Curs #9 30.11.

2011

Sisteme de legare

Mijloace de legare: - trebuie sa permita animalelor miscarile necesare

- cand se ridica

- cand adopta decubitul

- sa le protejeze de lovituri, muscaturi

- sa nu permita animalelor intrarea cu picioarele in iesle sau in rigolele de colectare a dejectiilor,

purin

- sa nu produca contuzii

- sa fie usoare si rezistente

- sa nu fie generatoare de zgomote

- sa se aplice si sa se scoate usor

- sa se decontamieze usor

Sisteme de legare: - lungi: - capestre

- gatare

- lanturi

- scurt: - vertical (Grabner)

- orizontal

La cai: la capastru cu 2 lanturi, fara contragreutate/cu 2 lanturi si contragreutate

La bovine:

- Pe stand lung: cu gatar, pana acestuia se prinde de marginea jgheabului

- Pe stand mijlociu: idem, accesul la jgheab este limitate de gratare actionate de la capatul randului de standuri
- Pe stand scurt: sisteme de legare vertical sau orizontal

La capre: gatare

La scroafe: gatarul din curea (exploatate pe stand)

MICROCLIMATUL ADAPOSTURILOR
= totalitatea insusirilor fizici, chimici si biologici ai aerului care actioneaza concomitent asupra animalelor

Microclimatul: - factori climatici (temp, humid, precipitatii, vant, rad. solare, aeroioni)

- factori fiziologici (caldura sensibila, gaze, vapori)

 - factori tehnologici (instalatii de furajare si adapare, iluminat, incalzire, ventilatie)

Factori de microclimate

a) Factori fizici
1. Temperatura aerului
Determina nivelul altori factori: umiditate, curenti de aer, gaze, pulberi, microorg.
Nivelul temperaturii din adapostui este consecinta raportului dintre marimea surselor si pierderilor de caldura
din acestea.

Sursele de caldura din adaposturi:

a) Caldura sensibila (nivelul furajarii, greutate corporala, suprafata pielii, calitatea invelisului pilos)
b) Caldura solara
c) Caldura artificiala – instalatii de incalzire  suplimentarea caldurii sensibile

Pierderile de caldura din adaposturi:

a) Transmisie termica (depinde de K al fiecarui element de inchidere)

b) Prin ventilatie
c) Evaporare tehnologica (dejectii, furaje, adapatori, suprafete umede)  tehnologia de crestere si exploatare
2. Umiditatea aerului
Sursele de umiditate: vaporii aerului atmospheric, vaporii rezultati din evaporarea fiziologica si tehnologica
- respiratie
- perspiratie  evaporare fiziologica  numarul si categoria de animale cazate
- transpiratie
Evaporarea tehnologica : 10-38% in sectorul gospodaresc / 30-50% in sistem intensiv
3. Miscarea aerului in adaposturi
Presiune mare  presiune mica
Adaposturi neincalzite artificial  miscarea aerului (pe vertiacala sau pe orizontala)
Adaposturi incalzite artificial doar cu sursa central (de la admisie la evacuare)
Adaposturi incalzite mixt, de la admisie la evacuare/ de sus in jos/ de la sursele locale spre tavan
4. Presiunea aerului din adaposturi
Adaposturile cu ventilatie naturala, presiunea int = presiunea ext.
Ventilatie artificala aspirant pres. Int < pres. Ext
Ventilatia artificiala refulanta pres. Int > pres. Ext
5. Radiatiile din adaposturi
a) Rad. IR: naturale si artificale (surse locale de incalzire)
b) Rad. Lumnoase : natural si artificale (lampi incandescende/fluorescente)
6. Starea electrica a mediului din adaposturi
- campul EM (retele de inalta tensiune, statii de transformare curent)
- curenti de scurgere (retele electrice neizolate)
Aeroionii (natural/artificiali)
7. Zgomote din adaposturi
Surse: endogene si exogene.
Norma igienca: 50-60dB sector gospodaresc, 80-90dB in sistem intesiv

