Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I E
si
I C
i le
CURSUL 17 se ri
T.I.
T .
E
INTRODUCERE ȊN a t e a TEORIA
l t
FIABILITĂȚII F a c u
a l e
c i
Pentru fixarea ideilor, s p e considerăm un dispozitiv sau
un mecanism oarecare ic i și notăm cu T timpul de
a t
funcţionare alte acestuia pȃnă la prima defectare, sau
m
a
timpul dee funcţionare
M ȋntre două defecţiuni succesive.
Din punct l d de vedere matematic, mărimea T este o
r s u
C u
variabilă aleatoare. Această variabilă exprimă o i I E
s
anumită proprietate sau caracteristică a dispozitivului I C
pe care o vom desemna prin conceptul de “fiabilitate”. i le
ri
Din punct de vedere cantitativ conceptul.I.de se fiabilitate
al unui dispozitiv poate fi exprimat prin . T probabilitatea
E T
R t ca acesta să ȋși ȋndeplinească t e a corect funcţia
l t a
pentru care a fost conceput pe c udurata unui interval de
F a
timp care ȋncepe de la momentul a l e t, adică
Rpet P T t .
c i
s
Funcţia R Ratict , t 0, astfel obţinută se va numi
i
funcţia de fiabilitate
e m a dispozitivului studiat.
at
Ȋn cazul e Munui dispozitiv complex alcătuit din mai
l d
multe r susubansamble, care continuă să funcţioneze chiar
Cu
și atunci cȃnd o parte dintre acestea sunt defecte i I E
s
parţial, sau nu funcţionează la parametrii stabiliţi, I C
relaţia v t P T t , t 0, unde T reprezintă ri i le timpul
se
de funcţionare al dispozitivului pȃnă la ieșirea . I. sa
. T
completă din uz, se numește funcţiaEde T supravieţuire a
dispozitivului/ sistemului. t e a
l t a
c u
F a
Observaţie: Ȋn cazul dispozitivelor a l e a căror funcţionare
c i
depinde de funcţionarea p e corectă a fiecăruia dintre
i s
componentele dinticcare sunt alcătuite, aveam
at e m a
R t v t , t 0 .
e M
l d
r su
Cu
Ȋn teoria fiabilităţii funcţia de repartiţie I E
si
F t P T t , t 0, a variabilei aleatoare T se I C
le
numește funcţia de defectare a dispozitivului e ri i studiat.
Evident R t F t 1, t 0. Din ipoteza .
s
I. naturală
. T
potrivit căreia la pornire utilajul funcţionează E T cu
a
certitudine, deducem F 0 0lt at R 0 1. De
e
c u
asemenea, din ipoteza, la fel F a de naturală, potrivit căreia
utilajul la o durată mare a l
de e funcţionare iese din uz,
c i
deducem că lim F itsp e 1 lim R t 0 .
t c t
a t i
e m
Observaţie: atLa modul general, fiabilitatea unui produs
e M
exprimă l dgradul de conservare al performanţelor pe
s u
careu produsul respectiv a fost conceput să le atingă.
r
C
I E
si
O funcţie f : 0, 0, cu proprietateaI C
le
F t f d , t 0 , se numește vitezăseinstantanee
t
ri i
0
. I.
de defectare. Dacă funcţia F este derivabilă, T . T atunci
a E
t e
dF t Fultt t F t
a
f t limFac
dt t 0
l e t
eP t T t t
c i a
lim i s p .
t ict 0 t
m a
a t e
e M
l d
r su
Cu
Ultima egalitate a șirului de mai sus justifică I E
si
denumirea de „viteză instantanee de defectare”data I C
funcţiei f. Ȋn condiţiile de mai sus avem: riile
se
. I.
T
R t f d , t 0 și R ' t EfT t , t 0.
