Artrita psoriazică: ce progrese s-au înregistrat până astăzi și ce poate fi îmbunătățit?

mm

01 Feb 2019

5710 Views

Dr. Bianca Cucos

Aproape o treime dintre bolnavii cu psoriazis dezvoltă și artrită psoriazică. Studii recente indică faptul
că spre deosebire de alte boli reumatologice, managementul artritei psoriazice se află cu mulți ani în
urmă, deși există o tendință de conștientizare a impactului bolii. Doar în 2017 s-au înregistrat de
două ori mai multe articole științifice despre această afecțiune decât în perioada 2009-2011. De ce
este nevoie de un control mai bun al artritei psoriazice?

38 de milioane de oameni la nivel global sunt afectați de artrita psoriazică. Acești pacienți au un risc
de deces prematur cu 60% mai mare decât populația generală, iar în timp boala se dovedește adesea
invalidantă:

abonare

89% dintre pacienți acuză dureri articulare

la 47% dintre cazuri se pot întâlni eroziuni osoase și se pierde structura articulației

10% dintre pacienți necesită intervenții chirurgicale pentru afectarea articulară

Sursa foto – Celegene

Diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător înseamnă atât evitarea dizabilităților, durerilor

cronice și ameliorarea calității vieții pacienților, cât și evitarea unor costuri foarte mari.

Până la un controlul optim al artritei psoriazice mai sunt mulți pași de parcurs: bolnavii trebuie
diagnosticați cât mai devreme

Deși există o tendință de creștere a conștientizării asupra impactului bolii, este încă loc de eforturi
susținute pentru depășirea unor probleme esențiale. Studii prezentate în ultimii ani în cadrul
evenimentului Rheumatology Winter Clinical Symposium au atras atenția asupra necesității de
îmbunătățire a mai multor aspecte în managementul artritei psoriazice.
Dr. Eric M Ruderman, reumatolog la Northwestern University, Chicago a transmis un mesaj
important:

„În abordarea dermatologică a psoriazisului, lucrurile merg din ce în ce mai bine cu fiecare nouă
citokină descoperită drept țintă terapeutică. Nu același lucru poate fi spus în cazul nostru. Încă mai
sunt multe de făcut în acest sens”.

Studiul coordonat de acesta a inclus 141 de pacienți cu artrită psoriazică pentru care s-a evaluat
activitatea bolii prin diferiți parametri, pe o perioadă de un an. Doar 22,9% s-au încadrat în categoria
de activitate minimă a bolii, adică au înregistrat în 5 din cele 7 domenii evaluate scoruri de „activitate
foarte joasă” sau „boală inactivă ”. Autorul studiului a concluzionat că aceste valori nu sunt
satisfăcătoare și că abordarea artritei psoriazice este în urmă, având în vedere că în alte boli precum
artrita reumatoidă se pot înregistra rate de remisiune de 50-60%. Dacă în tratarea formei cutanate a
bolii acum câțiva ani nu se putea imagina dispariția plăcilor de pe piele, astăzi se obține un control
optim al acestei afectări prin metodele disponibile.

Un alt studiu desfășurat semnalează faptul că s-ar putea face economii semnificative dacă pacienții ar
fi diagnosticați precoce cu această formă de artrită. Pentru acest studiu au fost recrutați 10.500 de
pacienți cu artrită psoriazică, aceștia fiind urmăriți atât cu 5 ani înainte de diagnostic, cât și 10 ani
după. De asemenea, 21.000 de pacienți sănătoși au fost incluși în grupul de control.

În perioada celor 10 ani de urmărire după diagnostic, s-a cheltuit o sumă cu 10.641 de euro pe an mai
mare per pacient pentru cei cu artrită psoriazică, comparativ cu grupul de control. Costurile aferente
îngrijirilor de sănătate au început să crească semnificativ cu cel puțin 3 ani înainte de diagnostic. La
momentul diagnosticului, bolnavii cu artrită psoriazică au prezentat cu o frecvență mai mare anumite
comorbidități: boli cardiovasculare, boli pulmonare, boli infecțioase și boli hematologice.

„Nu ne descurcăm așa bine în acest moment. Cred că dacă ne gândim la tratamentele disponibile
astăzi, mai ales la tratamentele țintite, artrita psoriazică se află în urma artritei reumatoide cu
aproape un deceniu” – Prof. Arthur Kavanaugh, University of California, San Diego.

De asemenea, un studiu realizat în Statele Unite, care a inclus aproximativ 5.400 de pacienți cu artrită
psoriazică, a arătat că cele mai frecvente comorbidități sunt dislipidemia, hipertensiunea și diabetul,
iar acești pacienți necesitau mult mai multe prescripții medicale, internări și costuri medicale
generale, decât subiecții din populația generală. Costul total anual asociat controlului psoriazisului
(atât costuri directe, cât și indirecte) s-ar ridica la peste 35 de miliarde de dolari.
Este loc de mai bine, însă pași importanți încep să fie făcuți

Deși anumite aspecte despre mecanismele bolii încă trebuie să fie cercetate, în ultimii ani au
continuat să apară informații care ne duc mai aproape de înțelegerea complexității bolii. Fiecare
pacient este unic, iar un singur tip de terapie nu se poate potrivi tuturor.

O mulțime de citokine proinflamatorii, de exemplu IL-17, IL-22, IL-23, IL-12 , au devenit țintele noilor
agenți biologici. Noile aprobări din partea FDA și a Agenției Europene a Medicamentului extind gama
terapeutică pentru boala psoriazică.

În 2017, a apărut un număr record de publicații privitoare la artrita psoriazică. O căutare pe PubMed
a indicat 700 de lucrări, ceea ce înseamnă dublul materialelor publicate în intervalul 2009-2011, iar
peste 50 de anticorpi monoclonali se află în studii clinice.

În 2016, FDA a aprobat secukinumab (Cosentyx) pentru artrita psoriazică. Terapia și-a demonstrat
eficacitatea în forme dificil de tratat ale bolii psoriazice, precum psoriazisul unghial, al scalpului,
psoriazisul palmo-plantar sau artropatia psoriazică.

Multe aspecte încep să fie înțelese și despre bazele genetice implicate în apariția bolii. De exemplu,
recent s-au identificat peste 70 de factori de risc genetici pentru psoriazis și 13 factori de risc pentru
artrita psoriazică, conform unui studiu publicat în American Journal of Human Genetics. Toate aceste
descoperiri pot conduce la dezvoltarea unor biomarkeri care să poată permite identificarea precoce a
pacienților cu psoriazis și artrită, precum și intervenția terapeutică precoce.

De asemenea, se acordă din ce în ce mai multă atenție factorilor de risc evitabili, care pot accelera
cursul bolii. Mai mult, alături de bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice și diabet,
întâlnim și psoriazisul pe lista oficială a principalelor boli cronice netransmisibile conform Organizației
Mondiale a Sănătății.