UNIVERSITATEA DE STAT DIM MOLDOVA

FACULATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

Ivancișina Tatiana 

Monopolul şi politica descriminării prin preţ

Lucrul individual
 

Conducător ştiinţific:   lect. univ. Bradu Margareta

 Autorul:                   Ivancișina Tatiana

Chișinău - 2018
 Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................3
Capitolul 1. Abordarea teoretică a conceptului de monopol și politicii discriminării prin
preț..................................................................................................................................................4
Capitolul 2. Analiza impactului monopolului și politicii discriminării prin preț asupra
Republicii Moldova........................................................................................................................7
Capitolul 3. Probleme și soluții...................................................................................................11
Concluzii și recomandări............................................................................................................13
Bibliografie...................................................................................................................................14

2
 Introducere

Actualitatea temei este justificată de faptul că actualmente unele genuri de activitate

prezintă o importanţă deosebită pentru societate. Din acest considerent, legislaţia a stabilit expres
cine are dreptul exclusiv să le desfăşoare. Astfel, există activităţi care sunt desfăşurate doar de
organele statului sau de persoanele juridice constituite de stat şi activităţi care sunt controlate de
unul sau mai mulţi agenţi economici.Astfel legislaţia prevede monopolul de stat, monopolul
natural şi activităţile fiecărui tip de monopol. Actualitatea investigaţiei la tema dată se
manifestă prin aceea că necesitatea unei reglementări juridice a monopolului, în Republica
Moldova a apărut relativ recent, având în vedere situaţia economică şi social-politică din ţară.
Deasemenea e nevoie de menţionat trecerea simţită spre economia de piaţă ca teren fundamental
de apariţie a concurenţei şi monopolului. Bineînţeles că ideea de reglementare juridică a apărut
imediat după sesizarea efectelor pe care poate să le aibă monopolul, spre exemplu, asupra
societăţii. Sau cît de simţită a fost trecerea de la lupta pentru produs, înspre lupta pentru client.

În acest context, scopul lucrării este de a analiza impactul monopolului şi a politicii

discriminării prin preţ asupra dezvoltării economice a statelor la general, și nu în ultimul rând
asupra Republicii Moldova.
Obiectul de studiu include monopolul și politica discriminării prin preț. Monopolul este
antipodul concurenței. O piață de monopol este definită, în genere, prin acel raport de forțe, în
care oferta unui bun este asigurată de către un singur vânzător (producător), respectiv cererea
pentru un anume bun este exprimată de un număr mare de cumpărători.

Metodologia de cercetare. La elaborarea acestei lucrări au fost utilizate metode

tradiţionale de cercetare: metoda dialectică – analiza, sinteza, inducţia şi deducţia, analogia,
analiza comparativă. Au fost utilizate metode matematice şi statistice, reprezentarea grafică a
evenimentelor şi fenomenelor investigate.
Cuvintele-cheie: monopol, preț de monopol, monopol natural, monopol de stat, putere de
monopol, elasticitate, discriminare prin preț, preţ plafon, venit marginal, producție, economie de
piata, dominantă pe piaţă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC). 
Structura lucrării. Lucrarea este structurată în 3 capitole. Primul capitol “Abordarea
teoretică a conceptului de monopol și politicii discriminării prin preț” se referă la aspectul
teoretic al conceptului de monopol și politica de discriminare prin preț. Capitolul 2 “Analiza
impactului monopolului și politicii discriminării prin preț asupra Republicii Moldova’’ ilustrează
o analiză a impactului monopolului asupra dezvoltării economiei și politicii pieții de capital în
Republica Moldova și al treilea capitol conține probleme și soluții ale temei abordate.
3
 Capitolul 1. Abordarea teoretică a conceptului de monopol și politicii
discriminării prin preț

Monopolul,  în economie, definește situatia unei piețe pe care nu există concurența din
partea ofertei, întrucât nu se prezintă decât un singur vânzator . În  viziunea lui E. H.
Chamberlin, monopolul exprimă controlul exercitat de un singur vânzator al unui bun economic
pentru care nu există înlocuitor sau situația când o marfa este vândută pe o piață doar de o
singură firma care fixează prețul.

