CAPITOLUL 3

OPERATORI LINIARI

3.1. NOŢIUNEA DE OPERATOR LINIAR

MATRICEA ASOCIATĂ UNUI OPERATOR LINIAR

BREVIAR TEORETIC

Fie ( X , K ) şi (Y , K ) două spaţii vectoriale de dimensiune finită.

Definiţia 1. O funcţie U : X → Y se numeşte operator liniar dacă:
(1) U este aditiv, adică U ( x + y ) = U ( x) + U ( y ), ∀x, y ∈ X ;
(2) U este omogen, adică U (αx) = αU ( x), ∀α ∈ K , ∀x ∈ X .
Observaţie. Cele două condiţii pot fi înlocuite prin:
(3) U (αx + βy ) = αU ( x) + βU ( y ), ∀α , β ∈ K , ∀x, y ∈ X .

Propoziţie. Dacă U : X → Y este operator liniar, atunci

U (0 X ) = 0Y . (4)

Definiţia 2. Fie spaţiile vectoriale ( X , K ) şi (Y , K ) , cu dim X = m ,

dim Y = n , m, n ∈ N şi U : X → Y un operator liniar. Fie
F = { f1 , f 2 ,..., f m } o bază a lui ( X , K ) şi G = {g1 , g 2 ,..., g n } o bază
a lui (Y , K ) . Se numeşte matricea operatorului liniar U
corespunzătoare bazelor F şi G matricea A ∈ M m, n ( K ) ale cărei
linii sunt componentele vectorilor U ( f1 ),...,U ( f m ) în baza G, adică
A = (U ( f1 ) G U ( f 2 ) G ...... U ( f m ) G )t .
Reprezentarea operatorului liniar U în bazele F şi G este dată de
formula: U ( x) G = At x F .
Dacă F şi G sunt bazele canonice ale spaţiilor ( X , K ) şi (Y , K ) ,
atunci reprezentarea operatorului liniar U este: U ( x) = At x .

Modificarea matricei unui operator liniar la schimbarea bazelor în

care se reprezintă
Fie U : X → Y un operator liniar, F , F ' două baze ale spaţiului
liniar ( X , K ) şi G, G ' două baze ale spaţiului liniar (Y , K ) .
Fie A = AF , G şi B = AF ', G ' matricele operatorului liniar
corespunzătoare bazelor F şi G , respectiv bazelor F ' şi G ' . Fie C
matricea de trecere de la baza F la baza F ' şi D este matricea de
trecere de la baza G la baza G ' . Atunci B t = D −1 ⋅ At ⋅ C .

PROBLEME REZOLVATE

1. Să se determine care dintre următoarele aplicaţii defineşte un

operator liniar:
⎛ 4 x − x + 3 x3 ⎞
a) U : R 3 → R 2 , U ( x) = ⎜⎜ 1 2 ⎟⎟ ;
⎝ − x1 + 2 x 2 + x3 ⎠
⎛ x1 − 4 x 2 ⎞
2 3 ⎜ ⎟
b) U : R → R , U ( x) = ⎜ − 2 x1 + 3⎟ .
⎜ 5x − x ⎟
⎝ 1 2 ⎠
Rezolvare:
a) Fie α , β ∈ R, x, y ∈ R 3 ; avem că:
⎛αx1 + βy1 ⎞
⎜ ⎟ ⎛ 4(αx1 + βy1) − (αx2 + βy2 ) + 3(αx3 + βy3 ) ⎞
U (αx + βy ) = U ⎜αx2 + βy2 ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ =
⎜αx + βy ⎟ ⎝ − (αx1 + βy1) + 2(αx2 + βy2 ) + (αx3 + βy3 ) ⎠
⎝ 3 3⎠
 ⎛ 4αx1 − αx2 + 3αx3 ⎞ ⎛ 4 βx1 − βx2 + 3βx3 ⎞
= ⎜⎜ ⎟⎟ + ⎜⎜ ⎟⎟ = αU ( x) + βU ( y ) ;
⎝ − αx1 + 2αx2 + αx3 ⎠ ⎝ − βx1 + 2 βx2 + βx3 ⎠

