proiect:
e sursaVT 2  u BVT 2  u BVT 4  iCVT 4  R s  i BVT 2  R sursaVT 2
(60)
e sursa max VT 2  u B max VT 2  u B max VT 4  iC max VT 4  R s  i B max VT 2  RsursaVT 2
Aici, iCmaxVT4 se culege nemijlocit de pe dreapta de sarcină pentru VT4, iar
valoarea lui uBmaxVT4 – nemijlocit din caracteristica dinamică de intrare a lui VT4
pe iBmaxVT4 care se culege de pe dreapta de sarcina a lui VT4 pentru iCmaxVT4. În ceea
ce priveşte iBmaxVT2, pentru a fi determinat, este necesar la început de găsit curentul
emitor a lui VT2.
U B maxVT 4 0.88
iE maxVT 2  iB maxVT 4   0.089 A   606,85mA
R2 2.32
i 606.85
iB max VT 2  E max VT 2   5.015mA
h21EVT 2  1 121 (61)
(62)

esursa 0 VT 2  u 0 BVT 2  u 0 BVT 4  i0 CVT 4  Rs  i0 BVT 2  RС1

unde:

i0 EVT 2 4mA
i0 BVT 2    0.815mA
h21EVT 2  1 26 (63)
esursa 0VT 2  0.66  0.66  0.0556 *8  0.815* 442  4.8V (64)

Calculăm 5 valori momentane ale curentului de ieşire a celor 2 braţe a

etajului cu consideraţia coeficientului de asimetrie „b” a braţelor etajului (b=0,2):
'
imax  iC max VT 4  2.224 A
i0'  i0CVT 4  55.6 A
'
imax  i0' ţ
i1'   1.167 A
2
imax  imax
'
 (1  b)  2.557 A ( 65)
imin  imax
'
 (1  b)  1,89 A
i1  i1'  (1  b)  1.34 A
i0  i0'  2b  0.012 A
i2  i1'  (1  b)  0.99 A

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 32 - 32 -4/30/20204/30/2020

 După metoda celor 5 ordonate, calculăm amplitudinea curentului de ieşire a
frecvenţei de bază I m1ies şi amplitudinea armonicelor curentului de ieşire
I m 2 ies , I m 3 ies , I m 4 ies şi, de asemenea, valoarea medie a curentului de ieşire i med ies :
imax  imin  i1  i2
I m1.ies   2.261 A
3
i  i  2i0
I m 2.ies  max min  0,158 A
4
i  i  2(i1  i2 )
I m3.ies  max min  0, 0037 A (66)
6
i  i  4(i1  i2 )  6i0
I m 4.ies  max min  0, 053 A
12
i  i  2(i1  i2 )
I m.ies  max min  0, 227
6
Verificăm rezultatele:
imax  2.556 A (67)

Coeficientul de armonici se determină de relaţia:

I m2 2.ies  I m2 3.ies  I m2 4.ies
K a.ies  100 0 0  7.564% (68)
I m1.ies

Fig.10. Caracteristica dinamică de trecere a tranzistorului de ieşire VT4

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 33 - 33 -4/30/20204/30/2020

 2. Construim caracteristica dinamică de trecere a etajului prefinal (fig.11):
e sursa VT 1  u BVT 1  i BVT 1  R sursaVT 1
(69)

unde RsursVT1 se determină de relaţia:

1
 1 1 1 
Rsurs.VT 1       704.5 (70)
 R2 R1 Rsurs 
esurs maxVT 1  uB max VT 1  iB maxVT 1  RsursVT 1  5,3V
esurs minVT 1  uB minVT 1  iB min VT 1  RsursVT 1  0,860V (71)
esurs 0VT 1  u0 BVT 1  i0 BVT 1  RsursVT 1  1, 030V
Se calculează amplitudinea curentului prefinal la frecvenţa de bază Im1 pref,
amplitudinea armonicelor curentului prefinal Im2 pref, Im3 pref, Im4 pref şi media
curentului prefinal imed pref:
Calculăm 5 valori momentane ale curentului de ieşire a celor 2 braţe a
etajului de ieşire:
imin  iC min VT 1  0, 42mA
imax  iC maxVT 1  90mA
imax  imin ţ
i0   45.2mA
2 (72)
i i ţ
i1  max 0  27.1mA
2
i i ţ
i2  min 0  22.81mA
2
Calculăm curentul colector a etajului prefinal:
imax  imin  i1  i2
I m1. pref   46.93mA
3
i  i  2i0
I m 2. pref  max min  0mA
4
i  i  2(i1  i2 ) 0
I m3. pref  max min   0mA (73)
6 6
i  i  4(i1  i2 )  6i0 0
I m 4. pref  max min   0mA
12 12
i  i  2(i1  i2 )
I m. pref  max min  31.70mA
6
Verificăm rezultatele: imax  90mA (74)