Din definiţia noţiunii, distingem următoarele trăsături:

 Întreprinderea dată este singurul producător al produsului specific;

 Nu există ale produse substituibile apropiate;
 Se impun bariere la intrarea in ramura de activare;
 Există retricţii privind accesul la informaţii ce ţin de piaţă;
În raport cu aceste conceptii, pentru care trăsătura caracteristică a unei firme monopoliste
este situația pe piață, sunt orientări în care monopolul este determinat de poziția unei firme în
producție. Monopolul poate fi caracterizat ca situație a întreprinderii ce furnizează totalitatea
producției ramurii luată în considerare, respectiv ca situația în care un producator unic al unui
bun omogen se afla în fața unei infinități de cumpăratori, producatorul unic dispune de întreaga
oferta dintr-o ramura de activitate.
Ambele concepții au o trăsătura comună, și anume, o singura firmă realizează producția
ramurii, respectiv asigură oferta unui bun economic pe o anumita piață. Aceste situații sunt rar
întâlnite în economie. De aceea, în definirea monopolului, adesea se apelează la notiunea de
elasticitate încrucișată. O firmă se află în situație de monopol atunci când coeficientul de
elasticitate încrucișată al cererii din produsul pe care ea îl vinde, în raport cu prețul la care vând
același produs toate celelalte firme, este zero sau apropiat de zero.

Chiar daca o firma nu este unica în domeniu, are calitatea de monopol când domină piața
prin producția și oferta sa, poziție care nu este influențată de o modificare de preț din partea
celorlalte firme. În dependenţă de nivelul de influienţă pe piaţă, monopolismul poate fi perfect şi
imperfect.

 Monopolul perfect (absolut) este întâlnit de fiecare data când o singura firma are la
dispozitie întreaga oferta si se gaseste în fata unei pluralitati de cumparatori. Bunul care
face obiectul ofertei este diferit de altele si imposibil de a fi substituit de catre
consumator. 

4
  Monopolul imperfect apare în situația în care, pe lânga producătorul, respectiv
ofertantul, care domină ramura și piața, sunt și alte firme de o forță economică mai
redusă.

Puterea de monopol reprezintă capacitatea firmei de a gestiona preţul, stabilindu-l la un nivel mai
înalt decât costul marginal, obţinând astfel un profit mai înalt.

F
e
m
r
o l
d
e
p
a
r
u
s
m
n
o
b
m
al
ă
z
a
p
n
o
m
i
c
r
ă o
p
l
o
e
l
o
n
h
e
m
t
p
n g
l
i
o
u
c
a
g
p
n
e
l
u
t
c
r
e
m
o
u
i l
u
a
r
e
l
a
i

Sursa: Elaborat de autor în baza informației culese

Fig. 1. Formele de bază ale monopulului
Conform fig.1”Formele de bază ale monopolului” există următoarele tipuri de monopol:
Monopol pur – presupune existenţa unui singur vânzător al mărfii pe piaţă, şi acest
produs nu are nici un bun capabil sa-l substituie în întregime.

Monopol natural – în care un producător poate oferi un bun sau un serviciu la un cost
inferior altor producători. Economia de sctă realizată în anumite domenii contribuie la scaderea
costurilor costurilor de producţie într-o măsură atît de mare încât alte firme ca un volum mai
redus de activitate nu ar putea ajunge la o asemenea performanţă. În acelaşi timp, în anumite
domenii, nici tehnologic şi nici economic nu ar fi posibilă existenţa mai multor întreprinderi
concurente, deoarece aceasta ar însemna cheltuieli de investiţii prea mari.

Monopol legal – se formează în condiţiile existenţei obstacolelor, datorate

reglementărilor sau legislaţiei. Există anumite produse sau sectoare de interes strategic (apararea
naţională) şi de interes public care trebuie să intre sub incidenţa controlului public. Exemple:
fabricarea şi distribuţia unor medicamente sau substanţe farmateutice.

Monopol tehnologic – generat în special de proprietatea asupra patentului de investiţie

şi a dreptului de autor, ceea ce conferă inventatorului sau autorului acontrolul exclusiv asupra
noului produs sau asupra noii tehnologii. În condiţiile contemporane, monopolul tehnologic este
foarte răspândit, datorită sistemului în care se desfăşoare cercetările şi inovaţiile precum şi

5
preocupărilor de a stimula şi extinde activitatea de cercetare+dezvoltare, generatorul principal al
procesului de inovare.

