Sunteți pe pagina 1din 8

MODULUL 3:

NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA


APLICATA

B
x
+ -

Principiul aplicarii algebrei booleane in studiul circuitelor de comutatiE


Contact “deschis” x=0, becul “stins” B=0;
Contact “inchis” x=1, becul “aprins” B=1;
Becul este o functie de pozitia contactului;
B=f(x), x ∈ L 2 , L 2 ={0,1}, B ∈ L 2

Vom considera o multime formata din doua elemente notate cu 0 si 1,


care nu sunt insa cifrele 0 si 1. Multimea se va nota cu L 2 . Vom defini in
aceasta multime doua legi de compozitie: conjunctia • si disjunctia +,
precum si o aplicatie numita negatie si notata cu ¯¯¯. Definirea celor doua
operatii si a aplicatiei se face conform tabelului de mai jos, unde a si b sunt
doua variabile bivalente *).
Tabel
a b a+b a·b
0 0 0 0
0 1 1 0
1 0 1 0
1 1 1 1

a a
0 1
1 0

Operatia notata  sau + se citeste SAU si se numeste in logica


disjunctie, iar in teoria multimilor reuniune, adeseori se mai numeste suma.
Operatia notata ∩ se mai noteaza si cu • si se citeste SI: in logica ea se
numeste conjunctie, iar in teoria multimilor intersectie sau adesea produs.
Operatia notata ¯¯¯ este uneori notata cu C; alteori ea se noteaza cu  si se
citeste non sau NU :in logica se numeste negatie, iar in teoria multimilor
complementaritate.
1
O algebra booleana este o multime nevida inzestrata cu doua legi de compozitie notate cu (SI), si (SAU),
precum si cu o aplicatie a multimii considerate in ea insasi, notata cu (NU sau NON), care au urmatoarele
proprietati:

1. idempotenta (tautologia): x ⋅ x =; x x+x = x


⋅ 2. comutativitate: x ⋅ y = y ⋅ x ; x + y = y + x
=  +
LATICE
LATICE
+ 3. asociativitate: ( x ⋅ y ) ⋅ z =x ( y ⋅ z ) ; ( x + y ) + z =x + ( y + z )
DISTRIBUTIVA 4. absorbtie: x ⋅ ( x + y=) x; x + ( x ⋅ y=) x

5. distributivitate: x ⋅ ( y + z ) = ( x ⋅ y ) + ( x ⋅ z ) ; x + ( y ⋅ z ) = ( x + y ) ⋅ ( x + z )

LATICE 6. exista un element 0, numit prim element, cu proprietatile:


CU PRIM x=
⋅ 0 0; x +=
0 x
SI ULTIM 7. exista un element 1 (elementul neutru), numit ultim element, cu proprietatile:
ELEMENT
x=
⋅1 x; x =
+1 1

8. legea dublei negatii (involutia):


x=x
9. principiul contradictiei:
x⋅x =0
10. principiul tertului exclus:
x+x =
1
11. legile lui De MORGAN:
x ⋅ y = x + y; x + y = x ⋅ y

2
Expresie: orice insiruire finite de nedeterminate, conectori si
paranteze
• neterminate: litere din alfabetul latin ;
• conectori: ∙, +, - ;
• paranteze: ( , )

O expersie booleana E este o expresie A m , daca exista o insiruire


finita de m expresii A 1 , A 2 , …, A m , astfel incat, pentru fiecare din expresiile
A i cel putin una din urmatoarele conditii este satisfacuta :
• A i este neterminata ;
• exista j, j < i, astfel incat Ai = ( Ai ) ;
• exista j si h, j < i, h < i, astfel incat Ai = ( Ai ) k ( Ak ) unde k tine
locul lui ∪ ( + ) sau al lui ∩ ( ⋅) .

Scheme π → dipoli π : scheme in care conexiunile se fac in serie si in


paralel.

Formula de structura a unei scheme (dipoli) π este o expresie


formata cu nedeterminatele barate si nebarate (associate, de exemplu,
contactelor) lecate prin semnele + si · ; contactelor sau diverselor puncte
dintr-un circuit tranzistorizat li se asociaza literele alfabetului latin scrise cu
litere mici, iar lampilor sau bobinelor de relee cu litere mari.

Exemplu:

1) Fie dipolul π :
a b
x
a b

X L

( a + b ) ( a + b ) X + xL
Formula de structura este urmatoarea: Ef =

3
2) Fie formula de structura: Eg = ( ab + ab + X ) ( x + W )

Schema dipolului este cea de mai jos

a a
X
b b

x W

Functia de lucru este o aplicatie

f : N = L2 ×  × L2 → L2

n

notata cu f ( x1 , x2  xn ) ∈ L2= {0,1} ⇒ functie booleana ce este definita printr-


un tabel de adevar:

x1 x2  xn f ( x1 , x2  x n )
0 0  0 f ( 0,0 0 )
0 0  1 f (0,0 1 )
    
1 1  1 f (1,11 )
Reguli :

=
0 1,= 1 0
0 ⋅ 0 = 0 ⋅1 = 1 ⋅ 0 = 0, 1 ⋅1 = 1
0 + 0 = 0, 0 + 1 = 1 + 0 = 1 + 1 = 1

4
Pentru dipolii π se demonstreaza o teorema care arata ca functia de
lucru a unui dipol π cu contacte este functia generata de formula lui de
structura. Semnul · are intelesul de montaj in serie, iar cel de + montaj in
paralel. Pentru a calcula functia de lucru a unui dipol π interpretam in
formulele de structura nedeterminatele ca variabile L 2 , iar semnele ¯, ∙, + ca
semne ale functiilor de doua variabile.