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 34 - 34 -4/30/20204/30/2020

 Fig.11. Caracteristica dinamică de trecere a tranzistorului de ieşire VT1
3. Calculăm coeficientul de armonici a etajului prefinal:
I m2 2.ies  I m2 3.ies  I m2 4.ies
K a. pref  100 0 0  0% (75)
I m1.ies
4. Coeficientul de armonici sumar, condiţionat de etajele prefinal şi final este:
K a.rez  K a2. fin  K a2. pref  7.56%
(76)
5. Aflăm gradul de reacţie negativă necesar, pentru a asigura valoarea impusă de
distorsiuni neliniare:
K a.rez .calc. 0,1
 gen

.K a  1  10  K a .rez.calc.  K a.dat    1  10  0,1  0, 01   6.62 (77)
K a.dat 0, 01 

6. Calculul distorsiunilor de frecvenţă a amplificatorului proiectat cuprins cu

o reţea de reacţie negativă globală

După cum se ştie, distorsiunile de frecvenţă înaltă sunt cauzate de inerţia

tranzistoarelor şi de influenţa capacităţilor de montaj. În majoritatea cazurilor,
capacităţile de montaj, sunt de valori neglijabile, mai ales în schemele integrate.
Ţinînd cont de acest fapt, în determinarea distorsiunilor de frecvenţă la frecvenţa

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 35 - 35 -4/30/20204/30/2020

 maximă de lucru se va ţine cont numai de influenţa tranzistoarelor etajelor final şi
prefinal.
1. În mod general distorsiunile de frecvenţă se determină de relaţia:
M s gen  M sEC pref  M sCC fin (78)
unde M sEC pref - coeficientul de distorsiuni de frecvenţă, condiţionat de
tranzistorul VT1 din etajul prefinal în conectare EC.
2
 f 
M s. EC . pref  1   s   1.0013 (79)
 f h 21E1 
M sCC fin - coeficientul de distorsiuni de frecvenţă, condiţionate de tranzistorul unui
braţ a etajului final în contratimp în conectarea lor CC.
M s.CC . fin  M s. EC . fin  K fin  M s. EC . fin  1
2
 f   f 
M s.EC . fin  M s.EC .VT 2  M s.EC .VT 4  1   s   1   s   1, 0229 (80)
 f h 21E 2   f h 21E 4 
M s.CC . fin  1.0078 ori
M s. gen  1, 00931 ori
Comparînd MsGen (1,0000017) cu distorsiunile de frecvenţă înaltă date în
sarcina de proiectare MsDat (1,41), vedem că distorsiunile în schemă sunt mult mai
mici ca cele acceptabile.
La gradul de RNG obţinut (  gen *
. Ka  15,1 ), coeficientul distorsiunilor de

frecvenţă la frecvenţa limită superioară este:

M s. gen  1
M s. gen.RNG  1   1, 00140 (81)
 gen

. Ka

2. În subgama de frecvenţe joase, distorsiunile de frecvenţă sunt condiţionate de

capacităţile Cd . int , Cd .ies şi CE . Ele la frecvenţa minimă de lucru determină
coeficienţii respectivi M j.Cd . int , M j.Cd .ies , M j.CE1 (în ori).
Coeficientul global al distorsiunilor în ori este:
M j . gen. RN M j .Cd . int M j .Cd .ies M j .Ce1. RN