Monopolul asupra mărcii comerciale – imaginea produsului, paranţia calităţii

produselor sunt legate de marca comercială care este unică, irepetabilă şi recunoscută prin
investiţia în reclamă, prin seriozitatea şi promptitudinea cu care sunt serviţi clienţii.

Discriminarea prin preţ este o strategie care constă în a vinde acelaşi produs la preţuri
diferite, diferenţele de preţ nefiind corespondente sau proporţionale cu diferenţele de cost.
Aceasta este posibilă în măsura în case se consideră cererea ca o variabilă non-omogenă, care în
realitate grupează consumatorii care nu au aceeaşi funcţie de preferinţe. Prețul de monopol este o
categorie importantă a prețurilor fixate și de regulă el este mai ridicat decât cel ce rezultă din
jocul liber al forțelor concurențiale.

Analiza prețului de monopol poate fi facută fara luarea în considerare a costurilor

ofertantului, pornind de la piața, sau prin luarea în considerare a curbelor de cost și venit ale
firmei. Discriminarea prin preţ constă în perceperea unor preţuri diferite pentru unităţi diferite
din acelaşi produs, atunci când diferenţele de preţ nu sunt justificate de diferenţe de costuri.

Poziția de echilibru este dependentă de elasticitatea cererii pentru produsul respectiv.

Pentru cereri elastice, suprafața dreptunghiului de cumpărare este maximă pentru prețuri relativ
scăzute, iar pentru o cerere inelastică, maximul suprafeței implică prețuri ridicate. Din aceasta
constatare rezultă că atunci când monopolul se exercită asupra unor bunuri esențiale
pentru   existența oamenilor, el are tendința de a face sa crească prețurile. În virtutea acestui
principiu, monopoliștii pot sa practice o politică a cantităților contrara binelui comun  prin
limitarea producției pentru a evita scaderea prețurilor (fig. 2).

Fig. 2. Influența gradului de elasticitate asupra prețului.

6
Capitolul 2. Analiza impactului monopolului și politicii discriminării prin preț
asupra Republicii Moldova

În general, activitatea de monopol este considerată a fi periculoasă în procesul de

desfăşurare a unei afaceri. Din acest considerent, tendinţa statului într-o economie de piaţă este
de a reduce la maximum activitatea de monopol. La fel este se întîmplă și în Republica Moldova,
statul tinde să reducă activitatea de monopol prin anumite constringeri din partea statului,
minimalizând problema prin anumite soluții. Totuşi, în anumite domenii monopolul persistă,
fiind susţinut şi promovat chiar de către stat. Este vorba de: energia electrică, gazul natural,
serviciile poştale, transportul feroviar, telefonia fixă, fabricarea armamentului, fabricarea
articolelor din tutun ş.a.

Activităţile monopol de stat sunt desfăşurate exclusiv de organele statului sau de

