MATEMATICI SPECIALE I E

si
I C
i le
CURSUL 14 e ri
. I.s
.T
. T
a E
t ate
u l
TESTE DE VERIFICAREF a c A
l e
IPOTEZELOR
e c i a STATISTICE
s p
i ci
a t
a tem
e M
l d
rs u
Cu 1
 Testarea ipotezelor privind media unei populaţii I E
si
statistice (continuare) I C
i l e
e ri
. s
Testul unilateral. Pentru testul unilateral . I dreapta,
. T
ipotezele au forma . T
a E
a t e
lt
H0: μ = μ0  μ -acμ0=0    0 ,
u
e F
i a l
e c
Ha: μ > sμp0  μ - μ0>0.
c i
a ti
Testul statistic t e mcalculat are expresia
a
e M
l d
r su
Cu 2
 x  0 x  0 I E
z  . si
x  n I C
e i l
e ri
. s
Regiunea critică, pentru un prag de semnificaţie . I
. T
   0,1 , prestabilit, ( se alege de a
. T
E obicei foarte mic)
t e
este definită prin inegalitatea ulR a
t c: z > zα. Graficul
acestei regiuni este prezentat a c în figura 4.
e F
i a l
e c
s p
c i
a ti
t e m
a
e M
l d
r su
Cu 3
 I E
si
I C
i le
e ri
. I.s
.T
. T
a E
te t a
c = czuα. l
F a
l e
Figura 4. Reprezentarea c ia grafică a regiunii critice
p e
pentru i s
testul unilateral dreapta.
ti c
ma
a t e
e M
l d
r su
Cu 4
Observaţii: 1) Regiunea critică R c este acea I E
si
submulţime a axei reale, în cazul nostru R c   zIC,   ,
l e
pentru care avem asigurata relaţia P  z  Rsec ri   . i
I .
2) Punctul z se determină.T din condiţia .
 t2 . T
1  E
 e 2
dt   . t e a
lt a
 2 za c u
F a
a l e
i
c în acceptarea ipotezei H0
Regula de decizie constă p e
i s
dacă ti c
a
t e m x  0
M
a  z ,
d e  n
u l
r s
Cu 5
și în respingerea ei dacă I E
si
I C
e
x  0 rii l
 z . .s
e
 n .T . I
. T
a E
a t e x   x  0
Observaţie: Dacă   0c,u atunci l t  ,
F a x x
a l e
x   xeci 0 x  0
respectiv, i sp . Astfel, dacă  Rc,
 antic  n x
x  0 atem x
sau, M  R c , atunci şi  R c , respectiv, şi
l de n x
r su
Cu 6
 x I E
 R c . Deci nu numai cazul   0 trebuie si pus
 n I C
i l e
sub semnul întrebării ci şi oaricare dintre e ri cazurile
. s
  0 . . T . I
. T
a E
Pentru testul unilateral stânga,ltaipotezele te sunt:
c u
F a
H0: μ = μ0 iale  0  0 (μ  μ0),
e c
s p
c i
Ha: μati< μ0  μ - μ0 < 0.
t e m
a
Testul statistic
e M calculat are expresia
l d
r su
Cu 7
 x  0 x  0 I E
z  , si
x  n I C
e i l
e ri
. s
iar regiunea critică, pentru un prag de .semnificaţie . I
T
   0,1 , prestabilit, ( se alege de a
. T
E obicei foarte mic)
t e
este dată de inegalitatea Rc : zul<t –zα. Această regiune a
este ilustrată grafic în figura a c5.
e F
i a l
e c
s p
c i
a ti
t e m
a
e M
l d
r su
Cu 8
 I E
si
I C
e i l
e ri
. s
. I
Regiune de Regiune . Tde
. T
respingere acceptare a E
a t e
c = –z ulα.t
a c
Figura 5. Reprezentarea e F grafică a regiunii critice
i a l
pentru testul e c unilateral stânga.
s p
c i
a ti
Observaţii: 1) e mRegiunea critică R c este acea
a t
submulţime M a axei reale, în cazul nostru
d e
u l
r s
Cu 9
R c   ,  z , pentru care avem asigurata relaţia i I E
s
P z  Rc    . I C
i l e
2) Punctul  z se determină din e ri condiţia
. s
 z t 2
. I
1  . T
 2   e 2
dt   .
e a E . T
a t
u lt
a c
Regula de decizie a testului l e F constă în acceptarea
ipotezei H0 dacă c i a
p e
i s
ti c
m a x  0
at e   z ,
e M  n
l d
r su
Cu 10
și în respingerea ei dacă I E
si
I C
e
x  0 rii l
  z . .s
e
 n .T . I
. T
a E
a t e x   x  0
Observaţie: Dacă   0c,u atunci l t  ,
F a x x
a l e
x   xeci 0 x  0
respectiv, i sp . Astfel, dacă  Rc,
 antic  n x
x  0 atem x
sau, M  R c , atunci şi  R c , respectiv, şi
l de n x
r su
Cu 11
 x I E
 R c . Deci nu numai cazul   0 trebuie si pus
 n I C
i l e
sub semnul întrebării ci şi oaricare dintre e ri cazurile
. s
  0 . . T . I
. T
a E
Aplicaţie: Un profesor care a monitorizat a t e activitatea
u l t
elevilor săi pe o perioadă foarte a c indelungată de timp
e F
ajunge la concluzia că niveluli a l mediu al școlii la care
e c
lucrează – la materiasppe care o predă – este de 7. Acest
c i
rezultat fiind obținut
a ti cu o împrăștiere a notelor
tem  2 față de media stabilită.
individuale ade
În prezent
e M el crede că elevii cu care lucrează sunt
l d
mai rbuni
su decât precedenții. Pentru a verifica acest
Cu 12
lucru, profesorul testează un număr de 36 de elevi aleși I E
si
la întâmplare din clasele la care predă și constată I Ccă
nivelul mediu al acestora este de 7,50. Întrebarea i l e care
e ri
se ridică cu această ocazie, este dacă rezultatul . s obținut
. I
prezintă suficiente garanții de susținere . Ta impresiei
. T
E
formate de către profesor? t e a
lt a
Pentru a rezolva această problemă c u avem nevoie de
o evaluare a mediei teoretice F a a distribuției care
a l e
i
caracterizează nivelulecla învățătură din școala vizată în
p
problemă. Ca să fixăm c i s ideile, notăm cu  media
a ti
teoretică careene m interesează, iar în legătură cu această
a t
medie, formulăm M următoarele ipoteze:
d e
u l
r s
Cu 13
 H0:   7    (actualele clase nu sunt superioare i I E
s
celor de dinainte), I C
l e
Ha:   7 (actualele clase sunt într-adevar e rii
. s
superioare celor de dinainte). . I
. T
Pentru a decide care dintre acesteE.Tdouă ipoteze are
e a
mai multe șanse de a reflecta situația t a t reală a școlii,
u l
stabilim un nivel al semnificației a c statistic de 5%.
F
Având în vedere faptul ică a l volumul eșantionului cu
e
care se lucrează, n sp36 ec , (numărul elevilor selecționați
pentru evaluare)atestei c i mai mare decât 30, se poate alege
ca modalitatetede m verificare a ipotezei nule, testul
a
e M
l d
r su
Cu 14
 x I E
z , si
/ n I C
e i l
e ri
. s
I
unde x  7,5,   2 și n  36. Pornind.Tde la ideea că .
. T
  7, (ipoteza nulă a testului pe ecare a E îl întreprindem)
a t
valoarea calculată a statisticiiuzl este z  1,50. Folosind
t *
c
acum tabelul valorilor repartiției e F a normale N  0,1,
l
aflam valoarea criticăecz  0,05  a variabilei z
i a
s p
corespunzătoare tpragului
i c i de semnificație de 5% fixat
la început. Această ma valoare semnifică faptul că
t e
P  z  z e0,05
M    0,05.
a
l d
r su
Cu 15
 În cazul nostru avem z  0,05   1,65. Deoarece i I E
s
z  1,50  z  0,05  1,65 va trebui să acceptăm
*
e I C
i l
ipoteza H0 cu un nivel de semnificație egalsecu ri 5%.
Astfel, datele problemei (de fapt acurateațea . I . cu care se
. T
exprimă nivelul la învațătură, adicăEvaloarea .T pe care o
a
are abaterea medie pătratică:  ta 2) nu ne permit să t e
u l
admitem faptul că actualeleaclase c sunt superioare
e F
celorlalte. i a l
e c
s p
i
Observații: Dacă a ti în loc de   2, considerăm   1,8,
c
(celelalte date t e male problemei rămânând nemodificate)
a
atunci zde  1,76 și în consecință am avea toate
* M

