GEOGRAFIA FIZICA A ROMANIEI

CURS 2:APELE ROMANIEI

RESURSELE DE APA
RESURSELE DE APĂ SUNT:
- Râuri
- Lacuri
- Ape subterane
- Apele teritoriale ale Marii Negre
Geneza, dinamica, rezervele, compozitia chimica - depind de:
*specificul regional al climatului (precipitatii, regim termic)
*alcatuirea geologica – alcatuire, structura, grad de tectonizare (sedimentare – roci
argiloase, marno-argiloase), carbunii, sarea, petrolul, gazele naturale conduc la
mineralizarea lor – au un grad de radioactivitate si sunt rar folosite
*caracteristicile reliefului (altitudine, fragmentare, pante)
*formatiunile vegetale
*interventia omului - poate duce la epuizarea rezervelor (baraje, canale irigatii,
captari, desecari, lacuri etc.)
APELE SUBTERANE
- Sursa importanta in alimentarea raurilor;
- Sunt aproape de suprafata sau la adancimi diferite (in functie de alcatuirea
geologica) - Rezervele de ape subterane depasesc 9 mld. m3/an:
- 4,72 miliarde m3/an (sunt la adancimi reduse – ape freatice– debite fluctuante,
regenerabile) =sursa principala de alimentare în activitatile ec. (agricultura, industrie,
alimentare asezari)
- 4,9 miliarde m3/an (sunt la adancimi mari – ape de adancime - sunt mineralizate,
debite bogate si constante, temperaturi diferite = folosite mai limitat in activ.
industriale, tratamente medicale, in alimentatie – cele carbogazoase
- Sunt descendente sau ascendente (artezian);
- Cele situate la adancimi mici sunt dependente de regimul precipitatiilor = regenerare
in cicluri anuale;
APELE SUBTERANE
- Au caracter discontinuu;
- Cea mai mare parte a apelor subterane este localizată în regiunile de deal, podis şi
câmpie, respectiv în formaţiunile sedimentare pliocene şi cuaternare (aceste regiuni
deţin 80% din cantitatea de ape subterane din România);
In unitatile extracarpatice (dealuri, podisuri, campii) - rocile argiloase favorizeaza
formarea de panze de apa (ape freatice) la adancimi diferite de la 0,5-1m la cateva
sute de metri; la adancimi mari exista panze captive vechi (ape de adancime) din
diferite faze geologice;
- In regiunile deluroase inalte si montane alcatuite din roci sedimentare cutate (flis
mai ales) – panze de ape la adancimi diferite (compozitie chimica si dinamica
diferite)
- In masivele montane vulcanice si cristaline – panze de apa cu caracter local si
discontinuu. Apar mai ales in depozitele de versant si in depresiuni, în terase, conuri
de dejectie. Sunt mineralizate diferit
Câmpia Română are un potenţial acvifer subteran de 75 m³/s (debit), din care 75%
revine apelor de adâncime;
Podişul Moldovei, Podişul Transilvaniei, Dealurile şi Câmpia de Vest, Lunca Dunării
deţin un potenţial acvifer subteran de 25-50 m³/s, pentru fiecare unitate. În aceste
regiuni predomină apele din domeniul freatic.
Podişul Dobrogei are cel mai mic potenţial acvifer subteran cu doar 8 m³/s (mult de
80% aparţine apelor de adâncime); (acviferul freatic detine 2 m³/s );
Carpaţii deţin cele mai mari rezerve de ape subterane în formaţiunile sedimentare ale
depresiunilor intramontane;
Cantitati mari in:
- Campia Romana_______________75 m3/s (din care 30m3/s in
lungul Dunarii)
- Campia de Vest ______________30m3/s
Cantitati mici (deficit) in:
- Dobrogea_______________ 2m3/s