Valorile admisibile ale mărimilor M j.Cd . int şi M j.Cd .ies nu trebuie să

depăşească (0,5...1,5)dB. În ceea ce priveşte M j.CE1 , poate fi luată puţin mai mare
(2..3)dB.
M j .Cd .int  M j.Cd .ies  0,5 dB
M j .CE1  2 dB
M jCE1  1 1, 2589  1 (82)
M j .CE1.RN  1   1  1, 0389
 *
genKa 15,1
M j . gen.RN  1, 05925 1, 05925 1, 014  1,16 (ori)
Comparînd MjGen (1,13) cu distorsiunile de frecvenţă înaltă date în sarcina de
proiectare MjDat (1,41), vedem că distorsiunile în schemă sunt mai mici ca cele
acceptabile, deci RNG nu trebuie recalculată.

7. Calculul reţelei de reacţie negativă generală

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 36 - 36 -4/30/20204/30/2020

 Formula de calcul pentru gradul RNG, ce se asigură cu ajutorul circuitului
R1R2 (vezi fig.3 ) şi care cuprinde etajele prefinal şi final se obţine din formula de
bază pentru determinarea gradului de RN de trecere:
R
 gen
*
 1   * K gen  1  K gen (83)
R1  R
1 1
 1 1 1   1 1 1 
unde R         717 - rezistenţa
 Rint.VT 1 R2 Rsurs   7900 2300 1200 
rezultantă în curent alternativ ce are loc între baza VT1 şi punctul comun al
schemei.
U m.ies 12
K gen    6 - coeficientul general de amplificare în tensiune a etajelor
U mB1 2
final şi prefinal din schemă.
Aşadar:
R 717
 gen
*
 1 K gen  1   6  1,650  6.62
R1  R 5900  717
Rezultatul obţinut, gradul de RNG asigurat de R1 şi R2 nu este suficient
(4,26<18,14). Pentru a asigura valoarea de 18,14 excludem reacţia asigurată de R1
şi introducem bootstroparea ei (fig.12):
R1  R1'  R1''
R1'   5..10  Rint.VT 1  39.5k  (84)
R1   5..10  RS  80

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 37 - 37 -4/30/20204/30/2020

 Fig.12. Schema etajului final şi prefinal cu bootstroparea rezistenţei R1
În schemă introducem RN de tensiune alternativă cu ajutorul rezistenţei R 
şi a condensatorului Cd (fig.2.11). Valoarea rezistenţei R  se determină de
relaţia:
R
 gen

 1 K gen
R  R
(85)
R  1   gen

 K gen 
R   48.48
 gen

1
Capacitatea condensatorului Cd.β se calculează după relaţia:
1 R

min Cd .  50..100 
(86)
Cd . 
 50..100  
75
 0, 054
min  R 2 f  R

8. Calcularea amplificării şi a numărului de etaje amplificatoare necesare

pentru excitarea etajului final

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 38 - 38 -4/30/20204/30/2020

 Mai întîi determinăm dacă e necesară introducerea etajelor suplimentare da
amplificare în tensiune.
Etajele suplimentare de amplificare în tensiune, după cum se ştie, se introduc
dacă fără ele sursa de semnal cu FEM Esurs şi impedanţa ei internă Rsurs nu asigură
la intrarea etajului final tensiunea şi curentul necesari.
Apoi determinăm parametrii principali a AP, ca valori necesare de tensiune
şi curent alternativ. Aceste date sunt ca date iniţiale pentru calculul canalului de
semnal, ce stă înaintea AP. Mai departe se apreciază tensiunea şi curentul de
semnal, care le poate asigura sursa de semnal, fiind aplicată la intrarea acestei
scheme.
Apoi, comparăm tensiunile şi curenţii ce pot fi asiguraţi de sursă cu cei
necesari, pentru excitarea destulă a AP şi conform rezultatelor obţinute, apreciem
dacă avem nevoie de etaje preliminare sau nu.
1. Tensiunea necesară pentru excitarea destulă a etajelor prefinal şi final în cazul
nostru este:
uB.max.1  uB.min .1 0.79  0, 77
U m.int.nec  U mR1    0.01V (87)
2 2
2. Curentul de intrare necesar I m . int .nec va fi mai mare decît cel fără RNL
I m . R 1  I mR 2 cu valoarea curentului I mRN . R 1 ce curge prin reţeaua de reacţie:
 U mR1
 I mR1   0.373mA
 Rint.VT 1
 U mR1
 I mR 2   1.2mA
 R2 (88)
 U  U m1.ies
 I mRN .R1  mR1  11mA
 R1