motivele l
r s (adică o garanție statistică de 5%) să
u
Cu 16
acceptăm faptul că actualele clase sunt mai bune lai I E
s
învațătură decât celelalte. I C
i l e
e ri
b) Cazul eșantioanelor de volum redus .I. s
. T
În practica de zi cu zi, multe decizii . T trebuie luate pe
a E
baza unor informaţii limitate, adică a t e pe baza datelor
u lt
provenite din eşantioane mici F a c (de volum n ≤ 30).
Neajunsul constă în faptul a e
l că distribuţia mediei x de
c i
eşantionare depinde e
pîn aceste situaţii de forma
i s
populaţiei generale c
ti din care a fost extras eşantionul. Al
a
mapare atunci când nu se cunoaşte
doilea neajunsa t e
M
dispersiadeteoretică  2 a colectivității studiate deoarece,
în cazul l
r s eşantioanelor mici, este posibil ca dispersia
u
Cu 17
eşantionului  să nu ofere o bună aproximare a i I E
2
x s
parametrului  . Ca atare, în locul statisticii z e(folosită
2
IC
i l
mai devreme) care necesită cunoaşterea efectivă e ri (sau
s
măcar o bună aproximare) a lui  , vom 2
T . .
Ifolosi
T .
statistica E .
a
x  t0ate
t u l ,
sFx ac n
l e
unde c ia
p e
i s
ti c
 