persoane juridice constituite de stat. Prin monopolul statului se înţelege situaţia în care un număr
limitat de agenţi economici sunt investiţi de către organele administraţiei publice cu drepturi
exclusive pentru desfăşurarea într-o anumită sferă a activităţilor economice: de  producere,
transportare, comercializare şi procurare a mărfurilor şi serviciilor. Lista monopolurilor
Republicii Moldova este prevăzută în Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului R.M. nr.582/1995,
acestea fiind:
1. Ministerului Finanţelor: confecţionarea ordinelor şi medaliilor, utilizarea metalelor
preţioase şi pietrelor preţioase, producerea semnelor ce confirmă achitarea taxei de stat.
2. Ministerul Agriculturii: asistenţa veterinară animalelor infectate cu boli deosebit de
periculoase, fabricarea produselor din tutun.
3. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: prestarea serviciilor
poştale, deschiderea rutelor noi în trafic naţional şi internaţional cu pornirea din
Republica Moldova.
4. Ministerul Sănătăţii: acordarea unor categorii de asistenţă medicală (certificate despre
starea sănătăţii psihice, expertiza privind pierderea capacităţii de muncă, boli
molipsitoare şi venerice etc.), inclusiv anumite intervenţii chirurgicale.
5. Ministerul Apărării: repararea armamentului, cumpărarea tehnicii de luptă etc.
6. Banca Naţională a Moldovei: emisia şi baterea monedei.
Pentru o însuşire mai eficientă al fenomenului dat, voi prezenta un exemplu, şi anume
activitatea companiei producătoare de automobile, Ford. În 1908 compania Ford a creat
automobilul "model T", "o mașină pentru omul obișnuit", ieftină, sigură și ușor de  condus. În
primul an integral de producție (1909), compania a vândut 10 000 de bucăți, dupa care vânzarile
s-au dublat în fiecare an. În 1913 au fost vândute circa 200 000 de bucăți de autoturisme.
7
 Deși mai existau și alte firme, compania Ford era singurul producător de autoturisme
ieftine. În aceasta situație Ford putea hotarî asupra prețului și caracteristicilor produsului. Când a
pus în funcțiune o noua linie de asamblare la Highland, a ridicat brusc prețul modelului T la 100
$ (o crestere de 12 %), pentru  a acoperi cheltuielile de investiții. Apoi a hotarât vopsirea tuturor
automobilelor Ford, model T, în negru. Când a fost anunțat de un director executiv cu privire la
plângerile consumatorilor referitoare la lipsa varietatii culorii modelului T, Ford i-a spus: "Dati-
le orice culoare doresc atâta timp cât este neagră". Compania Ford avea putere asupra pieței. Ea
putea sa decidă ce culoare vor avea autoturismele cumpărate, putea crește prețul modelului fără
teamă ca va pierde clienții. Esența puterii monopolului asupra pieței constă în capacitatea de a
influența prețul unui bun economic.
Analizând această situație și pe baza comportamentului firmei (în cazul dat, compania
Ford), putem observa mecanismul acestui fenomen, impactul direct şi interacţiunea cât cu
clienţii, atât şi cu elementele pieţei (preţul, concurenţa, cererea şi oferta). Astfel, putem
desprinde trasăturile firmei monopoliste:
 Monopolul nu preia preţul pieţei;
 Curba cererii pe piaţa este în conformitate cu cea a firmei monopol;

 În scopul realizării unui profit maxim, firma monopolistă este pusă în situaţia de a alege
preţul şi cantitatea compatibilă cu cererea pentru produsul respectiv si costul de
producţie;

 Analiza se face doar la nivel de ramură, modificând cererea şi oferta în favoarea sa;

 Sporirea volumului vânzărilor poate fi atinsă doar prin reducerea preţului.

Relativ recent, în 2016, Ministerul Economiei a prezentat opiniei publice proiectele de
lege "Cu privire la regimul monopolului de stat" și "Cu privire la monopolurile naturale".
Ambele proiecte de lege iși aşteaptă verdictul de mai mulţi ani. De exemplu, cel "Cu privire la
regimul monopolului de stat", pe care Guvernul 1-a amânat acum un an "pentru vremuri mai
bune", a provocat reacţii contradictorii.

Lista prezentată de Ministerul Economiei conţine peste 20 de tipuri de activitate, care

intră in sfera atenţiei deosebite a statului. Printre acestea figurează circulaţia substanţelor cu
acţiune puternică, stupefiante si toxice, tratarea maladiilor oncologice si intervenţiile
chirurgicale, fabricarea, reparaţia si comercializarea armamentului, confecţionarea ordinelor si
medaliilor acordate de stat, tipărirea bancnotelor si baterea monedelor, fabricarea hârtiilor de
valoare, activitatea de desfăşurare a loteriilor naţionale, evidenta si evaluarea imobilului,
prestarea serviciilor poştale de baza etc.

