Se împarte destinderea aburului în corpurile de joasǎ presiune în douǎ zone:
zona I - destinderea aburului supraîncǎlzit şi zona II - destinderea aburului umed.
Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune CJP Dv =DCJPv6/nCJP, unde nCJP=6. Pentru a determina presiunea (p6x) la care aburul atinge curba de saturaţie se calculeazǎ iterativ: se propune o valoare pentru p6x, se citeşte din diagramǎ (procedura C3) randamentul intern al turbinei pe zona I, se citeşte din tabele termodinamice i6t, se calculeazǎ i6x, valoare care se comparǎ cu i”(p6x). Se itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ a entalpiei i6x mai micǎ decât 0.1%. Rezultǎ urmǎtoarele valori: p6x (bar), i6t (kJ/kg), ICJP (%), i6x (kJ/kg), t6x (C), s6x (kJ/kg) K, v6x (m3/kg). Pentru zona II se foloseşte metoda dezvoltatǎ de General Electric. Se foloseşte presiunea de calcul la condensator pcc=0.0508 bar şi debitul masic de calcul Dmc=1360800 kg/h. Cu acest debit masic se calculeazǎ debitul volumetric, de bazǎ, pe un flux la intrarea în zona II: Dv fluxc=Dmcv6x/nCJP (m3/h). De asemenea se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în zona II Dv flux (m3/h), plecând de la debitul real de abur DCJP. Randamentul intern al turbinei în zona II este IICJP=buC7 (%), unde bu (%) este citit din diagramǎ în funcţie de debit şi de raportul p 6x/pcc, iar factorul de corecţie C7 (0.999).
2.4 STABILIREA PARAMETRILOR ABURULUI LA PRIZE
Cu acest randament se traseazǎ destinderea aburului pe zona II (pânǎ la p cc) şi se
determinǎ punctul de ieşire din CJP (7). Se citeşte din tabele termodinamice urmǎtoarele valori: i7t (kJ/kg), i7 (kJ/kg), s7 (kJ/kg K), v7 (m3/kg), x7 (%) şi t7 (C). Intersectând procesul aburului în CJP cu izobarele corespunzǎtoare prizelor turbinei se determinǎ parametrii aburului la fiecare prizǎ.
Priz\ PJP1 PJP2 PJP3 PJP4 Degazor
p(bar) it(kJ/kg) i(kJ/kg) s(kJ/kg K) x t(C) v(m3/kg)