n
a

2
t e m xi  x
a
e M s 2
 i 1
.
u l d x
n 1
r s
Cu 18
 I E
si
În cazul testului bilateral, ipotezele de lucru Iau C
forma i l e
e ri
H0 : μ = μ0, . s
. I
. T
. T
Ha : μ ≠ μ0 (μ < μ0 saua μE > μ0),
a t e
u lt
testul statistic are expresia Fac
l e
c ia
p e x  0
s
ti c t
i ,
ma sx n
ate
e M
iar regiunea
l d critică este descrisă de relațiile
r s u
Cu 19
 I E
si
Rc : t < - t α/2, n-1, sau t > t α/2, n-1. I C
e i l
e ri
Observaţii: 1) Regiunea critică R c este .acea .I s
. T
submulţime a axei reale, în cazul nostru . T
R c   ,  t /2, n1   t /2, n1 ,  a,tepentru care avem
a E
lt
asigurată relaţia P  t  R c Fac . u
l e
2) Punctul t /2, n1 secidetermină a din condiţia
p e
i s
ti c
ma
a t e
e M
l d
r su
Cu 20
 n I E
   
n 1
si
1  
2  x 2
 2  IC
  1 
 n  1    n  1  t / 2, n1  n 
dx  i,ile
2
e r
. s
 2  . I
. T
. T
a E
sau din condiţia a t e
u lt
a c
e F
n i a l
    tec/ 2, n1 
n 1
1  ci
2 s p  x 2
 2 
ti 
 n  1   temn a 1    n 
 1  dx  ,
2
a 2 
e M
l d
r su
Cu 21
sau din condiţia I E
si
I C
n i e
l
    t / 2, n1 
n 1
e ri
 2
 . s
1 2 x 2
I
 1   T.dx .
T 

 n  1    n  1    n a E.
 2  a t e
u lt
a c
e F
 n  cial
  e  
n 1
1  ci 
2 s p  x 2
 2
 i   1 
 n  1  tem an  1  t / 2, n1  n 
t dx   .
a  2 
e M
l d
r su
Cu 22
 În cazul testului unilateral dreapta ipotezele de i I E
s
lucru au forma I C
i l e
e ri
H0: μ = μ0, . s
. I
. T
Ha: μ > μ0, E.T
t e a
l t a
testul statistic are expresia acu
e F
i a l
c
s p e x  0
c i t  ,
a ti sx n
t e m
a
e M
iar regiunea
l d critică este descrisă de relațiile
r su
Cu 23
 Rc : t  t , n1. I E
si
I C
e i l
Observaţii: 1) Regiunea critică R c este acea e ri
. s
submulţime a axei reale, în cazul nostruT.I
R c   t , n1 ,  , pentru care avem asigurata T .
E . relaţia
e a
P t  R c    . u l t a t
c
a determină din condiţia
2) Punctul t , n1 se e F
i a l
 n  pe c
  i s  
n 1
1  a2tic  x  2
2


  a n  1  t , n1  n 
n  1  
t e m  1   dx   .

