Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DocumentId=00163853
Forma aplicabila pentru 'Decizia 2/2014' la data 12 martie 2015, valabila si azi
1 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitară
2 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
3 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
de plată este justificată de dificultăţile de ordin financiar ale statului, care au determinat
emiterea unui act normativ, ce prevede atât modalitatea de plată pentru acoperirea
prejudiciului, prin actualizarea în funcţie de rata inflaţiei a sumelor stabilite prin titlurile
executorii, cât şi eşalonarea plăţilor datorate, respectiv Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 71/2009. Mecanismul de eşalonare a plăţii instituit prin ordonanţa de
urgenţă a fost considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu dispoziţiile Constituţiei.
Caracterul proporţional al limitării dreptului creditorului de a obţine executarea hotărârii
judecătoreşti rezultă din faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu
neagă dreptul la executare, ci doar stabileşte modul în care creanţa se va realiza, cu o
întârziere rezonabilă.
Prin urmare nu există culpă din partea statului şi a instituţiilor sale în executarea cu
întârziere a obligaţiilor de plată, deoarece intervenţia legiuitorului printr-un act normativ
validat de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a
avut ca efect suspendarea executării obligaţiei de plată şi plata eşalonată constituie un
caz fortuit, care îl exonerează pe debitor de plata dobânzilor, în sensul art. 1083 din
Codul civil din 1864.
Unele instanţe au reţinut şi că reglementarea, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 71/2009, a modalităţii de reparare a prejudiciului cauzat prin plata cu
întârziere a sumelor de bani datorate, şi anume actualizarea creanţei cu indicele
preţurilor de consum, exclude posibilitatea acordării şi a dobânzii legale.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
apreciat că a doua orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii,
pentru următoarele argumente:
Examenul jurisprudenţial a relevat faptul că divergenţa în soluţionarea problemei de
drept rezultă dintr-o apreciere diferită asupra a 3 elemente: posibilitatea cumulului
dintre actualizarea sumelor de bani, prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, şi dobânda legală penalizatoare; efectele acestei
ordonanţe de urgenţă asupra obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti; îndeplinirea
condiţiilor legale, pentru angajarea răspunderii civile a debitorilor, determinată de
executarea obligaţiilor potrivit procedurii speciale prevăzute de acest act normativ.
În ceea ce priveşte posibilitatea cumulului dintre actualizarea creanţei şi daunele-
interese moratorii, deşi, de principiu, nu este exclusă, pornindu-se de la principiul
reparării integrale a prejudiciului, dată fiind natura juridică a dobânzii (lucrum cessans)
diferită de cea a actualizării obligaţiei cu indicele de inflaţie (damnum emergens), în
privinţa creanţelor ce intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009, în circumstanţele date cumulul nu poate fi admis întrucât, pe de o parte, nu
sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea daunelor-interese moratorii,
iar, pe de altă parte, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru angajarea
răspunderii civile a debitorilor.
Astfel, din interpretarea dispoziţiilor art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art.
1.535 din Codul civil din 2009, rezultă că acordarea daunelor-interese moratorii
impune, drept condiţii-premisă necesare şi obligatorii, existenţa unei obligaţii ajunse la
scadenţă, precum şi fapta ilicită şi prejudiciabilă a debitorului constând în executarea cu
întârziere a acestei obligaţii exigibile.
Sub aspectul condiţiei ca obligaţia să fie ajunsă la scadenţă, aceasta nu este îndeplinită
întrucât, prin stabilirea, pe cale legislativă, a unor termene pentru executare, măsură
dublată de suspendarea executării potrivit dispoziţiilor dreptului comun, obligaţiile
pecuniare care formează obiectul acestei reglementări speciale nu mai sunt pure şi
simple, ci au fost afectate de termene legale suspensive.
Pe calea acestei reglementări s-a instituit un moratoriu legal ce constă în suspendarea
exigibilităţii creanţelor, având ca efect amânarea executării acestor obligaţii, dincolo de
momentul la care acestea ar fi trebuit să fie executate, măsura legislativă cu caracter
4 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
5 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
În conformitate cu prevederile art. 516 alin. (6) din Codul de procedură civilă a fost
solicitată opinia unor specialişti recunoscuţi asupra problemei de drept ce formează
obiectul recursului în interesul legii.
La dosar au depus opinii scrise prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu, prof. univ. dr. Marian
Nicolae şi conf. univ. dr. Traian Briciu de la Catedra de drept privat a Facultăţii de Drept
din cadrul Universităţii din Bucureşti.
În esenţă, opinia legală exprimată este în sensul că titularii creanţelor ce intră în sfera
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 sunt
îndreptăţiţi să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare (daune-
interese moratorii) pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin plata eşalonată a sumelor
prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale
personalului din sectorul bugetar, pentru argumentele arătate în continuare.