Unitatea ACVIFERE ACVIFERE DE TOTAL

geografica FREATICE ADANCIME
Miliarde m3/an Miliarde m3/an Miliarde m3/an
Depresiunea 0,66 0,53 1,19
Maramuresului,
Campia si dealurile
Somes-Crisuri
Dealurile si 0,35 0,48 0,83
Campia Banatului
Podisul 0,41 0,38 0,79
Transilvaniei
Podisul Moldovei 0,57 0,53 1,10
Campia Romana 2,31 2,03 4,34
Valea Dunarii (aval 0,41 0,50 0,91
de Portile de Fier)
Dobrogea 0,01 0,40 0,46
TOTAL 4,72 4,90 9,62

Apele freatice Apele freatice reprezintă primul orizont acvifer de la suprafaţă, care
poate ajunge până la 100 m adâncime; Acestea există în toate unităţile de relief, fiind
cantonate frecvent în formaţiunile sedimentare cuaternare; cu ponderi mai reduse
există în formaţiunile sedimentare miocene şi pliocene.
- Rezerve de cca. 5 mild. m3/an;
- Cele mai bogate se gasesc in aluviunile de lunca, terasa, in piemonturi, glacisuri in
depresiuni si campii inalte (in loess, nisipuri, pietrisuri), campii joase de subsidenta, in
conglomerate si gresii putin cimentate situate aproape de suprafata, in conuri de
dejectie;
- Se gasesc la adancimi de 0,5-1 m pana la cca. 100 m; - Cele mai frecvente sunt intre
2 si 20m adancime; - La 20-60 m in Baragan, campii piemontane; - La cca. 100 m in
Podisul Getic (in unele areale); - datorită permeabilităţii mari a orizonturilor
superioare (pietrişuri) şi din cauza lipsei unui orizont continuu de argilă, adâncimea =
cea mai mare
Apele freatice:
- Se folosesc pentru alimentare cu apa potabila in majoritatea satelor si in unele
cartiere urbane;
- Depind de regimul precipitatiilor - la secete scad foarte mult si pot seca, in
perioadele ploioase ajung aproape de suprafata si produc execs de umiditate – in
campiile joase, pe fundul crovurilor, in depresiuni, in lunci etc.;
Apele de adancime (captive)
- Sunt ˮcaptiveˮ in stratele permeabile prinse intre altele impermeabile;
- Sunt mai diversificate atât ca mediu de cantonare, cât şi ca grad de mineralizare în
raport cu alcătuirea geologică a unităţilor morfostructurale în care sunt înmagazinate.
- Sunt la adancimi mari, nu sunt influentate de precipitatii;
- Se folosesc ca ape potabile, minerale sau termale, prin pompare/forare; uneori au
caracter artezian (vestul C.Banatului);
- Cele mai mari depozite in: Campia Romana (in Stratele de Fratesti); Campia de
Vest;
- Cele mai mici cantitati in:
 Dobrogea;
 Podisul Moldovei;
 Depresiunea Transilvaniei
 Podisul Getic
Regiunile carpatice au rezerve mari doar în structurile sinclinale ale cuverturii
sedimentare în calcare, conglomerate Mz., în formaţiunile sedimentare ale flişului Cr.,
Pg., în formaţiunile vulcanogen-sedimentare, depozitele cuaternare din depresiunile
intracarpatice;
În Subcarpaţi există ape fosile înmagazinate în formaţiunile miocene care însoţesc
structurile petroliere. Acestea sunt în general mineralizate, clorurate, iodurate etc;
În Podişul Moldovei există ape de adâncime cantonate în formaţiunile siluriene,
cretacice, sarmaţiene cu mineralizare mare (55-65 g/l) – în jumătatea N a Pod.
Moldovei;
În sudul podişului, apele de adâncime sunt cantonate în depozitele pliocene, uneori
orizonturile acvifere de adâncime fiind sub presiune, ele putând genera apariţii
arteziene. Apele din jumătatea sudică a podişului sunt mai puţin mineralizate (sunt
potabile);
În Podişul Dobrogei, cele mai multe ape de adâncime sunt cantonate în calcarele Mz.
