Cuprins

1 Şiruri şi serii de numere reale şi complexe 3

1.1 Recapitulare-Şiruri şi completări . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Serii de numere reale sau complexe-definiţie . . . . . . . . . . . 5
1.3 Proprietăţi generale ale seriilor numerice . . . . . . . . . . . . 6
1.4 Criterii suficiente de convergenţă a seriilor . . . . . . . . . . . . 7
1.5 Operaţii cu serii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1
2 CUPRINS
Capitolul 1

Şiruri şi serii de numere reale

şi complexe

1.1 Recapitulare-Şiruri şi completări

Discutăm notiunile de infimum şi supremum ale unei mulţimi de numere reale.

Definiţia 1 Dacă A ⊂ R este o mulţime nevidă, se numeşte majorant al lui

A, un număr M ∈ R a.i. x ≤ M, ∀x ∈ A. Se numeşte minorant al lui A, un
număr m ∈ R a.i. x ≥ m, ∀x ∈ A. Dacă mulţimea A admite un majorant care
aparţine lui A, acesta se numeşte max A (maximul lui A, adica cel mai mare
element). Analog se defineşte min A (cel mai mic element).

Axioma lui Cantor: Orice submulţime A 6= ∅ şi majorată pe R, admite un

cel mai mic majorant.

Definiţia 2 Acesta se numeste marginea superioară a lui A notat sup A (supre-

mum lui A). Similar, dacă A are minoranţi, atunci admite cel mai mare mi-
norant numit marginea inferioară a lui A şi notat sup A. Dacă A nu admite
majoranţi ı̂n R, se notează sup A = ∞. Analog, daca nu are minoranţi ı̂n R,
scriem inf A = −∞.

Exemplu: inf(0, 1] = 0; min(0, 1] nu există, iar sup(0, 1] = 1 = max(0, 1].

Definiţia 3 Fie (an )n≥0 un şir d numere reale. Spunem că şirul are limita
l ∈ R dacă in orice vecinătate a lui l se află toţi termenii şirului ı̂ncepând de
la un anumit rang. Scriem an → l pentru n → ∞ sau lim an = l.
n→∞

3
4CAPITOLUL 1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞI COMPLEXE

Definiţia 4 (echivalentă când limita e finită)

Şirul (an )n≥0 are limita l ∈ R dacă ∀ε > 0, ∃N (ε) ∈ N a.i. ∀n ≥ N (ε) ,
rezultă |an − l| < ε.

Definiţia 5 Un şir de numere este convergent dacă are limită şi este finită.
Altfel, şirul se numeşte divergent, adică fie nu are limită, fie aceasta e infinită.

Urmatoarele teoreme sunt de fapt proprietăţi ale limitei unui şir:

1) Dacă şirurile an → a şi bn → b pentru n → ∞, iar an ≤ bn ∀n ∈ N (sau

<), atunci a ≤ b.

2) Orice şir (an )n≥0 monoton crescător şi mărginit superior de numere
reale este convergent şi lim an = sup an .
n→∞
Orice şir (an )n≥0 monoton descrescător şi mărginit inferior de numere reale
este convergent şi lim an = inf an .
n→∞

Observaţie: Reciproca teoremei nnu e adevărată, există şir nemonoton, dar

convergent, exemplu este an = (−1)
n care tinde la 0 pentru că |an | → 0.

3) Orice şir convergent este mărginit.

4) Dacă un şir are două subşiruri care au limite diferite, atunci acel şir nu
are limită.
Exemplu: Fie şirul an = (−2)n . Subşirul termenilor de rang par n = 2k
este a2k = 22k → ∞, pentru k → ∞, iar cel al termenilor de rang impar,
a2k+1 = −22k+1 → −∞, deci (an )n≥0 nu are limită.

Definiţia 6 Un şir (zn )n≥0 ⊂ R(C) este convergent ı̂n R (respectiv C ) dacă
există z ∈ R(C) a.i. |zn − z| → 0 pentru n → ∞.

Teorema 7 Dacă zn = xn + iyn , n ≥ 0, xn , yn ∈ R , atunci şirul (zn )n≥0 ⊂

C este convergent daca şi numai dacă şirurile reale (xn )n≥0 şi (yn )n≥0 sunt
convergente şi ı̂n acest caz lim zn = lim xn + i lim yn .
n→∞ n→∞ n→∞
√ √
Exemplu: lim (( 32 )n + i n 2) = lim ( 23 )n + i lim n 2 = i.
n→∞ n→∞ n→∞

Definiţia 8 Un şir de numere (an )n≥0 ⊂ R(C) se numeste şir fundamental

sau şir Cauchy dacă ∀ε > 0, ∃ un rang N (ε) ∈ N a.i. ∀m, n ≥ N (ε) ,
|am − an | < ε.
1.2. SERII DE NUMERE REALE SAU COMPLEXE-DEFINIŢIE 5

Are loc urmatoarea:

Teorema 9 (Criteriul general Cauchy pentru şiruri din R (C) ) Un şir de

numere reale sau complexe este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy.

