Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială

DISPLAZIA LUXANTĂ A ȘOLDULUI

Student: Pasvantu Beatrice Ionela


Grupa 202, Anul II
Curs: Kinetoterapia deficientelor fizice si senzorialea

2019-2020
Este determinata de o hipoplazie a
cavitatii cotiloide si o modificare a
capului femural in articulatie. La
nastere, simptomatologia este minima,
luxatia propriu-zisa producandu-se in
lunile urmatoare. Prognosticul acestei
forme, daca este depistata imediat dupa
nastere, este favorabil prin posturare in
abductie a membrelor inferioare.
Cauze

DLS prezintă o componentă ereditară.


Poate apărea la orice şold şi la orice
individ.

De obicei afectează şoldul stâng şi


apare cu precădere la:

- Fete
- Primul născut
- Prezentaţia de naştere cu piciorele deasupra umerilor;
- Istoric familial de DLS;
- Oligohydramnios (nivel scăzut de lichid amniotic)

Semne si simptome

Acestea pot fi numeroase:

 Pliurile interne ale coapsei sunt asimetrice sau inegale numeric (sunt mai multe de partea
cu luxatie), datorita relaxarii muschilor adductori de partea luxata.
 La fetite se observa inclinarea fantei vulvare spre partea luxata.
 Santul interfesier este oblic pe axul longitudinal al corpului.
 Membrele inferioare sunt inegale in lungime (in forma unilaterala).
 Medicul poate evidentia aceasta afectiune prin efectuarea a diverse teste functionale, cum
ar fi: Semnul Ortolani si Semnul lui Ombredanne
 Laxitate articulara mare, care da un grad de amplitudine foarte mare pentru miscarile de
rotatie interna, rotatie externa (fiecare dintre ele are cate 90 de grade amplitudine) si
adductie (mersul cu picioarele in adductie inseamna inspre interior).
 Limitarea marcata a miscarii abductiei (la sugarul de cateva luni, gradul de amplitudine
este de maxim 25-30 de grade).
 Dupa varsta de 1 an apare semnul Trendelenburg.
 Acesti copii incep sa mearga mai tarziu (la 18-20 de luni).
 Mers schiopatat, caracteristic: in luxatia unilaterala, in momentul de sprijin pe membrul
inferior luxat, umarul din partea respectiva se inclina si el in aceeasi parte.. in luxatia
bilaterala, inclinarea umerilor alterneaza in raport cu membrul inferior de sprijin (mersul
“de rata”).
 La copiii mai mari se asociaza adductia coapselor, lordoza lombara (din cauza bascularii
anterioare a bazinului in timpul mersului), durere si oboseala in timpul mersului.

In displazia luxanta de sold sunt afectate atat componentele osoase, cat si partile moi.
a) Displazia osoasa
Cavitatea cotiloida (acetabulara) este mai putin adanca. Plafonul cavitatii este mai oblic,
iar spranceana cavitatii este mai putin dezvoltata. Extremitatea superioara a femurului
este malformata, adica colul femural este deviat in coxa vara/valga si rasucit anterior,
deasemenea este mult mai scurt. Capul femural are forma neregulata si osificarea capului
femural este intarziata. Diafiza femurului este mai subtire, iar osul iliac este mai vertical.
b) Displazia partilor moi
Capsula articulara este ingrosata si alungita, uneori are forma de clepsidra. Ligamentul
rotund este mai lung. In cavitatea cotiloida se dezvolta in timp tesut gras (galben) care
impiedica stabilitatea capului femural.
Musculatura periarticulara este mai putin dezvoltata; datorita apropierii punctelor de
insertie are loc o retractie a muschilor flexori si rotatori externi.

Tablou clinic :
- Diagnosticul precoce este esential
- Criteriile de diagnosticare nu sunt clar definite.
- Semnele clinice se impart :
 Clare : in functie de momentul inceperii mersului, sub influienta mersului starea de
preluxatie se transforma progresiv in luxatie
 Semne de lexabilitate si de luxatie

Diagnostic
Diagnosticul este sugerat de prezenta mai multor semne clinice.
Diagnosticul de certitudine se stabileste prin mijloace imagistice :
 Ecografia (de la nastere)
 Radiografia (dupa 3-4 luni, dupa aparitia nucleului)
Tratament
Daca diagnosticul displaziei congenitale coxo-femurala este stabilit cat mai precoce si daca
tratamentul este inceput in timp util, vindecarea se va faced fara sechele.
 Tratament ortopedic
 Tratament chirurgical
 Tratament kinetic
Tratamentul ortopedic se instituie in primele luni de viata (pana la 7-8 luni) si consta in
mentinerea coapselor in abductie, flexie si rotatie externa, pozitie in care capul femural este bine
centrat pe acetabul.

Dispozitive simple :
 Orteze de abductie
 Atele Rosen
 Atele Craig, Coleman
 Hamul Parel
Ele permit un oarecare grad de mobilitate la nivelul membrelor inferioare, ca efect de
stimulare a proceselor de osificare si remodelare articulara.
Durata imobilizarii este de 2-6 luni.
La copii care au depasit varsta de 8 luni sunt indicate alte metode de tratament ortopedic.
Extensie lenta si continua dupa metoda ................... . Dezavantajul acestei tehnici consta in
necesitatea unei spitalizari de minim 6 saptamani.

Tratament chirurgical
Indicatii : Luxatiile ireductibile prin tratament conservator. Cand persista un defect de centrare a
capului femural in acetabul. La copilul care a fost diagnosticat tarziu (peste 8 luni). In principiu,
toate au drept scop inlaturarea obstacolelor anatomice, care impiedica patrundrerea capului
femural in cavitate.
Aceste interventii chirurgicale, pot fi executate cu rezultate bune la varste mici, datorita
capacitatii plastice ridicate a tesutului osos. Dupa varsta de 6-7 ani, calitatea rezultatelor scade
foarte mult.
Tratament kinetic
In cazul tratamentului ortopedic
- In perna de abductie sau hamuri, membrele inferioare au o libertate de miscare necesara
formarii si dezvoltarii articulatiei coxo-femurale.
Sunt permise flexia, abductia,, RE.
Sunt interzise extensia, adductia si RI.
Kinetoterapeutul va instrui parintii cum sa-si stimuleze copilul in dezvoltarea lui motorie
normala si ii invata handling-ul corect al sugarului pentru protectia articulatiei coxofemurale, in
timpul ingrijirilor curente.
Dupa incheierea perioadei ortopedice
Rar se instaleaza la copil redori articulare sau retractii ale tesuturilor moi. Se pot constata insa
urmatoarele:
- Membrele inferioare au tendinta de a-si lua pozitia din timpul imobilizarii
- Musculatura membrelor inferioare si a trunchiului poate fi hipotona
- Intarziere in dezvoltarea motorie corespunzatoare varstei
Redoarea articulara apare atunci cand cartilajul articular este inlocuit de tesut fibros.
Procesul este favorizat de atrofia sinoviala ceea ce genereaza tulburari nutritionale la nivel
articular.
Se manifesta prin:
- Limitarea mobilitatii
- Durere la mobilizare
Prognostic
Depinde de :
- Modificarile anatomice patologice
- Varsta la care sa instituit tratamentul
- Forma de tratament
Fara tratament evolutia spontana este spre coxartoza timpurie. la un tratament timpuriu inceput la
o varsta mica, vindecarea se face fara sechele. In cazul unui diagnostic tardiv, tratamentul
chirurgical poate preveni instalarea coxartrozei timpurii.

S-ar putea să vă placă și