Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aparatele pentru sudare (ce pot reuni unele din elementele de mai sus) au urmatoarele
functiuni :
a) – asigura avansul sarmei electrod catre baia de metal topit cu citeza va ;
b) – asigura avansul aparatului (traductorului, caruciorului) de-a lungul cusaturii cu viteza
vs ;
c) – asigura alimentarea cu energie electrica a arcului electric ;
d) – asigura alimentarea cu flux si recuperarea fluxului neutilizat ;
e) – asigura pozitionarea capului de sudare ;
f) – asigura comanda, reglarea si masurarea principalilor parametri ai procesului de
sudare ;
Principalele criterii de clasificare a aparatelor pentru sudare sub strat de flux sunt
urmatoarele :
a) – in functie de gradul de mecanizare, deosebim aparate:
d.1. – aparat fix, cand se deplaseaza piesa iar aparatul sta pe loc ;
d.2. – aparat autopropulsat care se deplaseaza direct pe piesa sau pe o cale de rulare
sepatata ;
e.1. – S.V.C. ;
e.2. – S.V.D. ;
e.3. – S.V.C. sau S.V.D. (universale)
f) – dupa modul de amorsare a arcului, distingem aparate la care amorsarea se poate dace :
g.1. – alimentate cu curent continuu la care sursa poate avea caracteristica rigida sau
cazatoare ;
h) – dupa forma metalului de adaos folosit, intalnim aparate care lucreaza cu :
Partrile componente ale unui tractor universal pentru sudarea sub strat de flux prezentate
in fig. 4.1. sunt urmatoarele :
1 – piesa sau calea de rulare (care poate fi pe piesa sau dispusa la distanta de aceasta) ;
2 – caruciorul tractorului, executat din aliaje usoare si contine in interior dispozitivul de
deplasare care realizeaza vs;
3 – roti motoare;
3’ – roti de rulare sau antrenate, care sunt identice, izolate fata de axele suport prin bucse de
textolit si are pe suprafata cilindrica exterioara canale striate dupa generatoare pentru a realiza
aderenta la rulare directa pe suprafata pieselor de sudat;
4 – pupitru de comanda care are rol de comanda, control si reglare a marimii diferitilor
parametrii ai regimului de sudare si este dispus pe un suport care se poate rotii in jurul unei axe
verticale.
De la pupitru : - se comanda pornirea si oprirea procesului de sudare(butoanele 7 si 8) :
- se regleaza :Ua, Is, va, vs(butoanele 6) ;
- se poate alege directia de deplasare a tractorului, felul de reglare a vitezei de
avans a sarmei (constant sau functie de tensiunea arcului) si posibilitatea de a comanda manual
avansul sau retragerea sarmei ;
De asemenea pupitrul lipseste, functiile sale sunt prelucrate de blocurile functionale
dispuse pe tractor.
9 – coloana pe care este fixat pupitrul de comanda ;
10 – rezerva de sarma (derulatorul pentru sarma) contin o rola (toba sau caseta) pentru sarma si
o frana in vederea mentinerii tensionate a acesteia ;
11 – role de indepartare a sarmei de electrod ;
12 – role de antrenare dintre care una este motoare (cuplata de reductor) iar cealalta de presare
pentru a obtine aderenta necesara miscarii de avans ;
13 – buncar pentru flux ce trimite fluxul spre zina de lucru prin intermediul palniei 15 ;
14 – tub flexibil pentru aspirarea fluxului netopit (neutilizat) ;
Variatiile lungimii arcului electric, modifica tensiunea acestuia, influenteaza geometria
cusaturii sau chear stabilitatea procesului de sudare. Sistemul realizeaza reclarea automata a
vitezei de avans a sarmei functie de tensiunea arcului, preluand un semnal proportional cu
acesta. Fizic se modifica turatia rolelor in sensul cresterii sau micsorarii vitezei de avans si
restabilirea parametrilor corespunzatori regimului stabil. Mentinerea constanta a vitezei de
sudare la valorile impuse tehnologic se realizeaza printr-un sistem de reglare automata a turatiei
motorului de actionare.
Miscarile pe care le poate realiza acest tractor sunt :
Daca motorul este de curent alternativ, aceasta este de tip asincron si cu caracteristica de
turatie rigida, turatia sa este foarte putin influentata de valoarea momentului rezistent (fig. 4.2.).
Acest lucru este avantajos (va = ct.) dar si dezavantajos pentru ca nu ofera posibilitatea
modificarii va dupa dorinta si necesitatile tehnologice impuse de procedeul si regimul de sudare
folosite.
