Planificare anuală

Pregătire suplimentară pentru Examenul Naţional de Bacalaureat

Clasa a XI-a

Unitatea de învăţare Nr. de Săptămâna Observaţii

ore
I. COMUNICAREA si receptarea 5 ore S1 – S5
textului l.iterar

II. TIPURI DE TEXTE si Structurile 7 ore S6 – S12

argumentataive

III. NOTIUNI DE TEORIE 12 ore S13 –S24

LITERARA
IV. TEXTE LITERARE- epice, lirice 3 ore S25 – S27
si dramatice

V. ARGUMENTAREA 2 ore S28- S31

 Planificare calendaristică

Planificare calendaristică
Unitatea Competenţe Conţinuturi Număr Săptămân Ob
specifice de ore a
Comunicarea 1.1  Componentele şi 1 S1
funcţiile actului de
1.2 1 S2
comunicare
1.3
 Monologul
1.5
- Tehnici de
construire a
monologului 1 S3
- Tipuri de monolog
- Adecvarea la
situaţia de
comunicare
- Adecvarea la scopul
comunicării
 Dialogul
- Reguli şi tehnici de 1 S4
construire a
dialogului
- Tipuri de dialog
- Adecvarea la
situaţia de 1 S5
argumentare
- Argumentare şi
contraargumentare
în dialog
- Vizionare de filme
tematice
 Stilurile funcţionale şi
 registre stilistice
- Stilurile funcţionale
adecvate situaţiei
de comunicare
- Rolul elementelor
verbale,
paraverbale şi
nonverbale în
comunicarea orală
- Limbaj standard,
literar, colocvial,
popular, regional,
arhaic
 Nivelurile limbii
literare
- Nivelul ortografic.
Nivelul
morfosintactic.
- Nivelul lexico-
semantic.
Punctuaţia
Tipuri de texte, 1.4  Texte literare. Texte 1 S6
nonliterare,
Epice, lirice si 1.5 1 S7
memorialistice,
dramatice epistolare, jurnalistice, 1 S8
ştiinţifice
 Ficţiune şi realitate 2 S9/S10
 Sensurile cuvintelor
 Rolul verbelor în
naraţiune
 Limbă si comunicare
- Norme ortografice,
ortoepice, de 2 S11/S12
 punctuaţie,
morfosintactice şi
folosirea adecvată a
unităţilor lexico-
semantice
- Pronunţii
corecte/incorecte
ale neologismelor;
hiat, diftong,
triftong, accentul
- Ton, pauză,
intonaţie
 Variante Bacalaureat –
Subiectul I
Notiuni de 2.1  Definiţii conceptuale: 1 S13
teorie literară temă, motiv, viziune
2.2
despre lume
2.3 4 S14/S17
 Textul narativ
2.4
- Particularităţi ale
2.5 construcţiei
2.6 subiectului
- Specii narative
- Incipit. Final.
Secvenţe narative
- Construcţia
personajelor
- Instanţele
comunicării
narative
- Registre stilistice
- Aplicaţii pe textele
suport: 1 S18
- Alexandru
 Lapusneanul, de
Costache Negruzzi
- La tiganci, de
Mircea Eliade
3 S19/S21
Liviu Rebreanu –
Ion
Camil Petrescu –
Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război
George Călinescu –
Enigma Otiliei
3 S22/S24
Recapitulare semestrială

