Muşcă din gîtul delicios şi roz al femeii - şi ea încetă să mai
I*iii şi simplu era a lui. Se uită adînc în ochii lui şi leşină. Pe
0)nh/ I ni' scurse o lacrimă. William nu mai privi în sus pînă nu termină să se hrănească. Noi sîntem vampiri, şuieră în sfîrşit către cuplul ucis.
ÎS
n timpul celei de-a doua zile pe care am petrecut-o în
I San Francisco am lucrat într-un mic intrînd de lîngă biroul Im ml In I lughes de la Palatul de Justiţie. Am asistat lacîteva dintre lliloi mările ei despre crimele din parcul Golden Gate, detaliate şi Itmilc profesionale. Era impresionantă. (’u toate acestea, tot ce avea legătură cu cazul de crimă era i Im lat şi parcă pe dos. Nimeni nu avea încă o idee clară în această I n t vtnjă; nimeni nu avea vreo idee bună sau cel puţin nu auzisem de lili l una pînă în momentul acela. Singurul lucru pe care îl ştiam cu •l||tirunţă era că oamenii erau ucişi într-un fel deosebit de i Ii7gustător. Se întîmpla din ce în ce mai frecvent în zilele noastre, în jurul prânzului am primit un apel pe telefonul celular. - Voiam doar să văd ce faci, spuse Geniul. Cum e în San 11 uiicisco, Alex? Un oraş minunat. O să-ţi laşi inima acolo? Crezi t A e un loc potrivit ca să mori? Sau ce zici de inspectoarea I lughes? îţi place? E foarte drăguţă, nu-i aşa? Exact genul tău. Vrei să te culci cu Jamilla? Atunci, mai bine grăbeşte-te. Timpul luge. închise. M-am întors la lucru. Vreo două ore am fost absent. Am început să fac unele progrese minore.