Curs #5 02.11.

2011
Aprecierea poluarii solului
Insalubritatea solului se poate depista:

a) Organoleptic: soluri poluate (structura omogena, granulatie fina, culoare inchisa, miros neplacut)
b) Chimic: modificarea pH, raportul elementelor componente, azotul organic

Sol nepoluat = 0.95

N organic teluric
Sol poluat = 0.85 – 0.95 => Indicele Hlebnikov =
N organic total
Sol mediu poluat = 0.70 – 0.85
Sol puternic poluat = <0.70
c) Biologic:
a. NTG = indicator igienic relative, arata nr total de germeni la 37. Ceilalati germeni au rol agrobiologic
b. Bacterii coliforme = indicator sanitar care exprima nivelul poluarii, fara a se putea preciza natura umana sau
animal a impurificarii. Titrul COLI, care reprezinta cantitatea minima de sol in care s-au identificat coliforme.
c. Bacterii perfringens (sporualte) = pot aduce precizari legate de momentul impurificarii mediului. Prezenta lor
singular in probele de sol indica o poluare mai veche, in timp ce identificare lor simultan cu E.coli denota o
impurificare recenta. Titrul PERFRINGENS
d. Bacterii enterice
e. Bacterii termofile (>72). arata o fertilizare a solului cu gunoi de grajd
f. Nr. oualelor si larvelor de geohelminti (ascarizi, trichocefali, stronglii) din sol reflecta gradul de infestare a
populatiei umane si animale cu acestia. Examenul parasitologic al soului se face pe probe recoltate de pe
pasuni, fanete si padocuri.
g. Virusuri odata ajunse in sol, se absorb pe granule, unde raman ca atare, fiind foarte greu de dezabsorbit,
fapt foarte important din punct de vedere igienic si epidemiologic.

Autopurificarea si asanarea solului

Poluantii anorganici sunt procese - fizice (dizolvare, difuzia)

- chimice (neutralizare, red-ox)

- biologice (assimilate de flora autohtona, absorbiti de plante)

Poluanti organici (dezintegrati in compusi simpli, integrati in sol)

Autepurarea solului este naturala (vara 5 zile, toamna, primavera= 10 zile), rapida (soluri cu permeabilitate mare,
umiditate redusa, aerate, in care predomina procese oxidativez) si lenta (soluri reci, compacte…)

Influenta solului poluat asupra apei

Poluarea din sol trece in apa din panza freatica.

Influenta solului poluat asupra animalelor

Ingrasaminte => cresterea luxurianta a organelor verzi, intarizerea maturarii fructelor, exacerbarea sensibilitatii, scutararea
florilor, coloratia neuniforma si timpurie a fructelor, scurtarea perioadei apte pentru conservare => influenta negativa asupra
omului si al animalelor.

Prevenirea poluarii solului

 - Reglementarea si respectarea conditiilor de depozitare a reziduurilor
- Respectarea tehnologiilor de colectare, evacuare si inactivare a reziduurilor.
- Inactivarea substantelor toxice, a germenilor patogeni, elentelor parazitare
- Evitarea dispersarii dejectiilor pe sol
- Folosirea fertilizantilor naturali dupa inactivarea biologica, chimica
- Avertizarea asupra pericolului prezentat de fertilizantii neinactivati
- Folosirea rationala a ingrasamintelor chimice

Combaterea poluarii solului

Scop: refacerea salubritaii solului, structurii si capacitatii productive

Prin: mai multe mijloace de bun simt dak ar tinse slide-u sa scriu

In SUA este promovata agricultura durabila care este: sanatoasa pentru mediu, viabila economic si responsabila dpdv social

Obiectivele agriculturii biologice:

- Abtinerea de produse agricole cu valoare nutritive ridicata si in cantitati suficiente

- Folosirea unor metode de lucru compatibilie cu mediul
- Mentinerea fertilitatii solului
- Eviatarea poluarii
- Mentinerea diversitatii genetice inclusive protejarea plantelor si animalelor salbatice
- Pastrarea organismelor vii din sol (microflora si microfauna) prin rotatie adecvata a culturii, tehnici de lucrari si
mentienrea cantitatii mari de humus din sol

Principiile agriculturii ecologice:

- Mentinerea fertilitatii solului

- Protectia mediului (folosirea ingrasamintelor organice)
- Respectul pentru sanatatea consumatorilor

Eroziunea solului (pierderea humusului si a unor substante nutritive N, P, K, Ca, Mn ,Zn)

Se previne prin - irigare, fertilizare si tratarea cu pesticide

- alternarea culturilor

- folosirea unor sisteme de masini adecvate

- evitarea suprapasunatului, exploatarea rationala a pasunilor

- reimpaduriri

Saraturarea se previne prin lucrari de desecare, drenaj si prin irigari de spalare

Excesul de umiditate se previne prin lucrari de hidroameliorare corespunzatoare.

In tarile puternic dezvoltate economic, pentru prevenirea si combaterea poluarii, degradarii solului se extinde agricultura
biologica in locul celei chimice. In acest context, UE a emis regulamentul 91/2002 care reglementeaza obtinerea, ethichetare
si controlul produselor biologice si alimentare obtinute prin aplicarea principiilor “bio”.