1.2 Serii de numere reale sau complexe-definiţie

Unui şir de numere reale sau complexe i se poate atribui o sumă bine deter-
minată, extinzând astfel noţiunea de sumă finită.

Definiţia 10 Fiind dat şirul (an )n≥0 ⊂ C, se defineste şirul sumelor parţiale
Pn P
(sn )n≥0 cu sn = ak , n ≥ 0. Seria de termen general an , notată an
k=0 n≥0
sau a0 + a1 + a2 + ... + an + ... se numeşte convergentă (C) dacă (sn )n≥0 este
convergent şi ı̂n acest caz, lim sn = s se numeste suma seriei pe care o notăm
n→∞
P∞ P
an . Dacă (sn )n≥0 nu are limită sau e infinită, spunem că seria an este
n=0 n≥0
divergentă (D).

Observaţia 1: Dacă se renunţă la un număr finit de termeni ai seriei, seria

obţinută va avea aceeaşi natură( C sau D), doar suma se modifică, scazând
termenii eliminaţi.
Observaţia
P 2: Din definiţie
P rezulta P că, pentru zn = xn +iyn , cu (xn ) , (yn ) ⊂
R , seria zn este C⇔ xn şi yn sunt C şi ı̂n acest caz,
n≥0 n≥0 n≥0
∞
P P∞ ∞
P
zn = xn + i yn .
n=0 n=0 n=0
n
Exemplul 1: Seria 1-1+1-1+...  cu termenul general an = (−1) , n ≥ 0,
1, n = 2k P
are şirul sumelor parţiale sn = divergent ⇒ an este D.
0, n = 2k + 1 n≥0
P n
Exemplul 2: Seria geometrică de raţie q∈ C este q = 1 + q + q 2 + ... +
n≥0
q n+1 −1
qn + ... şi are suma parţială sn = In consecinţă, seria e C⇔ |q| < 1 şi
q−1 .
∞
P 1
are suma = 1−q . Pentru |q| > 1, seria e D.
n=0
n
P 1 P 1
Exemplul 3: Fie seria n(n−1) . Sirul sumelor parţiale este s n = k(k−1) =
n≥2 k=2
n  
P 1 1 1 1 1 1 1 1 n→∞
k−1 − k = 1 − 2 + 2 − 3 + ... + n−1 − n = 1 − n → 1. Asadar seria e
k=2
C si suma sa e 1.
6CAPITOLUL 1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞI COMPLEXE

1
Exemplul 4: 1 − x2 + x4 − x6 + ... = 1+x 2 este serie geometrică, de raţie
 2
−x2 , aşadar este C pentru x  < 1 ⇔ |x| < 1.

1.3 Proprietăţi generale ale seriilor numerice

P
Teorema 11 (Criteriul necesar de convergenţă) Fie seria an , an ∈ C .
n≥0
Daca seria e C, atunci lim an = 0.
n→∞

Demonstraţie: sn = a0 + a1 + ... + an = sn−1 + an ⇒ an = sn − sn−1 . Dar

(sn )n este C si fie s limita sa. Asadar lim an = s − s = 0.
n→∞
Observaţii: 1) Teorema este echivalentă cu afirmaţia: Dacă şirul (an )n≥0
nu
P este convergent sau este convergent, dar nu are limita nulă, atunci seria
an este divergentă.
n≥0

P 2)
1
Reciproca teoremei este falsă. Iată un contraexemplu: seria armonică
1
n este D şi vom vedea de ce, ı̂n continuare, chiar dacă lim n = 0. n→∞
n≥0
P
Teorema 12 (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii) O serie an este
n≥0
C ⇔ ∀ε > 0, ∃N (ε) ∈ N a.i. ∀n ≥ N (ε) , ∀p ≥ 1, |an+1 + ... + an+p | < ε.

Demonstraţie:
P Fie sn = a0 + a1 + ... + an ⇒ sn+p − sn = an+1 + ... + an+p .
Dar an este C⇔ (sn ) este C ⇔ (sn ) este şir Cauchy⇔ ∀ε > 0, ∃N (ε) ∈ N
n≥0
a.i. ∀n ≥ N (ε) , ∀p ≥ 1, |sn+p − sn | < ε.
P 1
Corolarul 13 Seria armonică n este divergentă.
n≥0

p=n1 1 1 1
Demonstraţie: sn+p − sn = n+1 + n+2 + ... + 2n > n · 2n = 12 . Contradicţie
cu criteriul general al lui Cauchy pentru serii.

