Curs: Psihologia personalităţii

Modul: Psihologia personalităţii

Unitate: Tipuri de personalitate

În această lecţie vorbim despre diferite teorii psihologice privind

tipurile de personalitate existente. De fapt, când analizăm teoriile lui
Freud, Fromm şi Horney despre tipurile de personalitate, observăm că
nucleul acestor tipuri este alcătuit din câteva tendințe de bază.
Acestea sunt: tendința de a evita legăturile emoţionale strânse cu alte
persoane (tipul narcisist, tendinţa de izolare, îndepărtarea de oameni),
tendința de a construi legături emoţionale cu alte persoane (tipul
erotic, dragoste, apropierea de oameni), atitudine emoţională negativă
faţă de alte persoane (caracter distructiv, atitudine împotriva
oamenilor), tendința de a-i domina pe alţii (tipul narcisist dar numai
până într-un anumit grad, orientare simbiotică, atitudine împotriva
oamenilor) şi tendința de a subjuga alte persoane (tipul erotic dar
numai până într-un anumit grad, orientare simbiotică).

Să analizăm câte o teorie pe rând.

Tipurile de personalitate ale lui Freud

Înainte de a trece la descrierea celor trei tipuri de personalitate, să ne

amintim de structura freudiană a personalităţii.

© Copyright Link group 1 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

Imaginea 3.1.

Personalitatea fiecărui individ este formată din superego, ego şi id.

Superegoul reprezintă instanţa care controlează personalitatea - care
emite comenzi şi interdicţii. Egoul este partea conştientă a
personalităţii, responsabilă cu gândirea critică şi cu testarea realităţii,
în timp ce idul funcţionează pe principiul satisfacţiei (a impulsurilor şi a
nevoilor). Literatura psihanalitică de specialitate a adus cea mai mare
contribuţie la cercetarea legăturii dintre tipurile de personalitate şi
relaţiile interpersonale. În imaginea 3.1. putem vedea reprezentarea
schematică a structurii şi funcţiilor instanţelor personalităţii în raport cu
stimulii din mediu.

Apoi, Sigmund Freud 1 a definit trei tipuri de personalitate, despre care

credea că descriu nu numai personalităţile patologice, ci şi pe cele
normale, lăsând însă şi posibilitatea ca pe lângă ele să existe şi alte
tipuri de personalitate.

© Copyright Link group 2 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

Tipul narcisist este caracterizat prin lipsa de tensiune dintre ego şi

superego, iar nevoile erotice nu sunt exprimate puternic. Principalul
interes al acestei personalităţi este orientat către auto-apărare; acest
tip este independent, nu este uşor de intimidat. Egoul său este
caracterizat de un nivel semnificativ de agresivitate. În dragoste
preferă să fie iubit, decât să iubească; acceptă cu uşurinţă rolul de
conducător, promovează dezvoltarea culturii sau distrugerea ordinii
existente.

Tipul obsesiv este caracterizat de supremația egoului asupra

superegoului şi de un nivel semnificativ de tensiune. Cel mai important
motiv al acestui tip de personalitate nu este frica de a pierde
dragostea, ci anxietatea conştiinţei. Aceste persoane sunt
caracterizate de o dependenţă de sine decât de exterior. Au un grad
înalt de auto-încredere şi din punct de vedere social, sunt stâlpii
civilizaţiei în sens conservator.

Principala caracteristică a tipului erotic este dorinţa de a fi iubit.

Iubirea, dar mai presus de orice să fie iubit, acesta este cel mai
important lucru din lume pentru acest tip. Este condus de frica de a
pierde iubirea şi, de aceea, devine foarte dependent de acele persoane
care ar putea înceta să-l iubească.

Tipurile de personalitate ale lui Fromm

Erich Fromm 2 a definit trei tipuri de personalitate cu „orientări

specifice în procesul de socializare”.

Primul tip de personalitate este caracterizat de tendinţa spre retragere

sau distrugere. Este tendința de distanţare de alte persoane.
Sentimentul de neajutorare poate fi depăşit prin izolarea de ceilalți,
care sunt percepuţi ca un pericol. Retragerea devine principala formă
de relaţie cu alte persoane. Echivalentul său emoţional este
sentimentul de indiferenţă faţă de ceilalți. Este caracterizat de un
interes superficial şi absența unor motive sociale puternice. Caracterul
distructiv este forma activă de retragere, dorinţa de a-i distruge pe
alţii, care provine din frica că ceilalți îl vor distruge pe el. Energia unei

© Copyright Link group 3 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

vieţi netrăite se transformă în energie orientată către distrugerea vieţii.

Imaginea 3.2.

© Copyright Link group 4 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

Forma de relație simbiotică cu alte persoane este caracterizată de o

dependenţă pronunţată de acestea. Într-o relaţie simbiotică, o
persoană intră în contact cu alții, dar își pierde sau nu-și obţine
niciodată independenţa; aceasta evită pericolul singurătății relaționând
cu altă persoană în două moduri: este „înghiţit” de celălalt sau îl
„înghite” pe celălalt.