8
 Regimul monopolului de stat se extinde asupra acelor sfere speciale de activitate, pe care
statul le consideră strategice, sau care necesită o atenţie deosebită în virtutea caracterului lor
specific – importanței sociale, intereselor de securitate a statului. Pe parcursul ultimilor zece ani
statul nu a pierdut niciodată controlul asupra acestor sfere, exercitând funcţii când protecționiste,
când restrictive. Liberalizarea pieţelor, care are loc în prezent in sfera monopolurilor naturale,
nu neagă esenţa celui de-al doilea proiect de lege, potrivit căruia monopoluri naturale în
Moldova, sunt considerate transportarea petrolului, produselor petroliere ăi gazului prin
conducte, serviciile de transportare a energiei electrice si termice, serviciile de transport, ale
porturilor, aeroporturilor, transporturile pe caile ferate, serviciile sistemelor de aprovizionare cu
apa si canalizare, serviciile reţelei publice de telefonie fixă, serviciile poştale.
Proiectul de lege nu stabileşte masurile de reglementare, ci doar metodele de
reglementare, pe care le va aplica si deja le aplica puterea. Poate fi una sau un complex de
metode: stabilirea nivelului-limita de rentabilitate sau regularizarea directa a prețurilor,
producătorilor prioritari, reglementarea volumelor de producere sau de vânzare, instituirea
regimurilor de activitate a întreprinderilor, controlul calităţii, licenţierea activităţii etc. Într-un șir
de țări monopolul statului este consfinţit prin legi speciale, care reglementează pieţele in sferele
importante pentru stat.
De exemplu, legi privind stupefiantele, alcoolul, vinzarea armelor reglementează
activitatea in sferele respective sub controlul strict al statului. În legile analoge din Republica
Moldova nu apare noţiunea de "monopolist de stat", deşi acesta, in esenţă, există. Odată cu
stabilirea "sferelor de intervenţie", organele de stat nu vor avea dreptul sa dicteze nimănui
altcuiva condiţiile sale si sa îngrădească libera concurenta pe piaţa mărfurilor si serviciilor.
Astfel, după adoptarea legilor "Cu privire la regimul monopolului de stat" și "Cu privire la
monopolurile naturale", piaţa interna va fi împărţita convențional în trei zone diferite ca "regim":
piaţa liberalizată complet, de exemplu, serviciile de restaurant, unde domina libera concurență;
cea aflată în regim de monopol de stat, adică, cu concurența dozată de către stat; și piaţa
monopolurilor naturale, care nu pot avea concurenţi prin definiţie, si a căror activitate, in virtutea
acestui fapt, necesita o reglementare speciala.
Daca pieţele alcoolului si tutunului in Moldova vor deveni monopol de stat in mod
oficial, atunci răspunderea pentru rezultatele activităţii o vor purta, probabil, structurile statului.
Deocamdată, însa, funcţionarii de stat întreprind acţiuni haotice, capabile, in opinia lor, să
redreseze situaţia pe aceste pieţe, iar efectul acestor măsuri de redresare este adeseori diametral
opus.
Mai multe sectoare ale economiei sunt dominate de monopolişti. Este vorba despre
companiile de stat care nu au concurenţi. Fiecare agent economic monopolist este gestionat de
9
diferite autorităţi centrale sau locale. În Moldova există zece monopolişti mari de stat. Cele mai
multe întreprinderi se află în gestiunea Ministerului Economiei, iar ministrul este reprezentantul
Partidului Democrat. Monopoliştii din subordinea acestui minister sunt Moldovagaz,
Moldtelecom Aeroportul Internaţional Chişinău, cele două RED-uri de stat şi Combinatul
de Tutun din Chişinău. Alţi doi monopolişti se află în gestiunea Primăriei Capitalei, condusă
de Partidul Liberal. Este vorba despre Apă-Canal Chişinău şi Termocom. Alte două companii
monopoliste sunt operatorul naţional de zboruri Air Moldova şi Calea Ferată a Moldovei, care
se află în gestiunea Ministerului Transporturilor. Acest minister i-a revenit Partidului Liberal.
În tabelul 1.1 sunt prezentate companii din Republica Moldova care în anul 2015
auînregistrat cele mai înalte venituri. Observam că în top 10 se află companiile care dețin
monopolul în anumite sectoare de activitate: JLC SA în producerea ș comercializarea lactatelor,
monopolul natural MoldovaGaz, Centrala Electrica cu termoficare etc. Republica Moldova
compania care a înregistrat cele mai importante venituri este Moldovagaz, companie care deține
monopolul în Republica Moldova la capitolul activități de transportare și aprovizionare cu gaz
natural și gaz lichefiat.