Teorema 14 (Criteriul P Leibniz pentru serii alternante) Dacă şirul αn & 0,

atunci seria alternantă (−1)n αn = α0 − α1 + α2 − α3 + ... este C.
n≥0

1 1 1
Corolarul 15 Seria armonică alternantă 1 − 2 + 3 − 4 + ... este C, având
(−1)n+1
termenul general an = n .
P
Definiţia 16 O serie numerică an se numeşte absolut convergentă ( cu
n≥0 P
notaţia AC) dacă seria de numere reale şi pozitive |an | este C.
n≥0
1.4. CRITERII SUFICIENTE DE CONVERGENŢĂ A SERIILOR 7

Observaţie: Orice serie AC este C.

Demonstraţia se bazează pe Criteriul Cauchy pentru serii şi inegalitatea
|an+1 + an+2 + ... + an+p | ≤ |an+1 | + |an+2 | + ... + |an+p | .
! Reciproca este falsă: vezi exemplul seriei armonice alternante.

Definiţia 17 Seriile convergente, dar nu AC se numesc semiconvergente

( SC).

Seriile AC au proprietăţi similare sumelor finite-comutativitate, asociativ-

itate ilustrate ı̂n următoarea
P
Teorema 18 Fie an o serie AC cu suma s. Atunci, pentru orice permutare
n≥0
a termenilor seriei, seria nou obţinută este C cu suma s.

Comentariu: Condiţia de AC este esenţială. Se poate arăta( Riemann) că

din orice serie SC şi ∀s ∈ R se poate obţine prin permutarea termenilor o serie
cu suma s.

1.4 Criterii suficiente de convergenţă a seriilor

P
Teorema 19 O serie an de numere reale şi pozitive este C daca şi numai
n≥0
dacă şirul sumelor parţiale este mărginit.

Demonstraţie: Cum an > 0, ∀n, rezultă că sn = a0 + a1 + ... + an este şir

strict crescator. Aşadar şirul sumelor parţiale este convergent ⇔acesta este
mărginit.
P P
Teorema 20 (Criteriul comparatiei) Fie an ,
bn două serii de numere
n≥0 n≥0 P
reale şi pozitive. Dacă ∃N ∈ N un rang a.i. an ≤ bn , ∀n ≥ N şi bn este
P P n≥0
P
C, atunci an este C (deci, daca seria an este D, atunci şi bn este
n≥0 n≥0 n≥0
D).

Demonstraţie: Stim că natura unei serii( C sau D) este aceeaşi, chiar dacă
modificăm un număr finit de termeni. Aşadar, schimbând eventual primii N
termeni ai ambelor serii, se poate presupune că an ≤ bn , ∀n ≥ 0. Fie sn =
a0 + a1 + ... + an , tn = b0 + b1 + ... + bn ⇒ 0 ≤ sn ≤ tn , ∀n ≥ 0. Dacă
8CAPITOLUL 1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞI COMPLEXE

P
seria bn este C, rezultă că şirul (tn )n≥0 este convergent, deci mărginit şi ı̂n
n≥0 P
consecinţă (sn )n≥0 este mărginit. Conform teoremei anterioare, an este C.
n≥0
P 1 1 1
Exemplu: Fie seria n! . Are loc inegalitatea n! ≤ n(n−1) , n ≥ 2 . Dar
n≥0
∞
P 1 P 1 P 1
n(n−1) este C⇒ n! este C. Se poate arata că n! =e.
n≥0 n≥0 n=0
P P
Corolarul 21 (Criteriul de comparaţie la limită) Fie an , bn două serii
n≥0 n≥0
de numere reale şi pozitive a.i. să existe limita l = lim an finită nenulă.
n→∞ bn
Atunci cele două serii au aceeaşi natură ( ambele D sau ambele C).
an
Demonstraţie: Deoarece bn → l, ∃ N un rang a.i. ∀n ≥ N, abnn − l <
1, an , bn > 0. Rezultă că

∀n ≥ N, an < (l + 1) bn (1.1)
bn 1 bn 1
Dar l 6= 0 ⇒ an → l de unde deducem că ∃ N1 a.i. ∀n ≥ N1 , an − l <
1, an , l > 0 ⇒
1
∀n ≥ N1 , bn < an (1 + ) (1.2)
l
Din (1.1) şi (1.2) şi criteriul comparaţiei rezultă că cele două serii au aceeaşi
natură. P 2n2 +1 P 1
Exemplu: Seria 3
3n +5n
are aceeaşi natură cu seria armonică n pen-
n≥0 n≥0
2n2 +1
3n3 +5n
tru că lim 1 = 32 , adică divergentă.
n→∞ n

Teorema 22 (Criteriul integral) Fie f : [1, ∞) → R o funcţie monoton de-

P Rn
screscătoare cu valori pozitive. Seria f (n) este C⇔ şirul an = f (x) dx
n≥1 1
este convergent.