Exemplu: A fi „înghiţit” de celălalt se numeşte din punct de

vedere clinic masochism; masochismul este încercarea de
eliberare faţă de propria individualitate, încercarea de a fugi de
libertate şi de a obţine siguranță prin unirea cu o altă persoană. Pe
de altă parte, dorinţa de a „înghiţi” pe alţii, dorinţa sadică, forma
activă a relaţiei simbiotice, apare în toate formele de raţionalizare,
precum dragostea, protecţia exagerată, dominaţia „justificată”,
răzbunarea „justificată” etc.

Ambele forme simbiotice rezultă din dorinţa de a domina complet alte

persoane. Fromm observă că de multe ori dominaţia poate fi mascată
ca „dragoste”. Un sadic „binevoitor” vrea ca obiectul său să devină
bogat, puternic, de succes, dar în acelaşi timp vrea să-l împiedice să
devină liber şi independent. Într-o relaţie simbiotică, apropierea de alte
persoane se plăteşte cu pierderea libertăţii şi a integrităţii.

A treia formă de relaţie – iubirea – caracterizează acele persoane care

au stabilit cu succes relaţii cu alte persoane. Dragostea este forma
productivă de relaţie cu ceilalți şi cu sine. Aceasta include
responsabilitate, grijă, respect, cunoaştere şi dorinţa ca celălalt să se
dezvolte şi să evolueze. Este o formă de intimitate între două ființe,
care păstrează integritatea fiecăreia.

© Copyright Link group 5 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

Tipurile de personalitate după Karen Horney

Karen Horney 3 descrie trei tendinţe nevrotice de bază care reprezintă

de fapt trei moduri caracteristice de a relaţiona cu ceilalți.

Persoanele cu tendinţa de a fugi de oameni sunt caracterizate de

dorinţa de independenţă. Ele sunt auto-suficiente şi retrase. Aceste
persoane evită să se lege emoţional de alte persoane în orice fel.
Aceasta înseamnă că nu vor nici iubire, nici colaborare, nici competiție,
deşi la suprafaţă dau impresia că au relaţii satisfăcătoare cu ceilalți.
Aceste persoane nu vor să fie forţate sau să aibă obligaţii, sau să se
lege de nimic. Pe plan intim, aceastea nu se adaptează regulilor de
comportament şi nu acceptă valorile tradiţionale. De obicei,
conformarea lor este doar de suprafaţă.

Exemplu: Principala întrebare pe care și-o pun persoanele cu

tendinţa de a fugi de oameni este: o să mă deranjeze? O să vrea
să mă influenţeze sau o să mă lase în pace?

Persoanele dominate de o tendință către ceilalți oameni sunt

caracterizate de nevoia de iubire, de un/o partener/-ă (prieten/-ă,
iubit/-ă, soţ/soţie) pe care să se poată baza total. Simt nevoia să fie
adorați, căutați, apreciați, recunoscuți; ajutați, protejați. La baza
acestui comportament se află un sentiment de neajutorare, din care
provine dorinţa de a dezvolta relaţii afective cu alții şi de a avea
sprijinul lor.

Exemplu: Persoana cu tendinţa de a se apropia de alte persoane

îşi adresează întrebarea: mă vor place?

© Copyright Link group 6 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

La baza orientării împotriva oamenilor stă neîncrederea în emoţiile şi

intenţiile celorlalți. Persoanele cu astfel de orientare pleacă de la
convingerea că ceilalți au o atitudine ostilă faţă de ei şi, din această
convingere rezultă dorinţa de a se contrazice cu alte persoane. Percep
lumea ca pe o arenă în care oamenii se luptă şi doar cei puternici
câştigă şi supravieţuiesc. Vor să iasă în evidenţă, să reuşească, să
câştige prestigiu şi recunoştinţă, de aceea tind să-i exploateze, să-i
subjuge pe ceilalți. Principala nevoie a acestui tip de personalitate este
să obţină control asupra altor persoane, iar iubirea nu are semnificaţie
pentru el. Folosesc inclusiv iubirea în serviciul dominării altor
persoane.

Exemplu: Principala întrebare pe care și-o pune o persoană

orientată împotriva oamenilor este: cât este de puternic adversarul? Şi: mă pot folosi de
el?

Când analizăm teoriile lui Freud, Fromm şi Horney privind tipurile de

personalitate în relaţiile interpersonale, trebuie să concluzionăm că
există un consens semnificativ între ele. Acest lucru nu este
surprinzător, deoarece toţi descriu şi explică tipuri de personalitate
cunoscute. Dar trebuie să menţionăm că nucleul tipurilor de
personalitate nu este format doar dintr-una din tendinţele menţionate
mai sus. Acestea sunt descrieri complexe care cuprind şi formele de
relaţii cu alte persoane, dar şi latura emoţională a acestor relaţii.
Astfel, a fi împotriva oamenilor se definește şi ca o tendință de a-i
domina şi exploata pe ceilalți, dar şi ca o atitudine emoțională
negativă, duşmănoasă faţă de alte persoane. Fiecare dintre tipurile
menţionate reprezintă un sindrom de atitudinilor şi valori, emoţii şi
acţiuni în relaţie cu ceilalți. Dar, desigur, teoriile acestor trei autori nu
reprezintă tipologia atotcuprinzătoare a tipurilor interpersonale.