(în golurile subterane), dar şi în calcarele şi gresiile sarmaţiene;
În Câmpia Română, apele de adâncime sunt puternic mineralizate, fiind situate la
adâncimi foarte mari; excepţie fac doar apele de adâncime cantonate în depozitele de
Cândeşti (villafranchiene) şi în stratele de Frăteşti (pleistocen sup.), având şi calităţi
potabile;
În Dealurile şi Câmpia de Vest, unde există o mare varietate structurală de zăcământ
şi chimismul apelor este diferit, termalitate accentuată (depozitele calcaroase Mz., ape
termale → 90⁰C puternic mineralizate şi cu debite mari până la 17 mii m³/zi); În
depozitele panoniene şi cuaternare sunt cantonate ape cu calităţi potabile, a căror
mineralizare este mai mică de 1g/l;  În Depresiunea Transilvaniei au fost puse în
evidenţă ape de adâncime în formaţiunile de cuvertură (paleogene, neogene,
cuaternare), ce se suprapun soclului cristalin; de multe ori sunt captive cu caracter
ascensional.
Unele dintre aceste ape sunt puternic mineralizate: clorurate, sulfatate, iodurate,
bromurate, iar altele au calităţi potabile în funcţie de condiţiile de zăcământ;
IZVOARELE
- Izvor = locul aparitiei naturale a apei subterane la suprafata topografica dintr-un
strat acvifer
- Izvor carstic = izvor ce se formeaza in areale calcaroase
- Izvor mineral = izvor ale carui ape au cantitati diferite de saruri, gaze, substante
minerale radioactive; provine din ape vadoase ce se infiltreaza la adancimi mari, revin
la suprafata cu proprietati noi (continut de gaze, saruri minerale, temperaturi mai
mari, radioactivitate). Contine min. 1 g saruri/l.
- Izvoarele carstice
- provin din masive carstice si apar la suprafata, au de obicei debite mari
- se folosesc in alimentarea cu apa a unor localitati (Zarnesti, Tohanu – Dep. Brasov),
Uricani, Vulcan (Dep. Petrosani) -Izvozare carstice vocluziene au debite foarte mari –
Isverna (Mehedinti, la poalele Munţilor Vâlcan), (denumirea vine de la regiunea
Vaucluse din Franta unde sunt foarte numeroase) Se pot forma şi în strate groase de
conglomerate
- în M.Ciucaş, Geahlău (debite de 20-25000 m³/zi) -Izbucuri – izvor carstic cu
scurgere intermitenta, functioneaza pe principiul sifonajului, in golurile carstice apa se
acumuleaza pana la un anumit nivel (de evacuare), de la acesta izvorul prezinta
scurgere pana cand apa ajunge la nivelul de oprire, in golul carstic patrunzand aer. In
Muntii Codru Moma – La Calugari, M.Banatului – Bigar, Bujor (valea Posaga)
- In Romania - exista diferite tipuri de izvoare cu ape minerale, cu diferite debite,
cantitati, mineralizare, temperatura etc.
- Exista cca. 2500 izvoare minerale concentrate mai ales in Carpati, Subcarpati si
Depresiunea Colonara a Transilvaniei dar si in alte regiuni;
Acestea prin debit, calităţi terapeutice au favorizat apariţia unor staţiuni balneare
(Căciulata, Călimăneşti, Olăneşti, Covasna, Tuşnad, Băile Herculane, Felix, Vatra
Dornei, Borsec etc.) (Ielenicz, 2005).
Consumul este de cca 20 l/an/locuitor
Exista mai multe clasificări pentru apele minerale, cea mai folosită este cea chimică
în funcţie de elementul chimic dominant:
- Sărate
- Sulfaţate şi sulfuroase
- Carbogazoase
- Termale
- Radioactive etc.
- Ape sulfatate si sulfuroase (peste 1mg/l sulf, sulfuri, hidrogen sulfurat) (unde
exista gipsuri - in muntii formati din flis, Subcarpati, Pod.Getic, Pod. Somesan);
- In C. Orientali si Subcarpatii Moldovei: Solonţ, Broşteni, Tarcău, Pipirig, Moineşti,