3. Impedanţa de intrare, din cauza RNL paralelă la intrare va fi mai mică ca cea
fără reacţie şi se calculează din formula:
U m.int.1.nec 0.01V
Rint.1    234.7 (89)
I m..int.nec 660 A
4. Capacitatea de intrare cu RNG paralelă la intrare va fi mai mare ca fără reacţie:
C int 1  C int din1  C trecR1 1  K gen  (90)
Cint .din1  C B 'EVT 1  C BCVT 1 1  K VT 1  - capacitatea dinamică de intrare a tranzistorului
VT1,
1 1 1
unde: C BE .VT 1    - capacitatea
2  rBE f h 21E 2  rE 1  h21E  f h 21E 2  rE f gran
statică de intrare a tranzistorului VT1.
1 1
CBE .VT 1    6, 2  F
2 * rE  1  h21E  f h 21E 6, 28*0, 638 *(1  160)*250 Hz *106
(91)

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 39 - 39 -4/30/20204/30/2020

 0, 026
rE   0.576 rezistenţa joncţiunii emitor.
i0C1
flim – frecvenţa limită de 250 MHz (la VT dat);
C BC .VT 1  C C .VT 1  8 pF - capacitatea de trecere a tranzistorului VT1;
U m.int.2(3) 15, 24V
KVT 1    3, 76V - coeficientul de amplificare în tensiune a
U mB1 4, 05V
etajului pe tranzistorul VT1;
C trec . R1  1 pF - capacitatea de trecere a rezistorului Rβ;
U mies 7, 64V
K gen    1,88 - coeficientul general de amplificare în tensiune a
U mB1 4, 05V
etajelor final şi prefinal.
(92)
5. Amplitudinea curentului de semnal şi a tensiunii de semnal asigurate la
I m int 1
intrarea circuitului amplificator vor fi corespunzător:
Em.surs 3mV
I m.int1    1,3 A
Rsurs  Rint.1 2000  234, 7
(93)
Rint1
U m.int.1  I m.int1 Rint.1  Em.surs *  1,3 A * 243, 7  0,32 V
Rsurs  Rint.1
Deoarece nu se îndeplinesc condiţiile I m int 1  I m int nec şi U m int 1  U m int nec , în
schemă se introduc etaje preliminare cu cuplare RC, numărul cărora trebuie să fie
destul pentru a obţine mărimile U m int nec şi I m int nec .
6. Coeficienţii de amplificare în curent K i .prel .gen şi tensiune K U .prel .gen necesari ai
etajelor preliminare, corespunzător trebuie să fie:

Em.surs 3mV
I m1.int. prel    1 A
Rsurs  Rint. prel 2k   1k 
I m.int.nec 12,57mA
K i. prel . gen   1.3..1.5  *  1,3*  16341
I m.int.1. prel 01 A
Rint. prel (94)
U m.int . prel  I m.int . prel Rint. prel  Em.surs  1 A *1k   1mV
Rsurs  Rint. prel
U m.int.nec 2,95V
KU . prel . gen   1.3..1.5  *  1,3*  3770
U m.int. prel 1mV
  

7.
Pentru etajele preliminare am ales tranzistorul KT 313 cu parametrii

PC . adm .Tm . max  PC . max 1

0,5W  37 mW
U C .adm  1.2 2U 0C1   1.2 E al
40V  36,72mV  1,2 * 36V  43,2V
I C .adm  1.4iC . max

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 40 - 40 -4/30/20204/30/2020

 0,3 A  0,0176 A

Calculam numarul de etaje necesare pentru asigurarea amplificarii in tensiune:

\
Pentru a avea cel putin un coeficient de 16341 etaje preliminare vor fi n=2 etaje

K i. prel . gen  2002  40000  16341

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 41 - 41 -4/30/20204/30/2020

 Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 42 - 42 -4/30/20204/30/2020

 ELEMENTELE SCHEMEI

Poziţia Denumirea Notaţia Num. Notă

R1 rezistor E24 – 51 ohm ± 5% 1 1
R2 rezistor E24 – 2.4kohm ± 5% 1 1
R3 rezistor E24 – 470 ohm ± 5% 1 1
R4 rezistor E24 –42 kohm ± 5% 1 1
R5 rezistor E24 – 82ohm ± 5% 1 1
R6 rezistor E24 – 42 kohm ± 5% 1 1
R7 rezistor E24 – 82 ohm ± 5% 1 1
R8 rezistor E24 – 470 ohm ± 5% 1 1
R9 rezistor E24 – 6.8 kohm ± 5% 1 1
R10 rezistor E24 – 120ohm ± 5% 1 1
R11 rezistor E24 – 120 ohm ± 5% 1 1
R12 rezistor E48-590 ohm ± 12% 1 1
R13 , R14 Rezistor E24 – 470 ohm ± 5% 1 1
C1 condensator KT4-21 KT4-25 5.0pF 1 1
C2 condensator KT4-21 KT4-25 8.0pF 1 1
C3 condensator KT4-21 KT4-25 1.0pF 1 1
C4 condensator K 50-6-50V-100µF 1 1
C5 condensator K 50-6-50V-7µF 1 1
VT1 tranzistor KT630E (n-p-n) 1 1
VT2 tranzistor KT3102Б(n-p-n) 1 1
VT3 tranzistor Kt1307И(p-n-p) 1 1
VT4 tranzistor KT817B (n-p-n)
VT5 tranzistor KT817B (n-p-n) 1 1
DZ dioda 1N4742-5,4V 2 1

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 43 - 43 -4/30/20204/30/2020

 Concluzii:
În urme efectuării calculelor şi proiectării amplificatorului, au rezultat
concluziile:
 Am utilizat etaje de ieşire contratimp, care permit obţinerea în sarcină un
semnal calitativ (în sarcină se compensează armonicile pare şi
perturbaţiile)
 Pentru a obţine puteri mari la ieşire (P≥5W), e mai comod a folosi
tranzistoare compuse, soluţie ce permite scăderea curentului bazei a
etajelor finale şi corespunzător scaderea curentul colector a etajelor
prefinale si dina acest motiv valoarea puterii utile în sarcină dată în
sarcină la proectare, este de 18W, iar distorsiunile neliniare admisibile
sunt de 1.8% în etajul final am ales spre utilizare tranzistori compuşi
 Am ales regimul de functionare de clasa “AB” deoarece el este un
compromis intre randament si distorsiuni introduse.
 Etajul de ieşire prezintă o îmbunătăţire a etajului amplificator Darlington,
unde rezistenţele de intrare şi ieşire sunt egale.
 Pentru a înlătura neechivalenţa semiperioadei pozitive şi a celei negative,
în schemă se utilizează 2 surse de alimentare.
 S-a observat o neconcordanţă foarte mare a valorii sursei de alimentare,
necesare pentru a satisface calculele, cu cea necesară pentru asigurarea
tensiunii necesare pe sarcină(randamentul este de aproximativ 50%)
 Metoda dată de calcul a elementelor schemei amplificatorului s-au
dovedit a fi doar aproximative, pot fi utile doar în calcularea unui număr
de etaje minim.
 Încercarea de a simula funcţionarea schemei obţinute cu ajutorul
programei EWB, au eşuat, fie din cauza calculelor nesatisfăcătoare
pentru elementele schemei, fie din cauza anumitor proprietăţi a
elementelor alese din biblioteca EWB(spre exemplu, tranzistorii au
aproximativ câte 30 parametri, care nu pot fi găsiţi în indrumare).
 Folosirea reacţiei negative pentru stabilizatea funcţionării schemei este
foarte eficientă, deşi micşorează considerabil câştigul
 În principiu, s-ar putea înlocui toată schema cu un amplificator
operaţional, dacă acesta ar permite debitarea unei tensiuni cerute în
sarcină.

Coala

Mod Coală N Document Semn. Data 44 - 44 -4/30/20204/30/2020