b) Facotori chimici ai microclimatului

Gaze cu actiune favorizanta/nociva/odoranta/ indiferenta

Provin din: - procesele metaboloce ale animalelor

- fenomene de descompunere a dejectiilor si altor materii organice

- actiunile de decontaminare, dezinsectie, deratizare

1. Azotul – atmospheric

N. int = N. ext

2. Oxigenul – scade in adaposturi prin procese respiratorii si descompunerea aeroba a subst. org.

Consumul de oxigen din adaposturi este influentata de: - densiatea animalelor

Limita igienica = 18%

3. Ozonul – origine naturala si artificala

4. Dioxidul de carbon – eliminate de animale

Depinde de: - temp. scazute

- umiditati relative

- curenti mari de aer

- categ. de animale

- specia

- nr. de animale

Limita igienica difera in functie de specii

Acidoza gazoasa, reducerea proceselor oxidative, tulburarea metabilismului.

5. amoniacul = gaz incolor, miros incolor, mai usor decat aerului, solubil in apa

Sursa = urina (uree)

Formarea in adapost este favorizata de:

- Stagnarea dejectiilor
- Evacuarea defectuoasa a purinului
- Exploatarea necorespunzatoare a canaleleor colectoare
- Densitatea mare /m2
- Ventilatie insuficienta

Norma igienica: 26 ppm (maj speciilor), 15 ppm caini, 4ppm struti

Actiune: - lacrimari intense

- conjunctivite

- cheratite
 - traheo-bronsite

- bronhopneumonii

La pasari:

- micoplasmoze, bursita infectioasa, laringotraheita, cannibalism, coccidioza.

- intarzie instalarea maturitatii sexuale

- se reduce indicele de conversie al furajelor

6. H2S = gaz incolor, mai greu decat aerul, solubil in apa

Norma igienica = 20ppm

La purcei: sensibilitate la lumina, anorexie, vomismente, semne nervoase

La vitei: hemoragii, edem pulmonary, edem cerebral

La pui: fotofobie, anorexie, somnolenta

7. Gaze odorante : prin descompunerea subst. organice in conditii de anaerobioza

Gaz metan, scatol, indol, mercaptan, amine, aldehide…

8. Monoxid de carbon: incolor, inodor, insipid, mai usor decat aerul

COpulmoncirculatie sanguina + Hb  carboxiHb => blocheaza Hb, diminueaza transportul de O2, hipoxie, anoxie

Norma igienica = 30ppm

c) Factori bilogici ai microclimatului

Sunt reprezentati de pulberi si microorganism

1. Pulberile din aerul adaposturilor

In adapost, pulberile provin din sursa exogena (aerul atmospheric, patrunzand odata cu aerul prin ventilatie) si din sursa
endogena (furaje, asternut, corpul animalelor).

Pulberile din adapost au compozitie predomianant organica.

Pulberile din sursele exogene au importanta in cazul poluarilor industrial, cand pot avea efecte toxice.

Cantitatea de pulberi din adaposturi depinde de :

- Specia si categoria de animale

- Marimea efectivului
- Felul furajelor utilizate, tehnologia de crestere

Cantitati mari de pulberi se intalnesc in adaposturi:

- Cu densitate ridicata
- Unde exista asternut permanent
- Alimentatia cu furaje de volum
- Alimente cu furaje combinate sub forma de fainuri
 - temperaturi crescute
- UR <75%

Cantitati mici de pulberi se intalnesc in adaposturi cu sisteme de exploatare in baterii de custi, unde furajarea se face cu
nutreturi combinate granulate.