Fig.3. Companii din RM cu cele mai mari vânzări

10
 Capitolul 3. Probleme și soluții

Situaţia de monopol și politica discriminării îşi intesifică din ce in ce mai mult impactul
asupra societății noastre. Acest fapt crează dispute, deoarece trebuie să existe pluralism în acest
domeniu.

Printre încercările de a rezolva problema delimitării pieţei, probabil cea mai remarcabilă
dintre ele aparţine lui Cournot şi lui Marshall, încercare prin care este fixat domeniul pieţei în
spaţiul în care preţul unui bun, incluzând costul de transport, este uniform. Este un punct de
vedere important şi un instrument de analiză folosit. De exemplu, un indiciu al
internaţionalizării pieţei de grâne a fost, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial,
dezvoltarea unui sistem de preţuri la grâu aplicabile universal.

Cu toate avantajele sale, această noţiune nu poate constitui fundamentul unei măsurători a
pieţei, după cum se exclude prin definiţie posibilitatea verificării aplicabilităţii modelului
concurenţei perfecte, care spune că pe o piaţă neconcentrată economic se tinde spre
uniformizarea preţurilor. Nu are sens să cercetăm de ce două feluri de aspirină puse alături pe
tejghea se vând la preţuri diferite de vreme ce vrem să le declarăm ca având pieţe diferite.
Definiţia ar exclude astfel multe aspecte principale în analiza pieţei, referitoare la posibilitatea
discriminării prin preţ, cum ar fi puterea concurenţilor, ignoranţa consumatorilor sau alte forme
de "eşec" ale pieţei.

O altă încercare de a soluţiona "direct" problema este de a specifica că domeniul pieţei

include toate acele firme care sunt conştiente una de comportamentul celeilalte. O asemenea
definiţie s-ar limita, cel mult, la situaţiile unei concentraţii mari: ar exclude situaţiile de
concurenţă perfectă şi pe cele în care fiecare firmă nu este conştientă de comportamentul
celorlalte, sau în care ele nu răspund la schimbările în comportamentul celorlalte firme. Pentru a
îndepărta această obiecţie, putem lărgi definiția incluzând nu numai acele firme care posedă
simţul rivalităţii, ci pe toate acelea care observă şi răspund unui set comun de parametri (de
exemplu, preţurile). Trăsăturile acestei definiţii sunt folosite în mod obişnuit în cercetarea unui
studiu de caz. În mod evident, o asemenea abordare are puţine conexiuni cu cerinţele tradiţiei,
unde structura exogenă a pieţei trebuie determinată independent de comportamentul
participanţilor.
Necesitatea luării în considerare a comportamentului participanţilor în această definiţie
rezultă din două probleme de substanţă. Mai întâi, într-o economie cuprinzând firme care cresc şi
se diversifică, este probabil ca percepţia strategică pe care firmele o au să fie progresiv
asimetrică: percepţia unui mic producător de bere asupra schimbării preţului şi calităţii de către

11
alte firme este foarte diferită de a unei subdiviziuni producătoare de bere a unei companii
multinaţionale care vinde produse substituibile şi complementare pentru bere. În al doilea rând,
această definiţie, fiind bazată pe o percepţie subiectivă a participanţilor, ar părea să excludă
comportamentul firmelor care sunt altfel decât raţionale.
Impicaţiile monopolului asupra economiei trebuie privite din perspective multiple, în
acest sens nu pot fi ignorate unele posibile efecte favorabile pe care monopolul le poate genera,
cum sunt:

1. Poate aloca resurse mai mari pentru cercetarea ştiinţifică şi introducerea progresului
tehnic, asumindu-şi cu mai multă promtitudine riscul acestor activităţi. Astfel, el poate
genera creşterea productivităţii şi reducerea costului mediu şi marginal, creînd o bază mai
favorabilă pentru formarea preţului de echilibru;

2. Monopolul poate organiza producţii de scară mai mare, poate beneficia de economiile de
scară care apar în condiţiile legii randamentelor de scară crescătoare;

3. Prin forţa economică pe care o deţine, monopolul are stabilitate mai mare faţă de
conjunctura economică nefavorabilă şi în competiţia cu partenerii externi. El conferă o
mai mare locurilor de muncă, eficienţei economice de ansamblu şi programelor
investiţionale.