b) Metoda I. Fie α , β ∈ R, x, y ∈ R 2 . Avem că: U (αx + βy) =

⎛ (αx1 + βy1) − 4(αx2 + βy2 ) ⎞ ⎛αx1 + βy1 − 4αx2 − 4 βy2 ⎞
⎛αx1 + βy1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ (1);
= U ⎜⎜ ⎟⎟ = ⎜ − 2(αx1 + βy1) + 3 ⎟ = ⎜ − 2αx1 − 2 βy1 + 3 ⎟
⎝αx2 + βy2 ⎠ ⎜ 5(αx + βy ) − (αx + βy ) ⎟ ⎜ 5αx + 5βy − αx − βy ⎟
⎝ 1 1 2 2 ⎠ ⎝ 1 1 2 2⎠
⎛ x1 − 4 x2 ⎞ ⎛ y1 − 4 y2 ⎞ ⎛αx1 + βy1 − 4αx2 − 4 βy2 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
αU ( x) + βU ( y ) = α ⎜ − 2 x1 + 3⎟ + β ⎜ − 2 y1 + 3⎟ = ⎜ − 2αx1 − 2 βy1 + 3α + 3β ⎟ (2).
⎜ 5x − x ⎟ ⎜ 5 y − y ⎟ ⎜ 5αx + 5 βy − αx − βy ⎟
⎝ 1 2 ⎠ ⎝ 1 2⎠ ⎝ 1 1 2 2⎠
Din (1) şi (2) rezultă că relaţia (3) din definiţia operatorului liniar nu
este îndeplinită ∀α , β ∈ R , prin urmare U nu este operator liniar.

Metoda II. Dacă U ar fi operator liniar, conform (4) ar trebui

ca U (0 R 2 ) = 0 R 3 .
⎛ 0⎞
⎜ ⎟
Dar U (0 R 2 ) = ⎜ 3 ⎟ ≠ 0 R 3 , prin urmare U nu este operator liniar.
⎜ 0⎟
⎝ ⎠