Oglinzi, Bălţăteşti etc. - În Carpaţii de Curbură: Siriu, Cheia, Sinaia, Buşteni, Azuga;
- În Subcarpaţii de Curbură: Berca, Sărata Monteoru, Câmpina, Moreni Pucioasa; -
În Subcarpaţii Getici: Brădet, Călimăneşti-Căciulata, Govora, Olăneşti, Săcelu etc.
-Ape sulfuroase termale – Herculane, Mangalia, Hârşova
-Ape minerale sărate = pot contine intre 20 si 300 g la mie clor, sodiu, brom, iod (in
regiunile in care exista sare, zacaminte de hidrocarburi):
- ape minerale clorosodice (peste 1g/l sodiu si clor) - ape minerale bromurate,
iodurate etc.
- exemple:
- în dealuri şi depresiunile peritransilvane (Turda, Ocna Mureş, Ocna Sibiului,
Bazna, Sovata);
- în Subcarpaţi (Ocnele Mari, Ocniţa, Slănic Prahova);
- în Baragan - prin spalarea solurilor (Amara, Movila Miresii),
- pe litoral (Techirghiol)etc.
- Ape sulfatate si sulfuroase (peste 1mg/l sulf, sulfuri, hidrogen sulfurat) (unde exista
gipsuri - in muntii formati din flis, Subcarpati, Pod.Getic, Pod. Somesan);
- In C. Orientali si Subcarpatii Moldovei: Solonţ, Broşteni, Tarcău, Pipirig, Moineşti,
Oglinzi, Bălţăteşti etc. - În Carpaţii de Curbură: Siriu, Cheia, Sinaia, Buşteni, Azuga;
- În Subcarpaţii de Curbură: Berca, Sărata Monteoru, Câmpina, Moreni Pucioasa; -
În Subcarpaţii Getici: Brădet, Călimăneşti-Căciulata, Govora, Olăneşti, Săcelu etc.
-Ape sulfuroase termale – Herculane, Mangalia, Hârşova
-Ape carbogazoase – sunt legate de manifestările postvulcanice din C.Orientali si
Muntii Metalifei;
- Contin bioxid de carbon dar compoziţia mineralogică diferă în funcţie de rocile pe
care le străbat din care dizolva diferite săruri =
- Ape minerale feruginoase (10g/l fier),
- Ape minerale carbonatate,
- Ape minerale bicarbonatate- carbogazoase (peste 1g/l bicarbonati de calciu, sodiu
sau CO2);
- Ape minerale magneziene;
- Ape minerale carbogazoase sărate;
Exista 4 aureole mofetice: Aureola Oaş-Ţibleş (Munţii Oaş-Ţibleş, Depres.
Maramureş, Câmpia Someşului, Dealurile Silvaniei, nordul Transilvaniei, M.
Rodnei); ape carbogazoase: Bixad, Baia Sprie, Sângiorz, Valea Vinului; Aureola
Călimani-Harghita – cea mai mare din Europa (o parte din Carpaţii Orientali, o parte
din Curbură, estul D.C.T.); se extinde în zona cristalinului din zona de contact cu
vulcanicul – calcarele cristaline (Bilbor, Borsec, HarghitaMădăraş); în fliş (Caşin,
Slănic-Moldova, Malnaş, Bodoc, Covasna, Zizin, Lepşa); în aglomerate vulcanice
(Miercurea Ciuc, Tuşnad, Vlăhiţa); Aureola M. Apuseni (Geoagiu, Bonpotoc, Călan,
Boholt); Aureola Câmpiei Banato-Crişene (Tinca, Lipova, Buzias)
-Ape termale sunt minerale, cu temperaturi de peste 20 °C (in lungul unor falii
majore, in depresiuni sau culoare tectonice, mai ales in C. de Vest etc.); -Se încălzesc
prin coborârea apelor în trepte geotermice de adânc sau de prezenţa corpurilor
magmatice
Clasificare in functie de temperatura apei
 Izvoare hipotermale____________20-30 °C (la Băile Tuşnad, Moneasa);
 Izvoare mezotermale___________35-45 °C;
 Izvoare hipertermale_________peste 45 °C (la Băile Herculane);
 Izvoare cu ape reci___________temp. apei este sub cea a aerului din regiune
Se folosesc:
* in cura balneara la Baile Felix, 1 Mai, Tinca, Baile Herculane, Mangalia etc.
*prin foraje in stranduri (Oradea, Timisoara, Boghis) in bazine amenajate in scop
balnear (Timisoara, Bucuresti Foradex, Cozia etc.)
*incalzire sere, locuinte (Oradea)

