Displazia luxanta de sold (boala luxanta)

- este o malformatie congenitala a articulatiei soldului

- se datoreaza unei tulburari de osificare
- are componente articulare deformate cu incongruienta articulara
- netratata, lasa sechele grave, invalidante
- conduce, datorita fortei dinamice a muschilor sau prin incarcarea articulatiei (la 7-8
luni) la luxatie propriu-zisa.
Incidenta:
- foarte inegal raspandita pe glob 3% in medie
- Europa 3-5 % frecventa redusa
- Romania 1% - N Transilvaniei
- Exceptional de rara la rasa galbena
- Repartitia pe sexe fete-baieti . raport : 5/1 – 7/1
- Pot fi afectate ambele articulatii mai frevent, sau cate una
- Mai frecvent soldul stang
- Se poate asocia cu alte malformatii (spina bifida, picior stramb congenital, picior talus
valg)

Clasificarea luxatiei congenitale de sold

1. Luxatia teratologica (prenatala):

- Luxatia este prezenta de la nastere
- Are caracter net familial
- Este foarte rara
2. Displazia de sold sau boala luxanta :
- Este prezenta o displazie a articulatiei coxofemurale
- Este cea mai frecventa forma

Etiopatogenie :
Este o anomalie poligenica, multifactoriala, deterninata de mutatii ale mai multor gene in
asociatie cu factori de mediu.
Factori favorizanti :
- Prezentatia pelviana
- Nasterea prematura
- Anomalii placentare , uterine
- Postmaturitatea
- Sarcina multipla
- Macrosom

Anatomie patologica
In displazia luxanta de sold sunt afectate atat componentele osoase, cat si partile moi.

a) Displazia osoasa
Cavitatea cotiloida (acetabulara) este mai putin adanca. Plafonul cavitatii este mai
oblic, iar spranceana cavitatii este mai putin dezvoltata. Extremitatea superioara a
femurului este malformata, adica colul femural este deviat in coxa vara/valga si rasucit
anterior, deasemenea este mult mai scurt. Capul femural are forma neregulata si
osificarea capului femural este intarziata. Diafiza femurului este mai subtire, iar osul
iliac este mai vertical.
 b) Displazia partilor moi
Capsula articulara este ingrosata si alungita, uneori are forma de clepsidra. Ligamentul
rotund este mai lung. In cavitatea cotiloida se dezvolta in timp tesut gras (galben) care
impiedica stabilitatea capului femural.
Musculatura periarticulara este mai putin dezvoltata; datorita apropierii punctelor de
insertie are loc o retractie a muschilor flexori si rotatori externi.

Tablou clinic :
- Diagnosticul precoce este esential
- Criteriile de diagnosticare nu sunt clar definite.
- Semnele clinice se impart :
 Clare : in functie de momentul inceperii mersului, sub influienta mersului starea de
preluxatie se transforma progresiv in luxatie
 Semne de lexabilitate si de luxatie

Semne inainte inceperii mersului

Semnul limitarii abductiei coapselor

1. Semnul resortului (Ortolani)

Semn valoros, in special in primele 3 saptamani de viata, chiar pana la 3 luni.
Copilul in decubit dorsal, se flecteaza ambele coapse si genunchii care sunt lipiti unul de altul.
Apoi se prinde cu fiecare mana cate un genunchi a.i. genunchiul sa fie in podul palmei iar
indexul si mediusul fixat pe trohanter.
Se face lent o miscare de abductie a coapsei. La un moment dat abductia se blocheaza. Daca
se exercita o presiune cu indexul si mediusul in directia bazinului, se simte un clacment , iar
abductia se deblocheaza. Daca dupa aceasta manevra se revine in pozitia initiala , impingand
de aceasta data cu podul palmei in sensul colului femural se va simti iar un clacment . Aceste
clasamente marcheaza patrunderea si mobilizarea capului femural.

2. Semnul limitarii abductiei coapselor : cel mai important semn dupa varsta de 2-3 luni,
mai evident in mod unilateral.
3. Semnul exagerarea miscarilor de rotatie interna si externa.
4. Adductia este exagerata, ea se poate produce in asa masura incat coapsa luxata se
poate culca pe partea opusa.
5. Asimetria plicilor cutanate pe fata interna a coapsei.
6. Asocierea frecventa cu piciorul talus-valgus congenital in special la fetite.
7. Crutarea soldului afectat de deplasarea in patrupedie sau intarziere in inceperea
mersului.
Semne de luxatie (la copilul care a mers)

1. Scurtarea membrului inferior afectat – in luxatia unilaterala

2. Devierea fantei vulvare spre partea luxatiei.
3. Semne de ascensiune trohanteriala(semn Trendelenburg), mers leganat (ca de rata),
tipic pentru lexatia de sold. Apare datorita lipsei tonusului fesierului mic si mijlociu.