2. Se consideră operatorul liniar U : R 3 → R 2 ,

⎛ 3x1 − x 2 − 2 x3 ⎞
U ( x) = ⎜⎜ ⎟⎟ . Să se determine:
⎝ − x1 + x 2 + x3 ⎠
a ) matricea operatorului corespunzătoare bazelor canonice ale
( ) (
spaţiilor liniare R 3 , R şi R 2 , R ; )
b) matricea operatorului corespunzătoare bazelor
F = { f1 = (1,−1,2)t , f 2 = (3,0,1)t , f 3 = (1,2,−1)t } şi
G = {g1 = (− 1,2 )t , g 2 = (0,1)t } .
 Rezolvare:
a ) Fie A matricea operatorului corespunzătoare bazelor
canonice ale spaţiilor R 3 şi R 2 .
Scriem formula de reprezentare a operatorului în bazele canonice
ale spaţiilor spaţiilor R 3 şi R 2 : U ( x) = At x .
⎛ x1 ⎞
⎛ 3 −1 − 2 ⎞ ⎜ ⎟
În cazul nostru, avem că U ( x) = ⎜ , de unde
⎜ − 1 1 1 ⎟⎟ ⋅ ⎜ x 2 ⎟
⎝ ⎠ ⎜ ⎟
⎝ x3 ⎠
⎛ 3 −1 ⎞
⎜ ⎟
rezultă că A = ⎜ − 1 1 ⎟ .
⎜- 2 1 ⎟⎠
⎝
b) Fie AF , G matricea operatorului corespunzătoare
bazelor F şi G . Determinarea acesteia se poate face în două
moduri.
Metoda I. Folosind definiţia 2.
⎛ 1⎞
⎜ ⎟ ⎛ 0⎞ ⎛−1 ⎞ ⎛ 0⎞
U ( f1 ) = U ⎜ − 1 ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = α1 g1 + α 2 g 2 = α1 ⎜⎜ ⎟⎟ + α 2 ⎜⎜ ⎟⎟ ⇒
⎜ 2 ⎟ ⎝ 0⎠ ⎝ 2⎠ ⎝1 ⎠
⎝ ⎠
⎧− α = 0 ⎧α = 0
⇒⎨ 1 ⇒⎨ 1 .
⎩2α1 + α 2 = 0 ⎩α 2 = 0
⎛0⎞
Am obţinut că U ( f1 ) G = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝0⎠
⎛3⎞
⎜ ⎟ ⎛ 7⎞ ⎛ − 1⎞ ⎛ 0⎞
U ( f 2 ) = U ⎜ 0 ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = α1 g1 + α 2 g 2 = α1 ⎜⎜ ⎟⎟ + α 2 ⎜⎜ ⎟⎟ ⇒
⎜1 ⎟ ⎝ − 2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎝1 ⎠
⎝ ⎠
⎧− α = 7 ⎧α = −7
⇒⎨ 1 ⇒⎨ 1 .
⎩2α1 + α 2 = −2 ⎩α 2 = 12
 ⎛− 7⎞
Rezultă că U ( f 2 ) G = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ 12 ⎠
⎛1 ⎞
⎜ ⎟ ⎛ 3⎞ ⎛ − 1⎞ ⎛ 0⎞
U ( f 3 ) = U ⎜ 2 ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = α1 g1 + α 2 g 2 = α1 ⎜⎜ ⎟⎟ + α 2 ⎜⎜ ⎟⎟ ⇒
⎜ − 1⎟ ⎝ 0 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎝1 ⎠
⎝ ⎠
⎧− a1 = 3 ⎧α1 = −3 ⎛ − 3⎞
⇒⎨ ⇒⎨ , prin urmare U ( f 3 ) G = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩2a1 + a 2 = 0 ⎩α 2 = 6 ⎝ 6⎠
⎛ 0 0 ⎞
Rezultă că AF ,G = ⎜⎜ − 7 ⎟
12 ⎟ .
⎜ -3 6 ⎟⎠
⎝
Metoda II. Folosind formula de transformare a matricei unui
operator liniar la schimbarea bazelor în care se reprezintă, avem că:
AFt , G = D −1 ⋅ At ⋅ C , unde C este matricea de trecere de la baza

( )
canonică a spaţiului liniar R 3 , R la baza F , iar D este matricea
( )
de trecere de la baza canonică a spaţiului liniar R 3 , R la baza G .
⎛ 1 3 1⎞
⎛−1 0⎞
⎜ ⎟
Avem că: C = ⎜ − 1 0 2 ⎟ şi D = ⎜⎜ ⎟ , prin urmare
⎜ 2 ⎝ 2 1⎟⎠
⎝ 1 − 1 ⎟⎠
⎛ 0 0 ⎞
−1 ⎛0 − 7 − 3⎞ ⎜ ⎟
AFt , G =D t
⋅ A ⋅ C = ⎜⎜ ⎟⎟ şi deci AF ,G = ⎜ − 7 12 ⎟ .
⎝ 0 12 6⎠ ⎜
⎝ -3 6 ⎟⎠
3. Se considerã operatorul liniar U : R → R , 2 3

⎛ − x1 + 2 x 2 ⎞
⎜ ⎟
U ( x) = ⎜ 2 x1 − 3 x 2 ⎟ . Sã se determine matricea operatorului
⎜ − 3x + 4 x ⎟
⎝ 1 2⎠

corespunzãtoare bazelor G = {g1 , g 2 } şi E = {e1 , e2 , e3 } , unde

 ⎛1 ⎞ ⎛0⎞ ⎛0⎞
⎛3⎞ ⎛ 2⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
g1 = ⎜⎜ ⎟⎟, g 2 = ⎜⎜ ⎟⎟ şi e1 = ⎜ 0 ⎟, e2 = ⎜1 ⎟, e2 = ⎜ 0 ⎟ .
⎝ 2⎠ ⎝3⎠ ⎜ 0⎟ ⎜0⎟ ⎜1 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠

Rezolvare:
Avem:
⎛ 1⎞ ⎛ 4⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
U ( g1 ) = ⎜ 0 ⎟ = e1 + 0e2 − e3 , U ( g 2 ) = ⎜ − 5 ⎟ = 4e1 − 5e2 + 6e3 .
⎜ − 1⎟ ⎜ 6⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Rezultă că matricea operatorului corespunzãtoare bazelor G şi E
⎛ 1 0 -1⎞
este: A = ⎜⎜ ⎟.
⎝ 4 −5 6 ⎟⎠

( ) (
4. Se considerã spaţiile vectoriale R 3 , R şi R 2 , R şi fie )
E = {e1 , e2 , e3 } , G = {g1 , g 2 } bazele lor canonice. Notãm cu U
operatorul liniar U : R 3 → R 2 , definit prin:
U (e1 ) = 3 g1 − g 2 , U (e2 ) = −2 g1 − g 2 , U (e3 ) = −5 g 2 .
Sã se determine:
a ) matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice;
b) forma operatorului;
c) matricea asociatã operatorului liniar în bazele
F = {− e1 + 2e2 , e2 − 3e3 ,4e1 + e3 }şi G = {g1 , g 2 };
d ) matricea asociatã operatorului liniar în bazele
F = {− e1 + 2e2 , e2 − 3e3 ,4e1 + e3 }şi H = {3 g1 − g 2 ,− g1 + 2 g 2 }.

Rezolvare:
a ) Vom folosi definiţia. Din ipotezã rezultã cã
U (e1 ) G = (3,−1) t , U (e2 ) G = (−2,−1) t , U (e3 ) G = (0,−5) t . Prin
urmare, matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice este:
⎛ 3 −1 ⎞
⎜ ⎟
A = ⎜− 2 −1 ⎟ .
⎜ 0 −5 ⎟
⎝ ⎠
b) Folosind rezultatul obţinut la punctul precedent, obţinem cã:
⎛ 3 − 2 0 ⎞⎛ x1 ⎞ ⎛ 3x − 2 x2 ⎞
U ( x) = A t x = ⎜⎜ ⎟⎟⎜⎜ ⎟⎟ ⇒ U ( x) = ⎜⎜ 1 ⎟⎟ .
⎝ − 1 − 1 − 5 ⎠⎝ x 2 ⎠ ⎝ − x1 − x 2 − 5 x3 ⎠

c) Notãm cu B matricea asociatã operatorului liniar în bazele

F şi G . Avem:
U ( f1 ) = U (−e1 + 2e2 ) = −U (e1 ) + 2U (e2 ) = −(3 g1 − g 2 ) +
+ 2(−2 g1 − g 2 ) = −7 g1 − 3g 2 şi analog
U ( f 2 ) = −2 g1 + 14 g 2 , U ( f 3 ) = 12 g1 − 9 g 2 .
De aici rezultã cã
U ( f1 ) G = (−7,−3) t , U ( f 2 ) G = (−2,14) t , U ( f 3 ) G = (12,−9) t . Prin
urmare, matricea asociatã operatorului liniar în bazele F şi G este:
⎛ -7 − 3⎞
⎜ ⎟
B = ⎜− 2 14 ⎟ .
⎜ 12 − 9 ⎟⎠
⎝

d ) Fie C matricea asociatã operatorului liniar în bazele F şi H .

