Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AFAZIE
AFAZIE
Introducere
Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul vorbirii, unii
pacienți nu au decât o ușoară nesiguranță în găsirea cuvântului adecvat, pe
când alții - dimpotrivă - pierd în totalitate facultatea de a se exprima prin
limbajul verbal, de a înțelege ceea ce li se vorbește, de a citi sau de a scrie,
în timp ce alte funcții cognitive, cum ar fi memoria sau orientarea, nu sunt
semnificativ alterate.
Specialiștii fac o deosebire între vorbire (sau - mai corect - elocuțiune)
și limbaj (engl.: speech and language; fr.: parole et langage; ger.: Sprechen
und Sprache): dacă un pacient are dificultăți în articularea sau pronunțarea
cuvântului, se spune că are tulburări de elocuțiune, în cazul când are greutăți
în găsirea cuvântului, în combinarea cuvintelor pentru alcătuirea unei
propozițiuni sau în înțelegerea sensului cuvintelor sau frazelor percepute,
atunci are o alterare a limbajului. De cele mai multe ori tulburările de limbaj
se asociază cu dificultăți de elocuțiune. Mai multe forme ale limbajului pot fi
interesate: conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este o tulburare a
limbajului dobândită, adică survine la un individ care până atunci avea o
vorbire normală, în acest fel se deosebește de tulburările ce apar în cursul
dezvoltării unui copil, cum ar fi gângăveala sau legastenia (incapacitatea sau
dificultatea de a citi).
Istoric
Precursorii
Continuatorii
Clasificarea americană
Cauzele afaziilor
Tratamentul afaziilor