© Copyright Link group 7 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

Exemplu: Faptul care îngreunează comunicarea cu o persoană

agresivă (narcisistă, distructivă, cu orientare împotriva oamenilor)
este nevoia acesteia de a răni alte persoane, de a le critica,
subaprecia, fapt care aduce comunicarea pe planul doi.
Agresiunea se exprimă în două forme: pasivă şi agresivă.
Comportamentele pasiv-agresive se pot exprima prin confuzie,
uitare, întârziere, întârziere în executarea sarcinilor în lucru şi
realizarea multor greşeli. Acest lucru îngreunează, uneori chiar
întrerupe comunicarea. Când avem de-a face cu agresivitatea
activă (jigniri, ameninţări), este nevoie de un grad înalt de
maturitate, auto-încredere şi control pentru a stabili comunicarea.
În loc să răspundem tot cu agresivitate, este mai bine să ne
păstrăm calmul, să ne ascultăm cu atenţie interlocutorul, să
încercăm să înţelegem motivul furiei sale. Persoanele mature nu
răspund agresivității tot cu agresivitate, ci tind să o elimine
direcționând comunicarea spre „vocea rațiunii”, a cifrelor, a
modificărilor reale. În multe situaţii, receptorul mesajului este
persoana către care este orientată agresivitatea. Receptorul
mesajului trebuie să înţeleagă că în acest caz rolul său presupune
acceptarea și „amortizarea” unei părţi din agresivitatea
interlocutorului.

1.
Freud, 1950

2.
Fromm, 1947

3.
Horney, 1966

© Copyright Link group 8 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

PSLI_03 - Psihologia personalităţii

1. Asociați instanţele personalității după Freud din stânga cu
descrierile lor din dreapta.
a) id a) funcţionează după
principiul satisfacţiei (a
impulsurilor şi a nevoilor)
b) superego b) responsabil pentru gândirea
critică şi testarea realităţii
c) ego c) emite comenzi şi interdicţii
2. Recunoaşteţi următoarea descriere a tipului de
personalitate după Freud: Principalul interes al acestei
personalităţi este orientat către auto-apărare, acest tip este
independent, nu este uşor de intimidat. Egoul său este
caracterizat de un nivel semnificativ de agresivitate. În
dragoste, preferă să fie iubit, decât să iubească.
a) tipul narcisist
b) tipul obsesiv
c) tipul erotic
3. Tendinţa de retragere sau distrugere a fost descrisă de:
a) Freud
b) Fromm
c) Horney
4. Forma simbiotică a relaţiilor cu alte persoane se referă la:

© Copyright Link group 9 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

a) sadism
b) masochism
c) atât la sadism cât şi la masochism
5. Ce presupune iubirea?
a) responsabilitate
b) gelozie
c) grijă
d) posesivitate
e) respect
6. După Horney, ce tip de personalitate descrie următorul text?
Aceste persoane sunt caracterizate de dorinţa de
independenţă. Ele sunt auto-suficiente şi retrase. Aceste
persoane evită să se lege emoţional de alte persoane în orice
fel. Aceasta înseamnă că nu vor nici iubire, nici colaborare, nici
competiție.
a) către oameni
b) fuga de oameni
c) împotriva oamenilor
7. Ce tip de personalitate are atitudinea că „lumea este o
arenă în care oamenii se luptă şi unde câştigă şi supravieţuiesc
doar cei mai puternici”?
a) împotriva oamenilor
b) fuga de oameni

© Copyright Link group 10 / 12

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

c) către oameni

© Copyright Link group 11 / 12

 Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Tipuri de personalitate

1. Asociați instanţele personalității după Freud din stânga cu

descrierile lor din dreapta.
aa, bc, cb
2. Recunoaşteţi următoarea descriere a tipului de
personalitate după Freud: Principalul interes al acestei
personalităţi este orientat către auto-apărare, acest tip este
independent, nu este uşor de intimidat. Egoul său este
caracterizat de un nivel semnificativ de agresivitate. În
dragoste, preferă să fie iubit, decât să iubească.
a
3. Tendinţa de retragere sau distrugere a fost descrisă de:
b
4. Forma simbiotică a relaţiilor cu alte persoane se referă la:
c
5. Ce presupune iubirea?
a, c, e
6. După Horney, ce tip de personalitate descrie următorul text?
Aceste persoane sunt caracterizate de dorinţa de
independenţă. Ele sunt auto-suficiente şi retrase. Aceste
persoane evită să se lege emoţional de alte persoane în orice
fel. Aceasta înseamnă că nu vor nici iubire, nici colaborare, nici
competiție.
b
7. Ce tip de personalitate are atitudinea că „lumea este o
arenă în care oamenii se luptă şi unde câştigă şi supravieţuiesc
doar cei mai puternici”?
a

© Copyright Link group 12 / 12

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)