Daunele-interese moratorii pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele
preţurilor de consum, având în vedere finalităţile distincte ale acestor despăgubiri, şi
anume: menţinerea valorii reale a obligaţiei monetare la data efectuării plăţii (evitarea
"erodării" creanţei prin inflaţie) în cazul actualizării creanţei cu indicele preţurilor de
consum, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv câştigul pe
care creditorul l-ar fi obţinut ca urmare a investirii banilor, dacă aceştia ar fi fost plătiţi la
scadenţă (fructele civile), în cazul dobânzii penalizatoare, care are caracter moratoriu
(lucrum cessans). Acordarea cumulată a acestor despăgubiri este impusă şi de principiul
reparării integrale a prejudiciului.
Este eronată opinia în sensul că nu este îndeplinită premisa necesară şi obligatorie
pentru acordarea daunelor-interese moratorii, întrucât obligaţia nu ar fi ajunsă la
scadenţă, motivat de faptul că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009 a fost instituit un moratoriu legal care suspendă exigibilitatea creanţei, astfel
că debitorul nu poate fi considerat în întârziere.
Sub acest aspect se arată că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu a
fost negată existenţa creanţelor, ci a fost stabilită o modalitate de executare eşalonată a
acestora, iar creanţele ce intră în domeniul de aplicare al ordonanţei de urgenţă sunt
certe, lichide şi exigibile, obligaţiile de plată născându-se de la momentul rămânerii
definitive a hotărârilor judecătoreşti, caracterul exigibil fiind recunoscut chiar de actul
normativ respectiv, prin dispoziţiile art. 1 alin. (3).
Măsurile dispuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 au natura
juridică a unei suspendări legale a executării silite a titlurilor executorii şi nu se poate
reţine neexigibilitatea creanţelor din moment ce cauza de amânare a plăţii a intervenit în
faza executării silite. Pe durata suspendării unei executări silite, indiferent cum operează
această suspendare (voluntară, judiciară sau legală), dobânda (legală sau
convenţională) curge, creanţa fiind ab initio certă, lichidă şi exigibilă. Ceea ce se amână
ori se împiedică este, în realitate, executarea silită a creanţei consfinţite prin titlul
executoriu, iar nu existenţa ori întinderea şi nici exigibilitatea ei ca atare.
Prin reglementarea actualizării sumelor plătite în temeiul ordonanţei de urgenţă cu
indicele preţurilor de consum legiuitorul admite indirect, dar neechivoc, că eşalonarea
plăţii produce un prejudiciu (erodarea valorii creanţei) ce trebuie acoperit. În cazul în
care prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 s-ar fi urmărit
instituirea unor termene legale suspensive, ce ar fi avut drept efect suspendarea
exigibilităţii creanţelor, actualizarea creanţelor cu indicele preţurilor de consum nu s-ar
mai fi justificat.
Astfel, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, care
reglementează actualizarea creanţelor (damnum emergens), se completează cu dreptul
comun în materie, respectiv Codul civil din 2009, care, prin art. 1.385 alin. (3),
consfinţeşte principiul reparării integrale a prejudiciului.
Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu poate fi considerată
drept caz fortuit, întrucât lipsesc două caracteristici principale ale acestei cauze de
exonerare a debitorului, respectiv: "natura imprevizibilă a evenimentului" şi "să nu
6 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
7 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca
urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.";
- art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/20091:
1În evoluţia procesului legislativ, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009
(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009) a fost
modificată şi completată prin următoarele ordonanţe de urgenţă: Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 18/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162
din 12 martie 2010), Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 (publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010) şi Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 113/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853
din 20 decembrie 2010), cele trei ordonanţe de urgenţă fiind respinse prin Legea nr.
196/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie
2011), Legea nr. 228/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863
din 7 decembrie 2011) şi Legea nr. 229/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României
" Partea I, nr. 863 din 7 decembrie 2011).
"Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect
acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul
bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o
procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se
suspendă de drept.
(3) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se
actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de
Statistică.
(4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin sectorul bugetar se înţelege
autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel:
a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz;
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
c) integral din venituri proprii.
Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de
efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1."
În vederea soluţionării recursului în interesul legii, Înalta Curte are în vedere
jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
referitoare la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.
Astfel, se constată că, în perioada 2010-2013, în analiza controlului de
constituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009,
Curtea Constituţională a dezvoltat o bogată jurisprudenţă în cuprinsul căreia a reţinut
următoarele aspecte: "Guvernul român nu numai că nu refuză executarea hotărârilor
judecătoreşti, ci se obligă la plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea.