e M 2 
l d
r su
Cu 24
În cazul testului unilateral stânga ipotezele de lucrui Iau E
s
forma I C
i l e
e ri
H0: μ = μ0, . s
. I
. T
. T
E
Ha: μ < μ0,te a
l t a
c u
testul statistic are expresia F a
l e
c ia
p e
i s x  0
ti c t ,
ma
t e sx n
a
e M
l d
iar regiunea
r su critică este descrisă de relațiile
Cu 25
 I E
si
Rc : t  t , n1. I C
e i l
e ri
. s
Observaţii: 1) Regiunea critică R c esteT.acea I
T .
submulţime a axei reale, în cazul nostru E .
R c   ,  t , n1  , pentru careltavem e a
a t asigurata relaţia
u
P t  R c    . F a c
l e
2) Punctul t , nec1ia se determină din condiţia
s p
 ntici
  a  t , n1 
n 1
 2

ate    1  
1 m 2 x 2
dx   .
 l d   n  1    n 
n  1 
e M
r su  2 
Cu 26
Aplicaţie: Un manager de intreprindere vrea să i I E
s
optimizeze munca personalului administrativ prin I C
achiziționarea unui software de contabilitateriimai le nou.
se
În perioada de probă a noului software, .directorul I.
monitorizează productivitatea orară medie . T a
. T
E
angajaților de la departamentul administrativ t e a cu scopul
t a
de a o compara cu productivitatea c u l orară medie obținută
în trecut de salariații săi când F a aceleași operații se
a l e
făceau cu ajutorul software-ului c i vechi. Datele obținute
p e
sunt consemnate iîn s
i tabelul 1.
t c
ma
a t e
e M
l d
r su
Cu 27
 Productiv. I E
Productiv. si
orară Diferență I C (în
orară medie l e
Nr. de medie riimin.)
obținută e
sdintre cele
ordine al obținută . I .
cu ajut. soft. . T
angajatului cu ajut. soft. . T două
nou E
vechi t e a productivități
(min/lucrare)
l t a
(min/lucrare) cu
1 3 F a 2 1
a l e
2 3 ec i 4 -1
s p
3 i c i4 3 1
a t
4 m 2 3 -1
a te
5 M 1 2 -1
d e
u l Tabelul 1.
r s
Cu 28
 După cum se poate observa, diferențele dintre cele I E
si
două productivități sunt mici și aproape se I C
compensează între ele (suma lor este egala cu i l e-1). În
e ri
această situație se pune în mod firesc întrebarea . s dacă
. I
noul software este într-adevăr mai eficient? . T
. T
E
Pentru a răspunde la această întrebare t e a precizăm
t a
faptul că populația statistică clau care vom face referire
l
este alcătuită din mulțimea F a
tuturor utilizatorilor
a l e
posibili ai celor două eaplicații c i software, iar
s p
caracteristica x aicacestei i populații este diferența dintre
a t
productivitățile e m pe care un utilizator generic le poate
a t
atinge atunci M când lucrează alternativ cu cele două
aplicații d e
software. Notând cu  media teoretică a
l
r su
Cu 29
caracteristicii x , vom considera ca ipoteză nulă faptul I E
si
că cele două aplicații software nu se deosebesc I C
semnificativ din punctul de vedere al randamentului i l e de
e ri
I. că   0.
lucru pe care îl oferă, adică vom presupune s
T .
.
T apela la testul
Pentru verificarea acestei ipoteze vom E .
t e a
lt a
u
xac 
t e F ,
i a l s/ n
e c
s p
i c i
cu n  1 grade m t
de libertate, deoarece în cazul pe care îl
a
utilizat este de volum mic  n  5 .
t e
studiem eșantionul
M
a
Folosind d edatele din tabel obținem
l
r su
Cu 30
 I E
1 6 * 1
x ,s , t   0,25819. C si
5 5 15 e I
ii l
e r
. s
Pentru a aprecia dacă cele două aplicații . I software
. T
. T
chiar se deosebesc una de celalaltăa Edin punctul de
t e
vedere al randamentului de lucru l t a pe care îl oferă, vom
c u
alege un nivel de semnificație F a egal cu 0,01. Valoarea
e
critică a variabilei t pentru c ia df  n  1  4 și
l
e
 / 2  0,005, este iegalăs p cu 5,598. Cum
c
t  t  0,005, 4ma putem trage concluzia cu un nivel de
* ti
a te
semificațieMstatistică de 1% că achiziționarea noului
d e
program u l software nu va produce avantaje
r s
Cu 31
semnificative în ceea ce privește sporul de I E
si
productivitate pe care l-ar aduce. I C
i le
e ri
. I.s
.T
. T
a E
t ate
u l
a c
e F
ia l
e c
sp
i c i
a t
a tem
e M
l d
rs u
Cu 32