Obiective in recuperare
 In ortostatismul unipodal (pe partea luxata) se produce inclinarea bazinului in partea
opusa membrului de sprijin, in timp ce toracele se inclina spre partea membrului de
sprijin; linia umarului si a bazinului care in conditii normale sunt paralele in ortostatism
unipodal devin convergente pe partea luxata.
Acest semn apare din insuficienta fesierului mijlociu ale carui puncte de insertie sunt mai
apropiate in luxatii.
a) Accentuarea lordozei lombare in special in cele bilaterale
b) Intarzierea mersului
c) Fenomene subiective care apar dupa 7-8 ani : oboseala, dureri, mers, limitarea
miscarilor, cotracturi in pozitii vicioase, etc.

Diagnostic

Diagnosticul este sugerat de prezenta mai multor semne clinice.

Diagnosticul de certitudine se stabileste prin mijloace imagistice :
 Ecografia (de la nastere)
 Radiografia (dupa 3-4 luni, dupa aparitia nucleului)

Tratament
Daca diagnosticul displaziei congenitale coxo-femurala este stabilit cat mai precoce si daca
tratamentul este inceput in timp util, vindecarea se va faced fara sechele.
 Tratament ortopedic
 Tratament chirurgical
 Tratament kinetic

Tratamentul ortopedic se instituie in primele luni de viata (pana la 7-8 luni) si consta in
mentinerea coapselor in abductie, flexie si rotatie externa, pozitie in care capul femural este
bine centrat pe acetabul.

Dispozitive simple :
 Orteze de abductie
 Atele Rosen
 Atele Craig, Coleman
 Hamul Parel
Ele permit un oarecare grad de mobilitate la nivelul membrelor inferioare, ca efect de
stimulare a proceselor de osificare si remodelare articulara.
Durata imobilizarii este de 2-6 luni.
La copii care au depasit varsta de 8 luni sunt indicate alte metode de tratament ortopedic.
Extensie lenta si continua dupa metoda ................... . Dezavantajul acestei tehnici consta
in necesitatea unei spitalizari de minim 6 saptamani.

Tratament chirurgical
Indicatii : Luxatiile ireductibile prin tratament conservator. Cand persista un defect de
centrare a capului femural in acetabul. La copilul care a fost diagnosticat tarziu (peste 8 luni).
In principiu, toate au drept scop inlaturarea obstacolelor anatomice, care impiedica
patrundrerea capului femural in cavitate.
Aceste interventii chirurgicale, pot fi executate cu rezultate bune la varste mici, datorita
capacitatii plastice ridicate a tesutului osos. Dupa varsta de 6-7 ani, calitatea rezultatelor scade
foarte mult.
Tratament kinetic
In cazul tratamentului ortopedic
- In perna de abductie sau hamuri, membrele inferioare au o libertate de miscare
necesara formarii si dezvoltarii articulatiei coxo-femurale.
Sunt permise flexia, abductia,, RE.
Sunt interzise extensia, adductia si RI.
Kinetoterapeutul va instrui parintii cum sa-si stimuleze copilul in dezvoltarea lui motorie
normala si ii invata handling-ul corect al sugarului pentru protectia articulatiei coxofemurale,
in timpul ingrijirilor curente.

Dupa incheierea perioadei ortopedice

Rar se instaleaza la copil redori articulare sau retractii ale tesuturilor moi. Se pot constata insa
urmatoarele:
- Membrele inferioare au tendinta de a-si lua pozitia din timpul imobilizarii
- Musculatura membrelor inferioare si a trunchiului poate fi hipotona
- Intarziere in dezvoltarea motorie corespunzatoare varstei
Redoarea articulara apare atunci cand cartilajul articular este inlocuit de tesut fibros.
Procesul este favorizat de atrofia sinoviala ceea ce genereaza tulburari nutritionale la nivel
articular.
Se manifesta prin:
- Limitarea mobilitatii
- Durere la mobilizare

Prognostic
Depinde de :
- Modificarile anatomice patologice
- Varsta la care sa instituit tratamentul
- Forma de tratament
Fara tratament evolutia spontana este spre coxartoza timpurie. la un tratament timpuriu
inceput la o varsta mica, vindecarea se face fara sechele. In cazul unui diagnostic tardiv,
tratamentul chirurgical poate preveni instalarea coxartrozei timpurii.