.
t
t e a
l t a
c u
F a
a l e
Indicatori c i de fiabilitate
p e
i s
a
Mărimea ttem
t i
cR ' t
F 't
, t 0, se numește
M
a R t 1 F t
d e
rata deuldefectare sau de cădere la momentul t.
r s
Cu
I E
si
Propoziţie: Dacă se cunosște rata de defectare IC t a
le
unui dispozitiv la fiecare moment de timp teri 0 , atunci i
se cunoaște atȃt funcţia de fiabilitate R .I. R t , cȃt și
s
. T
funcţia de defectare F F t a acelui a E T dispozitiv și
a t e
u l t
t
d a c t
d
R t e 0
, aFle t 1 e 0
F , t 0.
c i
p e
s
f t t reprezintă
c i
Observaţii: 1) Mărimea a t i
at de defectare ȋn intervalul t , t t . Ȋntr-
e m
probabilitatea
M
adevăr,l dfolosind teorema creșterilor finite, avem
e
r su
Cu
f t t F t t F t P t T t t . i I E
s
I C
2) Mărimea t t reprezintă probabilitatea i le
e ri de
s
defectare ȋn intervalul t , t t cu condiţia T . I. ca ȋn
.
intervalul 0, t să nu fi avut loc nici a E T
o defecţiune. Ȋntr-
a t e
adevăr, dacă prin A notam evenimentul u l t „dispozitivul
a c
funcţionează de la momentul F 0 pȃnă la momentul t”,
l e
iar cu B notăm evenimentul c i a „dispozitivul se defectează
e
ȋn intervalul t , t i st , atunci pornind de la definiţia
p
ic
t , t 0em a t
, avem
at
e M
l d
r su
Cu
F ' t t F t t F t I E
t t C si
1 F t 1 F t e I
l
P A B ri i
e
P B / A ..I. s
P A T . T
a E
t e
3) f t t , t 0 și lim l t f 0 . Ȋntr-adevăr,
t a
t 0ac
u
e F t
l d
pornind de la relaţia Fec t 1 e 0 i a , t 0 , prin
s p
c i t
d
derivare obţinemat f t F ' t t e 0
i , t 0, de
t e m t
a d
unde dte M f t e 0
, t 0. Ținem apoi seama de
s că t 0, t 0.
u l
faptul
r
Cu
Relaţiile dintre și f specificate la acest punct au I E
si
următoarea reprezentare grafică: I C
i le
e ri
y
s
. I.
. T
y t
E T
t e a
l t a
c u
F a
l e
y f t
c ia
e
F t0
p
R t0
O
i s t0 x
t ic
m a
at e
e M
l d
r su
Cu
4) Curba experimentală a ratei de defectare pentru i I E
s
majoritatea produselor industriale reflectă trei situaţii I C
tipice: o zonă a defectelor precoce; o zonă aridefectelor ile
accidentale; și o zonă a defectelor de uzură se și
. I.
accidentale, ceea ce ȋi conferă o imagine . T asemănătoare
E T
unei căzi de baie, vezi figura de mai t e a jos.
l t a
c u
F a
a l e
c i
p e
i s
t ic
m a
a t e
e M
l d
r su
Cu
y
I E
si
I C
Zona defectelor Zona defectelor
i le
precoce
Zona defectelor
accidentale de uzură și
e ri
s
accidentale
T .I.
T .
a E
t a te
O
u l x
a c
F e
i a l
c
e este constantă atunci legea de
5) Dacă rata de defectare s p
c i
distribuţie este exponenţială.
a t i Ȋntr-adevăr,
pentru t at , t 0, avem R t e ,
e m t
M t
F t l1d e și f t e t , t 0.
e
r su
Cu
Din punct de vedere istoric, modelul exponenţiali I E
s
este primul model folosit ȋn teoria fiabilităţii. I C
i le
ri
eanumit
Aplicaţie: Să se calculeze fiabilitatea unui s
. I.