U ( f 1 ) = −7 g 1 − 3 g 2 , U ( f 2 ) = −2 g1 + 14 g 2 , U ( f 3 ) = 12 g1 − 9 g 2 .
Trebuie sã determinãm coordonatele vectorilor U ( f 1 ) , U ( f 2 ) ,
U ( f 3 ) în baza H . Pentru aceasta, vom aplica metoda eliminãrii
complete.
 Baza h1 h2 U ( f1 ) U ( f2 ) U ( f3 )

g1 3 -1 -7 -2 12
g2 -1 2 -3 14 -9
h2 -3 1 7 2 -12
g2 5 0 -17 10 15
h2 0 1 − 165 8 -3
h1 1 0 − 175 2 3

Prin urmare,
U ( f 1 ) H = (− 175 ,− 165 ) t , U ( f 2 ) H = (2,8) t , U ( f 3 ) H = (3,−3) t , de unde
⎛ - 175 − 165 ⎞
⎜ ⎟
rezultã matricea C = ⎜ 2 8 ⎟.
⎜ 3 − 3 ⎟⎠
⎝

( )
5. Considerăm spaţiul vectorial R 3 , R şi fie E = {e1 , e2 } baza
canonicã a acestui spaţiu. Notãm cu U operatorul liniar
U : R 2 → R 3 , definit prin: U (e1 ) = (−1,2,−3) t , U (e2 ) = (2,−3,4) t .
Sã se determine:
a) matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice;
b) forma operatorului.

Rezolvare:
a) Dacã notãm cu G = {g1 , g 2 , g 3 } baza canonicã a spaţiului
( R 3 , R) , atunci rezultă cã U (e1 ) G = (−1,2,−3) t , U (e2 ) G = (2,−3,4) t ,
de unde obţinem matricea operatorului în bazele canonice:
⎛ -1 2 - 3⎞
A = ⎜⎜ ⎟.
⎝ 2 −3 4 ⎟⎠
 b) Folosind rezultatul de la punctul precedent, obţinem cã:
⎛ −1 2 ⎞ ⎛ − x1 + 2 x 2 ⎞
⎜ ⎟⎛ x1 ⎞ ⎜ ⎟
U ( x) = A x = ⎜ 2 − 3 ⎟⎜⎜ ⎟⎟ ⇒ U ( x) = ⎜ 2 x1 − 3 x 2 ⎟ .
t

⎜ -3 4 ⎟⎝ x 2 ⎠ ⎜ ⎟
⎝ ⎠ ⎝ − 3x + 4 x 2 ⎠

( )
6. Considerăm spaţiul vectorial R 3 , R şi fie E = {e1 , e2 , e3 }
baza canonicã a acestui spaţiu. Notăm cu U operatorul liniar
U : R 3 → R 3 , definit prin: U (e1 ) = 2e2 − 3e3 , U (e2 ) = −e1 − 3e2
U (e3 ) = 2e1 . Sã se determine:
a) matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice;
b) forma operatorului.

Rezolvare:
a) Vom folosi definiţia. Din ipotezã rezultã cã
U (e1 ) E = (0,2,−3) t ,U (e2 ) E = (−1,−3,0) t ,U (e3 ) E = (2,0,0, ) t . Prin
urmare, matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice este:
⎛ 0 2 -3 ⎞
⎜ ⎟
A = ⎜ −1 − 3 0 ⎟.
⎜ 2 0 0 ⎟⎠
⎝
b) Utilizând rezultatul obţinut la punctul precedent, obţinem cã:
⎛ 0 − 1 2 ⎞⎛ x1 ⎞ ⎛ − x 2 + 2 x3 ⎞
⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟
U ( x) = A x = ⎜ 2 − 3 0 ⎟⎜ x 2 ⎟ ⇒ U ( x) = ⎜ 2 x1 − 3x 2
t
⎟.
⎜− 3 ⎟⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 0 0 ⎠⎝ x3 ⎠ ⎝ − 3x1 ⎠
7. Se considerã operatorii liniari U ,V : R 2 → R 2 ,
⎛ 2 x1 − x 2 ⎞ ⎛ − x + 4 x2 ⎞
U ( x) = ⎜⎜ ⎟⎟, V ( x) = ⎜⎜ 1 ⎟⎟ . Sã se determine:
⎝ − x1 + 3 x 2 ⎠ ⎝ 3 x1 − 5 x 2 ⎠
a ) operatorii U + V , U o V ;
 b) matricele operatorilor calculaţi la punctul a) , corespunzãtoare
(
bazei canonice a spaţiului R 2 , R . )
Rezolvare:
⎛ x + 3x2 ⎞
a ) (U + V )( x) = U ( x) + V ( x) = ⎜⎜ 1 ⎟⎟ .
⎝ 2 x1 − 2 x 2 ⎠
⎛ − x + 4 x2 ⎞
(U o V )( x) = U (V ( x)) = U ⎜⎜ 1 ⎟⎟ =
⎝ 3x1 − 5 x 2 ⎠
⎛ 2(− x1 + 4 x 2 ) − (3x1 − 5 x 2 ) ⎞ ⎛ − 5 x1 + 3x 2 ⎞
= ⎜⎜ ⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ − (− x1 + 4 x 2 ) + 3(3x1 − 5 x 2 ) ⎠ ⎝10 x1 − 19 x 2 ⎠