In Ordinul Ministerului Sanatatii 536/1997 sunt cuprinse recomandari privind mediul de viata al populatiei:

- Indepartarea apelor uzate si reziduuri solide

 - Igiena gospodariilor
- Sa nu creeze discomfort vecinilor
- Evacuarea apelor uzate dupa tratarae in instalatii publice sau private
- Colectarea deseurilor menajere
- Evacuare deseurilor solide in 1-2 zile in perioada calda (1.04-1.10) si in max 3 zile (1.10-1.04)
- Irigarea culturilor cu apa STAS
- Amplasarea rampelor de depozitare se va face pe terenuri avizate de organele de specialitate teritoriale, la distanta
de malurile raurilor, cartiere de locuinte, ferme de animale, surse de apa
- Deratizarea, dezinsectia, decontaminarea sistemica
- Imprejmuirea rampelor de depozitarea
- Neutralizarea deseurilor solide si a celor toxice numai cu avizul organelor de specialitate
- Inactivarea dejectiilor, purinului, secretiilor si excretiilor provenite de la animale bolnave din ferme, abatoare,
laboratoare sanitar veterinare
- Folosirea dejectiilor numai dupa trecerea perioadei minime de stocare necesarea in functie de tipul de fermentatie
la care au fost supuse
- Popularizarea in randul producatorilor particulari a metodelor modern de inactivare a fertilizantilor naturali si a
pericloului folosirii acestora fara tratarea corespunzatoare
- Avizarea folosirii apelor uzate numa dupa realizarea parametrilor de depoluare prevazuti in tehnologia statiilor de
epurare

IGIENA APEI
Def= element de constitutie esential si majoritar al materiei vii, care asigura desfasurarea proceselor vitale

Roluri:

a) Genereaza: fenomene meteo, tipuri de clima, procesele biologice din sol

b) Asigura: circuitul materiei in natura, legatura dintre sol si plante, calitatea aerului atmosferi, hrana animalelor
c) Determina: strarea de sanatate a animalelor, nivelul cantitiativ si calitativ al produselor animale
d) Este surse importanta de: desfatare sufleteasca
e) In zootehnie: nutrient (apa bilogica), element important al procesului tehnologic (apa tehnologica)
f) Element de purificare a mediului
g) Sursa de energie
h) Cale de transport
Conform Constitutiei Romaniei apa este proprietate publica.

Apa in natura: 0.01% atmosfera, 0.34% calote polare, 0.3% ape continentale mai putin cele profunde, 97.3 mari si oceane.

Circuitul apei in natura:

Faza I: apa atmosferica

Faza II: apa subterana

Faza III: apa curgatoare si statatoare

 Rezervele mondiale : 2.8% apa dulce (industrie 70%, agricultura 25%, alimentatie si igiena 5%)

Consumul de apa dulce/zi/locuitor: 20-70L in tarile in curs de dezvoltare, 100L SUA

OMS= necesarul biologic de apa = 5L/zi/locuitor

Rezervele de apa dulce din Romania

Se estimeaza in 2010 un consum de 46 mld m3

Obligatiile consumatorilor:

- Reducerea pierderilor
- Reciclarea apei
- Eupurarea apelor uzate la nivelul parametrilor de calitate si refolosirea lor
- Transportul si manipularea sau depozitarea corespunzatoare a reziduurilor
- Prevenirea poluarilor accidentale
- Intocmirea unor programe de folosire a apei
- Montarea de apometre
- Aplicarea de penalitati pentru incalcarea legii

Sursele de apa si calitatile lor igienice

L 458/2002  L 311/2004

In RO, pe ansamblul economiei se folosesc toate sursele de apa existente: meteorica, de suprafata si subterana.

Apa meteorica

Suporta 3 poluari: la formare, la cadere si la contactul cu solul

Caracteristici:

- Contine putini ioni minerali, gust fad, duritate slaba

- Nu indeplineste conditiile de potabilitate
- Genereaza tulburari digestive consumatorilor
- Se foloseste in zone aride (Dobrogea, zone subcarpatice)
- Se colecteaz in benturi si rezervoare subterane.

Calitatea apei meteorice este conditionata de:

- Curatenia suprafetelor de colectare, a retelelor de aductie si a bazinelor de stocare

Apa de suprafata
 a) Curgatoare
b) Statatoare
c) Stagnante

Proprietatile apelor curgatoare depend de: - debit

- fenomene meteo

- natura terenului

- surse de poluare

Caracteristici: - temperature 0-25, in fct de anotimp

- turbiditatea creste direct proportional cu debitul, viteza de curgere

Apele statoare: mari, oceane, lacuri, acumulari artificiale

Calitatea depinde de calitatea sursei din care provine

Caracteristicile apei din lacuri si acumulari artificiale:

- Temp cea a suprafetei

- Turbiditatea, s.o. si microorganisme mai reduse ca in cazul apelor curgatoare

Ape stagnante: balti si mlastini

Carcateristici: - continut ridicat in plancton (s.o. microorganism, organisme)

- procese de putrefactie si descompunere

- nu se poate consuma

Apa subterana

Se formeaza din ape metorice care strabat scoarta terestre si se acumuleaza in panza freatica

In traversarea straturilo de sol, apa subterana isi corecteaza anumitit parametrii (filtrare, ionizare, inactivarea microorg si a
subst organice )

Rezulta: ape minerale, plate, medicinale si termale.