dispozitiv ȋntr-un interval de timp t0T, .tT1 dat, ȋn
a E
ipoteza ȋn care acest dispozitiv aatfuncţionat e corect pȃnă
t
u rata de defectare t
l
la momentul t0 t1 și cunoscȃnd a c
F
e moment de timp t 0 .
a acelui dispozitiv la fiecare i a l
e c
s p
Soluţie: Notămatcu i
ic A evenimentul constȃnd ȋn buna
funcţionare ataem dispozitivului în intervalul de timp
0, t0 șide cu
M B evenimentul constȃnd ȋn buna
funcţionare
u l a dispozitivului în intervalul de timp
r s
Cu
t0 , t1 , t1 t0 . Ȋn aceste condiţii evenimentul E
A Bi I va
s
semnifica funcţionarea dispozitivului de-a I Clungul
ȋntregului interval de timp 0, t1 . Cu aceste i le
e r i pregătiri
s
avem . I.
. T
E T
t1 a
e
at t dt
P A B cue t t1
l t dt
P B / A
0
a e t0
.
P Aale F t0
t dt
c i e 0
p e
i s
i
Observaţie: Probabilitatea
t c determinată ȋn cadrul
m a
e
aplicaţiei deat mai sus poarta numele de “fiabilitatea
misiunii”. e M
l d
r su
Cu
E
Definiţie: Mărimea t d , t 0, se
t
I
si
0
I C
numește rata de defectare (avarie) cumulată. ile
e ri
s
. I.
Definiţie: Despre o funcţie de supravieţuire T . T se spune
că este: „cu rată de avarie crescătoare” a E dacă rata de
a t e
avarie cumulată este convexă;ul„cu t rată de avarie
crescătoare ȋn medie” dacă l
F a c
e funcţia t t , t 0,
c i a
p e t
este monoton crescătoare. i s
t ic
m a
a t e
Definiţie: M Mentenanţa preventivă reprezintă ansamblul
de
intervenţiilor menite a menţine funcţionarea corectă a
l
r su
Cu
unui dispozitiv. Mentenanţa corectivă reprezintă i I E
s
ansamblul intervenţiilor menite a restabili funcţionarea I C
corectă a unui dispozitiv ȋn urma unei defecţiuni i le
e ri
accidentale. s
. I.
. T
E T
Definiţie: Timpul scurs ȋntre două t e a intervenţii de
l t a
mentenabilitate se numește timp c u de mentenanţă și va fi
F a
notat de noi prin Tment . le
c ia
p e
i s
Tment este o variabilă
t ic aleatoare a cărei funcţie de
a
repartiţie Fmentte t P Tment t , t 0, descrie procesul
m
a
de ȋnlăturaree M a defecţiunilor.
l d
r su
Cu
Definiţie: Raportul ment t
Fment'
t , t 0, C sesi I E
1 Fment t e I
i i l
numește intensitate de mentenanţă. e r
s
I. .
. T
T
Observaţie: Relaţia din definiţie de a Emai sus implică
t
a t e
ment d t
Fment t 1 e 0
, t a0c.u l
e F
i a l
f : 0, 0,
e c
Definiţie: O funcţiespintegrabilă
ic i
a t f d , t 0, se numește
t t
pentru care Fment
a t e m 0
densitateede M probabilitate a timpului de mentenanţă și
se noteazăl d prin f .
r su ment
Cu
I E
si
Observaţie: Dacă ment t , t 0, atunci valoarea I C
ile
medie a timpului de mentenanţă mment setrif ment t dt
I. .0
1 1 1 T.T
este egală cu , iar Fment 1 a E 0,632.
tate e
u l
a c
F
Definiţie: Funcţia de disponibilitate
i a l e a unui dispozitiv,
notată prin A A t s,pet c 0, reprezintă probabilitatea ca
c i
un sistem să fie afuncţional
t i la momentul t, avându-se în
e m
vedere şi posibilitatea ca anterior acestui moment
at
dispozitivule M să fi suferit o defecţiune care să fi fost
l d
reparată
r su ȋntre timp.