Izvoare minerale termale (Pisota I., 1955)

Moneasa 23-32°C
Mangalia 21,5°C
Baile Tusnad 21°C
Timisoara 20,5°C
Arad 21,2°C
Tinca 25°C
Rabagani 23°C
Lunca Bradului - Toplita 22.5°C
Geoagiu 34°C
Baile Herculane 62°C
Baile Felix 48-49°C 48-49°C
Cozia-Bivolari 50°C 50°C
Vatra de Jos 35-39°C

Regionare: Felix, 1 Mai (Oradea) Vaţa de Jos (pe Crişul Alb) Moneasa (Apuseni)
Geoagiu (Metaliferi) Călacea (langa Timişoara) Siriu, Băile Herculane, Tuşnad,
Mangalia
Regionare: -Câmpia Banato-Crişană – cele mai bogate ape termale; -Munţii Apuseni,
Dobrogea, etc
-Ape radioactive (in arealul unor munti alcatuiti din roci magmatice vechi sau a unor
falii foarte adanci)
-In jurul acestor izvoare au aparaut si s-au dezvoltat statiunile balneare care folosesc
in scop terapeutic aceste izvoare – Baile Herculane, Felix, Sângeorz Băi, Borsec etc.
-Au un continut mineral complex
Clasificare in functie de constituientii chimici dominanti (Pisota I., 1955)

Tipul de izvor Utilizare Localizare

Oligominerale Cantitate redusa de saruri. Baile Felix, Baile 1 Mai,
 In cura interna, pot fi si Geoagiu-Bai, Cala, Vata
termale de Jos, Moneasa,
Baile Calimanesti, Slanic
Moldova, Baile Olanesti
Carbogazoase Ape medicinale si cura Buzias, Lipova,
externa Biborteni,Sangeorz Bai,
Vatra Dornei, Baile
Tusnad, Balbanyos,
Malnas Bai
Alcaline Cura interna, pot contine si Bodoc, Poiana Negri,
clorura de sodiu Borsec, Zizin, Slanic
Moldova, Covasna,
Sangeorz Bai
Alcalino-feroase Cura interna Borsec, Lipova, Tinca,
Biborteni, Zizin
Feruginoase Cura interna (contin fier) Baile Tusnad, Vatra
Dornei, Buzias, Lipova,
Valcele
Arsenicale Cura interna Covasna, Saru Dornei
Clorurate-sodice Cura interna,externa Baile Govora, Ocna
Sibiului, Sovata, Ocnele
Mari, Ocna Mures, Slanic
Moldova, Sangiorz Bai,
Malnas
Iodurate Sunt legate de salifer, Baile Olanesti,
Cura interna si externa Calimanesti ,Cozia,
Govora, Bazna
Sulfuroase In cura externa Baile Herculane,
Calimanesti, Olanesti,
Sacelu, Pucioasa
Sulfatate Cura interna (au sulf in Amara, Vata de Jos
forma oxidata)
Radioactive Au o radioactivitate de Baile Herculane, Sangeorz
minim 10-7mg/l sare de Bai, Borsec
uraniu