Demonstraţie: Fie sn = f (1)+f (2)+...+f (n) . Cum f este descrescatoare,

rezultă că ∀x ∈ [k − 1, k], k ≥ 2, f (k) ≤ f (x) ≤ f (k − 1) şi integrând
Rk
se obţine: f (k) ≤ f (x) dx ≤ f (k − 1) . Insumând inegalităţile pentru
k−1
Rn
k = 2, n ⇒ f (2) + ... + f (n) ≤ f (x) dx ≤ f (1) + ... + f (n − 1) ⇔
1

sn − f (1) ≤ an ≤ sn−1 (1.3)

1.4. CRITERII SUFICIENTE DE CONVERGENŢĂ A SERIILOR 9

P
Daca seria f (n) este C ⇒ (sn ) este convergent, deci mărginit şi ţinând
n≥1
cont de (1.3), deducem că (an ) este mărginit. Dar an+1 − an ≥ 0, adică (an )
este monoton crescător⇒ (an ) convergent. Reciproc daca (an ) e convergent,
atunci e mărginit,
P iar din (1.3) se deduce că (sn ) e marginit de unde mai
departe, seria f (n) este C.
n≥1

1
= 1 + 21α + 31α +
P
Corolarul 23 Fie α > 0. Seria armonica generalizată nα
n≥1
... + n1α + ... numită şi seria Riemann este convergentă dacă şi numai dacă
α > 1.

Demonstraţie: Fie f : [1, ∞) → R, f (x) = x1α funcţie descrescătoare.

Rn −α+1 n
 1−α
Formam sirul an = x1α dx = x1−α  = n 1−α−1 pentru α 6= 1 si an = ln n
1 1
pentru α = 1. Aşadar şirul (an ) e convergent⇔ α > 1 şi se aplică criteriul
integral.

P
Teorema 24 a)( Criteriul raportului-d’Alembert)  Fie an o serie P de numere
   l < 1, atunci seria P an este AC;
 an+1 
complexe a.i. să (∃)l = lim  an  . Dacă l > 1, atunci seria an este D;
n→∞
l = 1, testul este neconcludent.

P
b) ( Criteriul rădăcinii-Cauchy)
 Fie an o serieP de numere complexe a.i.
p  L < 1, atunci seria
P an este AC;
n
să (∃)L = lim |an |. Dacă L > 1, atunci seria an este D;
n→∞
L = 1, testul este neconcludent.


P αn
Exemplul 1) Fie seria α ∈ C. Ne propunem să studiem convergenţa
4n2 −1
,
n≥1  
n |α|(4n2 −1)
seriei. Notăm an = 4nα2 −1 . Atunci lim  an+1
an  = lim 4(n+1)2 −1 = |α| . Dacă
 
n→∞ n→∞
|α| < 1, seria este AC. Dacă |α| > 1, seria este D. Dacă |α| = 1, atunci
1
4n2 −1
P 1
= 41 6= 0,
P
|an | = 4n2 −1
. Folosim criteriul comparaţiei la limită lim 1
n→∞ n2
P 1 P
iar n2
este C, deci an este AC şi pt. |α| = 1.
P1 P 1
Exemplul 2) Testul e neconcludent pt. l = 1, astfel n este D, dar n2
este C.
10CAPITOLUL 1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞI COMPLEXE

1.5 Operaţii cu serii

P P
Teorema 25 Dacă an şi bn sunt două serii de numere complexe C,
n≥0 n≥0
∞
P ∞
P ∞
P
cu sumele a, respectiv b, atunci: 1) (an + bn ) = an + bn = a + b
n=0 n=0 n=0

∞
P ∞
P
2) ∀k ∈ C, kan = k an = ka
n=0 n=0
P P
Teorema 26 Fie două serii an şi bn de numere complexe AC, cu
n≥0 n≥0
Pn
sumele a, respectiv b. Notând cn = a0 bn +a1 bn−1 +...+an b0 = ak bn−k , seria
 ∞  ∞  k=0
P P P ∞
P P
cn este AC şi are suma ab. ( Adică ak bk = ai bj ;
n≥0 P k=0 k=0 n=0 i+j=n
seria cn se numeşte seria produs ).
n≥0