Cu
I E
si
Observaţie: Ȋn sens larg, disponibilitatea reprezintă I C
proprietatea unui dispozitiv de a-și ȋndepliniriila le un
moment dat, sau ȋntr-un interval de timp.I.dat, se funcţia
pentru care a fost conceput. . T
E T
t e a
l t a
Propoziţie: Funcţia de disponibilitate c u a unui dispozitiv
F a
poate fi evaluată cu ajutorul l e formulei
c ia
p e
A t R titc 1 R t Fment t , t 0 ,
i s
m a
a t e
e M
l d
r su
Cu
unde R R t , t 0 , și Fment Fment t , t 0 , isunt IE
s
funcţia de fiabilitate respectiv, funcţia de mentenanţă I C a
i le
dispozitivului considerat. e ri
s
. I.
. T
Definiţie: Prin “disponibilitatea pe Eun T interval de
e a
timp” a unui sistem/dispozitiv ȋnţelegem t a t probabilitatea
u l
ca acel sistem/dispozitiv să funcţioneze a c corect ȋn acel
e F
interval de timp. i a l
e c
s p
Observaţie: Disponibilitatea ic i pe un interval de timp
a t
t , t t a unui
a t e m dispozitiv cu funcţia de
disponibilitate e M A A t , t 0, se calculează cu ajutorul
l d
formuleir su
Cu
I E
t t si
1 C
A t , t t
t t A x dx . eriile I
s
I. .
. T
Definiţie: Timpul mediu de funcţionare E T al unui
t e a
dispozitiv (notat prin TMF) reprezintă l t a media timpilor
c u
de funcţionare a dispozitivelor F a din categoria sa
consemnaţi de-a lunguliaunei le perioade lungi (infinite)
e c
de observaţii. s p
ic i
a t
e m
at
e M
l d
r su
Cu
Timpul mediu de funcţionare al unui dispozitiv se I E
si
C
calculează după formula TMF t f t dt . Ȋnilecazul ȋn I
e ri
0
. s
care rata de defectare a dispozitivului .considerat . I este
T
T 1
constantă: t 0, t 0, TMF
E
t e a .
u l t a
a c
F
ede reparare al unui dispozitiv
Definiţie: Timpul mediu i a l
e c
(notat prin TMR) reprezintă i s p media tuturor timpilor
necesari pentru repunerea
t ic în funcţiune a unui sistem/
m a
dispozitiv dupăat apariţia unei defecţiuni, considerând
e
pentru aceasta
e M o perioadă de observare de lungime
l d
foarte
r sumare (infinită).
Cu
I E
si
Timpul mediu de reparare al unui dispozitiv Ise C
i le
calculează după formula TMR t f ment t.sdt ri
e , unde
. I
0 . T
f ment f ment t , t 0 , reprezintă funcţia a E T de mentenanţa
e
a dispozitvului considerat. Ȋn ucazul tl at ȋn care intensitatea
de mentenanţă a dispozitivului a c considerat este
e F
a l 1
constantă: ment t pe 0, t 0, TMR .
c i
c i s
a t i
t e m
a TMF
Cantitatea e M CD , unde, pentru un
u l d TMF TMR
dispozitiv
r s dat, notaţiile TMF și TMR au semnificaţiile
C u
definite mai devreme, se numește coeficient de I E
si
disponibilitate pentru acel dispozitiv. Acest coeficient I C
i i le
coincide cu ȋn cazul ȋn care rata de sdefectare, e r
. I.
. T
respectiv intensitatea de mentenanţăETcorespunzătoare
dispozitivului sunt constante, mai t a t precis t și
e a
l
ment t , t 0. F a c u
a l e
c i
p e
i s
t ic
m a
a t e
e M
l d
r su
Cu