b) Metoda I. Folosind rezultatul obţinut la punctul a) , rezultã:

⎛1 3⎞ ⎛− 5 3⎞
AU +V = ⎜⎜ ⎟⎟ şi AU oV = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ 2 − 2⎠ ⎝ 10 − 19 ⎠
Metoda II. Fãrã a calcula U + V şi U o V , utilizând formulele
AU +V = AU + AV şi AU oV = AU ⋅ AV , obţinem:
⎛ 2 − 1⎞ ⎛ − 1 4 ⎞ ⎛ 1 3 ⎞
AU +V = ⎜⎜ ⎟+⎜ ⎟=⎜ ⎟;
⎝−1 3 ⎟⎠ ⎜⎝ 3 − 5 ⎟⎠ ⎜⎝ 2 − 2 ⎟⎠
⎛ 2 − 1⎞ ⎛ − 1 4 ⎞ ⎛ − 5 3 ⎞
AU oV = ⎜⎜ ⎟⋅⎜ ⎟=⎜ ⎟.
⎝−1 3 ⎟⎠ ⎜⎝ 3 − 5 ⎟⎠ ⎜⎝ 10 − 19 ⎟⎠

PROBLEME PROPUSE

1. Să se determine care din următoarele aplicaţii defineşte un

operator liniar:
 ⎛ − 2 x1 + x 2 − 3 ⎞
a ) U : R 3 → R 2 , U ( x) = ⎜ ⎟;
⎜ x + 3x − x ⎟
⎝ 1 2 3 ⎠
⎛ 2 x2 − 4 ⎞
2 3 ⎜ ⎟
b) U : R → R , U ( x) = ⎜ − x1 + 3x 2 ⎟ .
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 5 x1 + 3x 2 ⎠
⎛ − x + 5x2 ⎞
c) U : R 2 → R 2 , U ( x) = ⎜ 1 ⎟.
⎜ 3x + 6 x ⎟
⎝ 1 2 ⎠
R: Aplicaţia de la punctul c) defineşte un operator liniar.

2. Se consideră operatorul liniar U : R 2 → R 3 ,

⎛ 2 x1 − x 2 ⎞
⎜ ⎟
U ( x) = ⎜ − x1 + 2 x 2 ⎟ . Să se determine:
⎜ x + 3x ⎟
⎝ 1 2⎠
a ) matricea operatorului corespunzătoare bazelor canonice ale
spaţiilor R 2 şi R 3 ;
b) matricea operatorului corespunzătoare bazelor
F = { f1 = (− 1,2 )t , f 2 = (− 2,1)t } şi
G = {g1 = (− 1,0,2 )t , g 2 = (2,0,1)t , g 3 = (1,1,0)} .
2 −1 ⎛ 19 − 13 5 ⎞⎟
R: a) A = ⎛⎜⎜
1⎞
⎟ ; b) AF ,G = ⎜ 5 5 .
⎝−1 2 3 ⎟⎠ ⎜⎜ 11
- 17 4⎟
⎟
⎝ 5 5 ⎠