Acest lucru nu se poate realiza decat printr-un reductor de turatie, ceea ce face ca v a sa
poata fi modificat numai in trepte si nu continuu in timpul sudarii.
- motor asincron (1) de curent alternativ trifazat, alimentat la max 42V din motive
de tehnica securitatii muncii :
- reductor de turatie (2), cu 3 trepte de angrenaje (doua melc – roata melcata i 1, i3 si
i2 treapta cu roti dintate cilindrice). Daca Dr m este diametrul rolei motoare, viteza
de avans a sarmei va fi :
v a i1 i2 i3 Dr m n (4.1)
Unde i1, i3 si i2 sunt rapoartele de transmisie ale celor trei trepte ale reductorului iar n = ct. Este
turatia motorului de antrenare.din relatia (4.1) rezulta ca vitza de avans v s poate fi modificata
prin schimbarea raportului i2. In acest scop, reductorul de turatie este prevazut cu mai multe
perechi de roti dintate cilindrice ; raportul i2 fiind in functie de raportul dintre diametrele
celorlalte doua roti (z1 si z2) :
- rola motoare (3)
- rola presoare (4) actionata de un arc de compresiune 5, care asigura aderenta
pentru avansul sarmei 6 ;
Se observa ca reductorul este mai simplu (in doua trepte) si nu se prevede schimbarea
rotilor dintate cilindrice.
Pentru schema cinematica din figura 4.4. viteza periferica a rolei de antrenare este :
v a i1 i2 Dr m n (4.2)
Deoarece i = i1 · i2 = ct. si Dr m ct. , modificarea va se face in acest caz continuu prin
modificarea turatiei n a motorului electric de curent continuu (deci pe cale electrica).
Tensiunea electromotoare indusa pentru motorul de c.c. este data de relatia :
E U RI (4.3)
E=KeØ · n (4.4)
M = Km · Ø · I (4.5)
Din relatia (4.5) se observa ca, pentru un moment constat, turatia poate fi modificata pe trei cai
(fig. 4.5) :
- modificand fluxul de excitatie Ø prin modificarea curentului de excitatie I (fig. 4.5
a). Caracteristicile de flux sunt drepte cazatoare cu panta cat mai redusa pentru ca
turatia motorului sa fie constanta. Aceasta metoda de modificare a turatiei
motorului ar da rezultate bune dar metoda este foarte rar folosita din cauza
inductivitatii de excitatie care are valoarea mare, ceea ce face ca turatia motorului
sa se modifice incer (constanta de timp este mare). Durata modificarii poate fi de
ordinul secundelor, inacceptabil din punct de vedere tehnologic) ;
- modificand rezistenta aditionala R (fig, 4.5 b). Luand in considerare cazul urmarit
metoda este inacceptabila din cauza caracterului cazator al caracteristicilor ;
- modificand tensiunea la bornele indusului U, (fig. 4.5 c)
Caracteristicile de tensiune sunt cele mai potrivite pentru modificarea turatiei motoarelor.
Dreptele sunt rigide (Ø = ct., R 0 ) si paralele intre ele. Inductivitatea circuitului indusului este
mica, de aceea turatia se modifica rapid in momentul modificarii tensiunii U.
Fig. 4.6. Scheme pentru reglarea cu motor de c.c. a vitezei de avans a sarmei electrod :
A – alimentarea prin grup motor c.a. si denerator de c.c. ;b, c – alimentarea prin puncte
redresoare PR (Red – redresor ; RMAS – rola motoare a aparatului de sudare, P –
potentiometru ; M – motor ; G – generator ; T – transformator ; AT - autotransformator).
Acest mecanism realizeaza deplasarea arcului electric in lungul rostului cu viteza vs.
La sudarea sub strat de flux, ca si la alte procedee de sudare (Mig, MAG, WIG)
deosebim doua posibilitati de realizare a vitezei de sudare :
- aparatul de sudare este fix si piesa de sudat este mobila, caz in care actionarile
apartin altor echipamente (mese de pozitionare si rotire, standuti cu role, coloane
de sudare, etc.)
- piesa de sudat este fixa iar aparatul de sudare (tractorul) este mobil, caz in care
acesta se deplaseaza direct pe piese sau pe o cale de rulare separata.
Organologic, mecanismele de deplasare a tractoarelor sunt similare cu dispozitivele de
avans a sarmei electrod.
Actionarea electrica a mecanismului de deplasare ridica probleme asemanatoare cu cele
din cazul mecanismelor de avans al sarmei electrod.
In figura 4.7.a este reprezentata schema cinematica a actionarii cu motor de curent
alternativ (asincron trifazat) a mecanismului de deplasare tractor.