 Textul dramatic
- Particularităţi ale
construcţiei
subiectului
- Modalităţi de
caracterizare a
personajelor
- Didascaliile =
notaţiile autorului
- Specii dramatice
- Aplicaţii pe texte :
I.L. Caragiale – O
scrisoare pierdută
Marin Sorescu
– Iona
 Textul poetic
- Titlu. Incipit.
Relaţii de opoziţie
 şi de simetrie
- Elemente de
recurenţă
- Sugestie şi
ambiguitate
- Poezie epică, poezie
lirică
- Instanţele
comunicării
- Viziune despre
lume, teme şi
motive, concepţii
despre artă
- Aplicaţii pe texte :
Mihai Eminescu –
Luceafărul
George
Bacovia – Plumb
Tudor
Arghezi – Testament
Lucian Blaga
– Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii
Ion Barbu –
Riga Crypto şi lapona Enigel
Nichita
Stănescu – Leoaică tânără,
iubirea
Texte literare 3.1  Fundamente ale 3 S25/S27
culturii române
3.2
 Perioada veche
 Curente
culturale/literare
 în secolele XVII-
XVIII
 Perioada
modernă
 Limbă şi
comunicare
- Forme flexionare
ale părţilor de
vorbire
- Valori stilistice ale
coordonării şi
subordonării în
frază
- Relaţii semantice
Argumentarea 4.1  Construcţia textului 2 S28-S29
argumentativ
4.2
 Mărcile subiectivităţii
4.2
evaluative
 Construcţia
discursului 1 S30-S31
argumentativ
 Textul critic
 Recapitulare finală


Violența în familie, influențe în dezvoltarea copiilor

 TUDOR MARGARETA ANA, LPS

Conduita copiilor și a adolescenților contemporani constitiue din ce în ce mai mult obiectul

unor preocupări și cercetări febrile în râandul unui însemnat număr de psihologi, pedagogi și
sociologi. Se vorbește din ce în ce mai mult despre, ,,criza dramatică” a adolescenței și despre
lupta tinerilor pentru un nou statut social și pentru afirmarea unei noi identități.

Violența domestică este o amenințare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a

unei răniri fizice în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau
de domiciliu. Atacul fizic poate fi însoțit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea
bunurilor care aparțin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de
sprijin; amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a
copiilor; furturi;controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor,
deplasărilor, telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție”.
Se numește ,,violenta in familie”orice act vatamator, fizic sau emoțional care are loc între
membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal,
refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni și familie, amenințări și atacuri
care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deși până de curând s-a
presupus că femeia este cel mai adesea victima violenței în familiei, în urma unor cercetării
s-a descoperit că de fapt numărul bărbaților agresați este destul de mare. Experții care
cercetează această problemă sunt de acord că violența este un fenomen larg răspândit, mult
mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplul fapt că unele fapte nu sunt raportate
poliției sau spitalelor.
Familia care constituie un teren de manifestare a violenței domestice devine mai putin
transparentă și deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii.
Este evidentă izolarea sociala a acestor familii. Ele capătă o stigma în ochii celorlalți și în
același timp un sentiment de stigmă și culpă care le face să se izoleze.
 
Influențe asupra dezvoltării copiilor
 
Funcția principală a familiei, creșterea copiilor, este distorsionată cu largi și dramatice
consecințe în viitor. Perturbarea acestei funcții se petrece în general, ca o stare de boală
cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violențaă. Cercetările arată că
trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violență, chiar dacă nu ei sunt victimele
directe, este mai intensă și cu consecințe mai profunde și mai de durată decât în cazul
copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijării din partea părinților (Catheline,
Marcelli, 1999).
Într-o familie bântuită de violență, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de baza
(nevoia de siguranță, de viață ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.
Funcțiile parentale nu mai pot fi implinite.
În atmosfera de violență, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de
fapt ramâne într-o singurătate umplută doar de țipetele celor din jur. Această situație este
probabil și explicația numărului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii.
Copiii care cresc in familii violente dezvoltă comportamente ți o condiție fizică ce-i face ușor
de recunoscut. Ei prezintă:
 ·   Probleme fizice, boli inexplicabile, expuși la accidente în casă și în afara casei,
dezvoltare fizică mai lentă;
·   Probleme emoționale și mentale: anxietate mărită, simțământ de culpabilitate, frică de
abandon, izolare, mânie, frică de răniri și moarte;
·   Probleme psihologice: neincredere în sine, depresie, comparare cu viața mai fericită a
colegilor;
·   Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalți,
probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relații
pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri și alcool, comportament
defensiv cu minciuna;
·   Probleme școlare - neîncredere, eliminare, schimbări bruște în performanțele școlare,
lipsă de concentrare, lipsă de maniere școlare;

BIBLIOGRAFIE
1. SILVIA MARINESCU, Invitație la educație, Ed Carminis,, Pitești 2003
2. www educația în școală