Executarea eşalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi băneşti nu este
interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale; executarea uno icto constituie doar o altă modalitate de
executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica modalitate posibilă de
executare pe care Guvernul o poate aplica"; "Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de
urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri
judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora"; "măsurile reglementate au un
caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale
8 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
9 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru plata eşalonată a sumelor
prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale
personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 71/2009. Considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 897/2012
nu fundamentează o eventuală soluţie de respingere de plano a posibilităţii legale de
acordare a daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale, ci doar înlătură
calificarea acestei forme de despăgubire ca fiind un "bun actual" în sensul prevederilor
art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În privinţa jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului este de reţinut că
dezlegarea acestei probleme se realizează, în mod evident, potrivit normelor naţionale în
materie, astfel cum acestea sunt interpretate şi aplicate de instanţele de judecată.
Or, raportat la normele de drept intern, se constată că situaţia premisă care a generat
practică neunitară în instanţele din ţară şi care a determinat sesizarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie cu prezentul recurs în interesul legii a constat în faptul că, prin
hotărâri judecătoreşti pronunţate începând cu anul 2007, unii angajatorii din sectorul
bugetar au fost obligaţi să achite diferite sume cu titlu de drepturi de natură salarială
către angajaţi.
Fiind vorba despre hotărâri judecătoreşti prin care au fost soluţionate litigii referitoare la
drepturi salariale ce decurg din derularea raportului de muncă, sunt aplicabile dispoziţiile
art. 278 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv art. 448 alin. (1)
pct. 2 din Codul de procedură civilă din 2010, care statuează că hotărârile primei
instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau alte drepturi
izvorâte din raporturile juridice de muncă.
În condiţiile în care, de principiu, orice executare a unei hotărâri judecătoreşti se aduce
la împlinire de bunăvoie, la data de 18 iunie 2009, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 71/2009, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416, potrivit
căreia plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea
unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar,
devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza în mod eşalonat.
Natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având
ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuşi conţinutul
art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, potrivit căruia, în cursul termenului în care are
loc plata eşalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Prin urmare, trebuie analizat în ce măsură suspendarea legală a executării silite este de
natură a împiedica dreptul persoanelor vizate de a solicita repararea integrală a
prejudiciului prin acordarea de daune-interese.
Cererile adresate instanţelor de judecată, prin care au fost solicitate daune-interese sub
formă de dobânzi au fost întemeiate pe dispoziţiile art. 1082 şi 1088 din Codul civil din
1864 ce se regăseşte în cuprinsul cap. VII, intitulat "Despre efectele obligaţiilor".
Această poziţionare în cuprinsul codului face ca dispoziţiile legale invocate să îşi
găsească aplicarea doar în materia răspunderii contractuale sau delictuale.
Întrucât, pentru a se angaja răspunderea civilă contractuală se impune preexistenţa
unui contract, ori de câte ori nu sunt întrunite condiţiile răspunderii contractuale, sunt
aplicabile regulile privind răspunderea civilă delictuală, care reprezintă dreptul comun în
materia răspunderii civile.
Cum intrarea în vigoare a unui act normativ ce are ca efecte suspendarea executării
silite nu poate fi analizată din punctul de vedere al răspunderii contractuale, urmează a
se analiza în ce măsură acest fapt reprezintă un delict civil, de natură a atrage
sancţiunea civilă a daunelor-interese.
Executarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilite printr-o hotărâre
judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligaţiei
a cărei încălcare a fost sancţionată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu
10 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
11 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
circumscriu sintagmei "cauză străină, care nu-i poate fi imputată" în înţelesul art. 1082
din Codul civil din 1864.
În ipoteza dată, însă, deşi nu se contestă împrejurările care au justificat măsurile
promovate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, în scopul menţinerii
echilibrului bugetar, măsuri care nu au afectat substanţa dreptului creditorilor, acestea
nu înlătură de plano aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, sub aspectul
acordării daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale. Atât timp cât repararea
integrală a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii
efective suferite de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este
lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar
pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009], iar nu şi beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului
reparării integrale a prejudiciului.
Cât priveşte existenţa unei fapte ilicite, săvârşite cu vinovăţie, în sensul dispoziţiilor
legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către
debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din
sectorul bugetar.
Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condiţiilor răspunderii
civile delictuale în circumstanţele date, în sensul opiniei exprimate de specialişti
recunoscuţi, depusă la dosarul cauzei, nu se poate reţine că Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumţia relativă
de culpă a debitorului în executarea obligaţiei, întrucât acestui element îi lipsesc două
caracteristici esenţiale, şi anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au
fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita
aşteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai
mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituţiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1)
din Constituţie, "creanţele asupra statului sunt garantate"] şi faptul că măsura de
eşalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terţ.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din
Codul de procedură civilă,
12 of 13 12.03.2015 10:44
Decizia 2/2014 [A] referitoare la recursul în interesul legii formulat de... http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00163853
13 of 13 12.03.2015 10:44