Exemplu
Pentru dipolul din figura de mai jos formula de structura este:

a a Rf = a ⋅ b + a ⋅ b
iar functia de lucru se poate scrie:
[ ( ) ( )]
f (a, b ) = p a a, b , a a, b
sau
b b f (a, b ) = ab + ab
Functia de lucru este data de valorile;
f (0,0 ) = 0; f (0,1) = 1; f (1,0) = 1; f (1,1) = 0

Dipol π cu contacte

Cu doua variabile binare x si y care apartin multimii L 2 se pot forma 22 = 4


combinatii de valori. Exista deci atatea functii de 2 variabile, cate combinatii
diferite de 4 cifre exista, adica 24 = 16, asa cum se arata in tabelul de mai
jos.

Tabel
x y f0 f1 f2 f3 f4 f5 f6 f7 f8 f 9 f 10 f 11 f 12 f 13 f 14 f 15
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1

5
Functiile din tabelul anterior au urmatoarele semnificatii:

f0 = 0 functia zero
f1= x ⋅ y SI
f 2= x ⋅ y INHIBARE
f3 = x IDENTITATE
f 4= x ⋅ y INHIBARE
f5 = y IDENTITATE
f6 = x ⋅ y + x ⋅ y = x ⊕ y = x ⊕ y SAU EXCLUSIV
f 7= x + y SAU (INCLUSIV)
f8 = x ⋅ y = x + y = xτy SAU-NU (NICI, NOR)
f9 = x ⋅ y + x ⋅ y = x  y = x ⊕ y COINCIDENTA
f10 = y NU (NON)
f11 = x + y = x ⊥ y IMPLICARE
f12 = x NU (NON)
f13= x + y IMPLICARE
f14 = x + y = x ⋅ y = x ⊥ y SI-NU (NAND)
f15 = 1 FUNCTIA UNU

x x
x x⋅ y x x⋅ y x⋅ y x⋅ y
SI
y y
y
y
x
x
x x+ y x+ y x
SAU x+ y
y y
y

x x x x x x

NAND = SI - NU NICI = SAU - NU


(NOR)
Echivalenta elementelor SI, SAU, NU prin elemente NAND si NICI

6
FORME NORMAL CONJUNCTIVE SI NORMAL
DISJUNCTIVE

Orice funcţie se poate pune sub una din urmatorele doua forme:
- forma normal disjunctive f ( x1 ,..., xn ) = A1 + A2 + ... + Am unde A i sunt
conjuncţii de variabile barate sau nebarate;
- forma normal conjunctive f ( x1 ,..., xn ) = B1 B2 ...Bm unde B i sunt
disjuncţii ale variabilelor negate sau nu.

Intr-o forma canonica disjunctiva, constituita din reuniuni de


intersectii, fiecare intersectie trebuie sa conţină toate variabilele, pe cand
intr-o forma conjunctiva, ce este constituita din produse de reuniuni, fiecare
reuniune va conţine si ea reuniunea tuturor variabilelor.

Exemplu:

E = ab + ab + c

i) forma canonica disjunctiva se obţine astfel:


E= ab ( c + c ) + ab ( c + c ) + c ( a + a ) ( b + b ) = abc + abc + abc + abc +
+ abc + abc + abc + abc = abc + abc + abc + abc + abc + abc

ii) forma canonica conjunctiva:


E = ab + ab + c = ( ab + ab ) + c = ( a + a )( a + b ) ( b + b )( b + a ) +c=
= ( a + b ) (b + a ) + c = ( a + b + c ) ( a + b + c )

Se arata ca:
f ( x1 ,..., xn )
=  f ( a ,..., a ) L ( x ) ⋅ ⋅ L ( x )
1 n a1 1 an n
2n

f ( x1 ,..., xn )
= ∏ f ( a ,..., a ) L ( x ) +  + L ( x )
1 n a1 1 an n
2n

care sunt formulele de interpolare a lui Lagrange si unde disjunctia,


respective conjuncţia, se extinde asupra tuturor celor 2n posibilitati de a da
diverşilor a i in (a l ...,a n ) valorile 1 sau 0 iar
 xi pentru ai = 1
Lai ( xi ) = 
 xi pentru ai = 0

7
Se demonstrează ca, operaţia T singura este suficienta pentru
formarea oricărei funcţii de variabile bivalente. Pentru constructia ei se
foloseste formula:
f ( x1 ,..., xn ) = Tn f ( a1 ,..., an ) TLa1 ( a1 ) T TLan ( xn )
2

asemanatoare cu cea normal conjunctiva.


La construirea funcţiei NICI se poate proceda direct cu formula de
mai sus, utilizând tabela de adevar cu funcţii sau reguli de calcul specifice.

Principalele reguli de calcul sunt urmatoarele:

a) xTy = yTx x⊥ y= y⊥x


b) xT 0 = x x ⊥ 0 =1
c) xT1 ≠ 0 x ⊥1=x
d) xTx = x x⊥x= x
e) xTx = 0 x⊥x = 1
f) xyTy = y ( x  y) + ⊥ y =y
g) xTyTz = yTyTz x⊥ y⊥z=x⊥x⊥ y
h) xTyTz = y Tx Tz x⊥ y⊥z= x ⊥ y⊥z
i) ( x  y ) T ( z  u  v ) = xTyTzTuTv ( xy ) ⊥ ( zuv ) = x ⊥ y ⊥ z ⊥ u ⊥ v
( xy ) T ( uv ) = ( x  y ) ⊥ (u  v ) =
j)
= ( xTu )  ( xTv )  ( yTu )  ( yTv ) = ( x ⊥ u )( x ⊥ v )( y ⊥ u )( y ⊥ v )
k) ( xyz ) T ( xyz ) = yz (x  y  z) ⊥ (x  y  z) = yz