3. Se considerã operatorul liniar U : R 3 → R 2 ,

⎛ − 2 x1 + x 2 − 3x3 ⎞
U ( x) = ⎜⎜ ⎟⎟ . Sã se determine matricea operatorului
⎝ x1 + 3x 2 − x3 ⎠
corespunzãtoare bazelor G = {g1 , g 2 , g 3 } şi E = {e1 , e2 } , unde
 ⎛1 ⎞ ⎛3⎞ ⎛ 0⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎛ − 2⎞ ⎛ 0⎞
g1 = ⎜ 2 ⎟, g 2 = ⎜1 ⎟, g 3 = ⎜ 0 ⎟ , iar e1 = ⎜⎜ ⎟⎟, e2 = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎜0⎟ ⎜ 0⎟ ⎜1 ⎟ ⎝−1 ⎠ ⎝1 ⎠
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 0 7 ⎞⎟
⎜
R: AG, E = ⎜ 5 17 ⎟ .
⎜ 2 2 ⎟
⎜⎜ 3 1 ⎟⎟
⎝ 2 2 ⎠

( ) (
4. Se considerã spaţiile vectoriale R 3 , R şi R 2 , R şi fie )
E = {e1 , e2 , e3 } , G = {g1 , g 2 } bazele lor canonice. Notãm cu U
operatorul liniar U : R 3 → R 2 , definit prin:
U (e1 ) = − g1 + 2 g 2 , U (e2 ) = 2 g1 − 3 g 2 , U (e3 ) = 2 g1 .
Sã se determine:
a) matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice;
b) forma operatorului;
c) matricea asociatã operatorului liniar în bazele
F = {2e1 + 3e2 ,3e1 − 2e3 , e1 + e2 } şi G = {g1 , g 2 };
d ) matricea asociatã operatorului liniar în bazele
F = {e1 − 3e2 ,2e2 + 3e3 , e1 − 2e3 } şi H = {g1 − 2 g 2 ,−2 g1 + g 2 } .

( )
5. Fie spaţiul vectorial R 3 , R şi fie E = {e1 , e2 , e3 } baza
canonicã a acestui spaţiu. Notãm cu U operatorul liniar
U : R 3 → R 3 , definit prin: U (e1 ) = −3e1 + e2 ,U (e2 ) = −e1 + 2e2 ,
U (e3 ) = e1 . Sã se determine:
a) matricea asociatã operatorului liniar în bazele canonice;
b) forma operatorului.
 6. Se considerã operatorii liniari U , V : R 3 → R 3 ,
⎛ − x1 + 2 x 2 + 4 x3 ⎞ ⎛ 2 x1 − x 2 + 3 x3 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
U ( x) = ⎜ 2 x1 − 3 x 2 − 5 x3 ⎟ , V ( x) = ⎜ x1 + 3 x 2 ⎟ . Sã se
⎜ − 3x + 4 x + x ⎟ ⎜ − 3x + x − x ⎟
⎝ 1 2 3 ⎠ ⎝ 1 2 3⎠
determine:
a) operatorii U + V ,U o V ;
b) matricele operatorilor calculaţi la punctul a) , corespunzãtoare
(
bazei canonice a spaţiului R 3 , R . )
R:
⎛ x1 + x2 + 7 x3 ⎞ ⎛ − 12 x1 + 11x2 − 7 x3 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
a ) (U + V )( x) = ⎜ 3x
1 − 5 x3 ⎟ ; (U o V )( x) = ⎜ 16 x1 − 16 x 2 + 11x3 ⎟ ;
⎜ − 6 x + 5x ⎟ ⎜ − 5 x + 16 x − 10 x ⎟
⎝ 1 2 ⎠ ⎝ 1 2 3⎠
⎛ 1 1 7⎞ ⎛ − 12 11 − 7⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
b) AU +V = ⎜ 3 0 − 5 ⎟ ; AU oV = ⎜ 16 − 16 11 ⎟ .
⎜− 6 5 0 ⎟⎠ ⎜− 5 16 − 10 ⎟⎠
⎝ ⎝