12
 Concluzii și recomandări

În lucrarea de faţă este analizată o totalitate de indici, împrejurări şi urmări, care

alcătuiesc în esenţa sa fenomenul monopolului. De asemenea, este făcută şi o analiză de
ansamblu a fenomenelor date, a principalelor concepte istorice de formare şi dezvoltare a lor.
La început am definit principalii factori datorită cărora a apărut şi s-a dezvoltat
fenomenul de monopol, ca parte dintr-un sistem. Am definit şi explicat noţiunile de grup
strategic, piaţă geografică de referinţă, avantaj al costului şi influenţa pe care acestea o au in
condiţiile unei economii de piaţă. Stabilind, în final, esenţa fiecărui fenomen în parte şi dîndu-i
un fundament legal de existenţă, am încercat să arătăm gradul de influenţă a fiecăruia într-o
economie de piaţă, indicele de interdependenţă atît unul faţă de celălalt, cit şi în legătură cu
celelalte componente de sistem. Având ca unul dintre obiectivele de cercetare impactul
monopolului şi concurenţei asupra societăţii şi protecţia consumatorului am reuşit să
demonstrăm, prin exemple concrete, rolul imens pe care îl are statul în această privinţă.

Consider că obiectivele stabilite au fost atinse, atât în ceea ce priveşte prezentarea

materialului şi analiza asupra lui, cît şi în ceea ce priveşte structura tezei. Stabilind, în final,
esenţa fiecărui fenomen în parte şi dîndu-i un fundament legal de existenţă, am încercat să arătăt
gradul de influenţă a fiecăruia într-o economie de piaţă, indicele de interdependenţă atît unul faţă
de celălalt, cit şi în legătură cu celelalte componente de sistem. Având ca unul dintre obiectivele
de cercetare impactul monopolului şi politicii discriminării prin preț asupra societăţii am reuşit să
demonstrez, prin exemple concrete, rolul imens pe care îl are statul în această privinţă. Analiza
fenomenelor de monopol și politicii discriminării prin preț a fost efectuată în baza legislaţiei în
vigoare , literaturii de specialitate, şi revistelor indicate în bibliografie.
Concluzia care se desprinde după abordarea acestei teme este că prin transformarea unei
activităţi concurenţiale într-una cu statut de monopol, are loc o creştere a preţului şi micşorarea
cantităţilor oferite. Monopolul atrage după sine diminuarea bunăstării consumatorului, aceasta
fiind motivul fundamental pentru care în toate ţările cu regimuri democratice legea interzice în
mod formal situaţiile de monopol (sau le acceptă, dar în condiţiile unei stricte supravegheri,
efectuate de către autoritatea publică şi societatea civilă). În general, activitatea de monopol este
considerată a fi periculoasă în procesul de desfăşurare a unei afaceri. Din acest considerent,
tendinţa statului într-o economie de piaţă este de a reduce la maximum activitatea de monopol.
La fel este se întîmplă și în Republica Moldova,statul tinde să reducă activitatea de

13
monopol prin anumite constrângeri din partea statului, minimalizând problema prin anumite
soluții, care le-am specificat în capitolul probleme și soluții.

Bibliografie

1. Legea Republicii Moldova Nr.81-XV din martie 2004 cu privire la formarea preţurilor şi
intervenţia Guvernului în cadrul politicii de monopol în monitorul oficial al Republicii
Moldova. 2004,nr. 64-66
2. Bernard, J. C. Colli, Vocabular economic şi financiar, Ed. Humanitas, Bucureşti
3. Alexandru Cuznețov, Dreptul afacerilor, manual universitar,Chișinău 2014
4. Teoria economic. Microeconomie, manual universitar, Chişinău 2013
5. Babeanu Marin. Macroeconomia-manual universitar,Editura Universitaria,Craiova
6. Moldovanu D., Teorie economica, Chişinău 2006
7. Angelescu C., Economie – manual universitar, Bucureşti 2005
8. Filip N, Sorocean O. Teoria economica, Chişinău 2008
9. Gavrila Ilie,Popescu Constantin,Ciucur Dumitru. Teoria economică generală,Editura
ASE,București,2007
10. Monopolul la nivel de stat (online)http://www.publika.md/in-moldova-10-companii-de-
stat-detin-monopolul-pe-pietele-unde-activeaza-_231561.html

14