Apa freatica :pana la 20m, deasupra primului strat impermeabil.

Caracterisitici: - volumul depinde de nivelul precipiatiilor si anotimp

- temperature depinde de temperature rocilor

 - limpezi

- gust placut

- mineralizare superioara

Apa de adancime : se formeaza dupa primul strat impermeabil

Caracteristici: - compozitie constanta, debit mare si stabil

- calitate superioara

- grad de mineralizare ridicat

- continut redus sau nul de oxygen

- numar mic de germeni

- se poate folosi ca atare in alimentatie

Apa potabila

Def: apa buna de baut, indeplinste conditiile de potabilitate, iar dupa consum nu afecteaza starea de sanatate

STAS 1342/1991

Poluarea apei

Def: modificarea calitatilor naturale ale apei, fie prin adaugarea de elemente straine compozitiei normale care o fac
improprie folosirii in scopul original.

Clasificarea poluarii: - dupa origine - naturala - intermitenta

- accidental

- artificiala

- dupa dinamica realizarii - permanenta

- intermitenta

- accidental

Poluarea naturala - ape meteorice: gaze, pulberi, microorganisme, sol, dejectii, cadavre, pesticide, ingrasaminte chm

- inflorirea apei (dezvoltarea planctonului): modificare culoare, gust, miros, compozitie =>
susbstante de secretie => effect toxic => moarte
Poluarea artificiala:

1. Fizica
a) Termica - detergent
- substante sedimentabile
- consecinta deversarii apelor de racire de la centralele termoelectrice

b) Radioactiva - consecinta depozitelor naturale de roci radioactive si a radionuclizilor din activitati umane (explozii
nucleare)

2. chimica : nitrati, detergent, metale grele (Hg, Pb, Cu, Cd), reziduuri petroliere, fenoli, substante

d) poluarea cu substante chimice indicatoare ale poluarii

- eutrofizarea apei (N si P)

- oxygen dizolvat

- CBO5, CCO…

3. biologica

a) primara: microorganisme patogene => boli hidrice (salmoneloza, colibaciloza, rujet, teptospiroza, pesta porcina, variola)

Surse: ape reziduale, dejectii, secretii patologice, cadavre. Bacterii nesporulate, virusuri:2-3luni, sporualte: cativa ani.

b) secundara: dezvoltarea luxurianta a organismelor vegetale si animale

Autoepurarea apelor

Def: complexul de procese natural: fizice, chimice, biochimice si biologice prin care se inactiveaza si degradeaza poluantii din
apa, redobandirea calitatii avute anterior.

Autoepurarea fizica

Amestec, diluatie, sedimentare, radiatii solare, temperature.

Rad solare pot actiona direct (uv-bactericid) si indirect (IR si luminoase cresc temp apei si reactii fotochimice)

Temperatura favorizeaza viteza de sedimentare si reactiile biologice.

Autoepurarea chimica

Poluarea apei cu s.o. dizolvate, prin oxidare, reducere, precipitare intre poluanti sau intre ei si subst. natural din apa.

Autoepurarea biochimica si biologica

Predomina cand poluarea este consecinta s.o. – juncand rol in salubrizarea apelor poluate.

Etapa I: predomina procele biochimice de red-ox

S.o  produsi simpli  bacterii heterotrofe  disparitia O2 dizolvat.

Etapa II: predomina precesele de sinteza organica

Etapa I  produsi finali (NH3, NO2, NO3, CO2)  bacterii autotrofe fotosintetizante si chemosintentizante  cresterea conc
de O2 dizolvat

Etapa III:

Bacterii, detritusuri, coloizi  organisme bacterivore

Etapa IV:

Plante cu clorofila  consumatori de macronevertebrate (pestii)  autepurare complete.

Metodele de apreciere a gradului de poluare si autoepurarea apei

Organoleptice, fizice, chimice, fiziologice si biologice

a) Organoleptice: gust si miros

b) Fizice: culoare, turbiditate, conductibilitate electrica, radioactivitate, temp
c) Chimice: cant si calit subst. din apa
d) Fiziologice: consumul biochimic de O2 al florei si faunei acvatice
e) Biologice: ansamblul organismelor vegetale si animale

Clasificarea apei

Categ IV: cea mai poluata

Nu corespunde consumului si nici prelucrarii pentru a constitui sursa de apa potabila.

Categ III: mai putin poluata

Nu se preteaza pentru consum ca atare si nici pentru prelucrare in scopul constiturii sursa de apa potabila.

Categ II: grad superior de autoepurare

Nu se preteaza consumului ca atare dar poate fi folosita ca sursa de apa potabila dupa prelucrare

Categ I: apa nepoluata in care procesele de autoepurare s-au finalizat

Se foloseste in scopuri productive, dupa tratare ca apa potabila.