2. Microorganismele din adapost

Aeromicroflora adaposturilor – totalitatea germenilor care se gasesc in aer.
Provenienta este fie edogena sau exogena.
Germenii eliminate sunt pusi in circulatie prin: tuse, stratnut, descuamare, secretii si excretii.
NTG variaza cu:
- Specia si categoria de animale cazate
- Tehnologia de crestere
- Nivelul celorlalalti factori de microclimat.
In sist. Intensiv se foloseste notiunea de “microbism de grajd”
Acesta se caracterizeaza prin:
- Concentratia mare de germeni pe suprafetele din adapost si aerul din adapost
- Ponderea mare a germenilor saprofiti si conditionat patogeni
- Variabilitate ridicata a microorganismelor intre animale si animale si mediu
- Producerea de infectii associate

Nivelul factorilor de microclimate

Def= nivelele optime ale factorilor de microclimate au fost determinate pe baza unor cercetari pentru fiecare specie si
categorie de animale in parte si oficializate ca norme igienice de baza.

Respectarea nivelului optim al factorilor de microclimate este obligatorie, aceasta fiind determinant pentru realizarea unor
productii zootehnice superioare si salubre.

Nivelul factorilor fizici ai microclimatului

Pentru temperature exista nivele optime pe specii:

- Bovine 10-20
- Cabaline 8-15
- Ovine 8-15
- Suine 15-32
- Iepuri 18-23
- Pasari 13-36

Pentru tineret in perioada de demaraj sunt reprezentate de limitele maxime de mai sus.

Coborarea temperaturii sub nivelul minim sau depasirea celul maxim supune organismul la eforturi de adaptare.

Umiditatea relative a fost normata pe nivele mimine si maxime pe specii:

- Bovine 60-75%
- Cabaline 60-75
- Suine 55-75
- Ovine 60-75
 - Pasari 50-70
- Iepuri 50-70

Iluminarea este normata la nivele minime

- Vaci de lapte, ovine, scroafe gestante 1/20

- Palmipede 1/14
- Animale la ingrasat 1/25
- Tineret de reproductie: bovine 1/16, suine 1/18
- Iepe cu manji 1/18

Zgomotele au fost normate la nivele maxime

Nivelul factorilor biologici ai microclimatului

Aprecierea globala a microclimatului

Se face cu ajutorul cheii Petcov. Pentur fiecare factor apreciat se acorda un punctaj.

Punctual maxim se acorda pentur nivelele optime al factorilor de microclimate.

Abaterile se penalizeaza cu scaderea punctajului.

- Bun 90-100p
- Mediu 70-90p
- Necorespunzator <70p

In medicina umana, calitatea microclimatului se completeaza cu indicele de prospetime a mediului ambient.

Acest indice completeaza notiunea de “curatenie a aerului”, cand se utlizeaza sisteme de conditionare a acestuia, respectiv
ventilatie mecanica, incalzire, racire….
 IGIENA ALIMENTATIEI
Nutritia = stiinta care studiaza ansamblul schimburilor care au loc intre animal si mediu.

Nutrientul = o substanta care poate fi asimilata de animale, poate exista ca atare in natura, poate rezulta in urma proceselor
digestive.

Alimentatia = stiinta care studiaza…

Alimentatia rationala

Ratia

Baza furajera

Cerintele igienice generale ale alimentatiei generale

1. Continuitate in aportul de principii nutritive.

Digestia fizilogica: evitarea tulburarilor digestive cresterea eficientei furajelor.

Aportul discontinuu => scaderea sau sistarea productiei, scaderea de lipide, vitamin liposolubile din rezervele
organismului, aparitia stresului alimentar => scade rezistenta generala a organismului.

2. Compozitia ratiei

Mentinerea constantei compozitiei asigura capacitatea optima de transformare a nutrientilor ingerati prin adaptarea
florei si faunei prestomacelor.

Schimbarea brusca determina:

- Dezvoltarea insuficienta a florei si faunei

- Neasigurarea pH
- Neasigurarea motricitatii
- Neasigurarea conditiilor de salivatie
3. Calitatea nutreturilor

Importanta: mentinerea sanatatii animalelor si a protectiei consumatorului

Nu se administreaza: furaje mucegaite, infestate, infectate, care contin plante sau substante toxice

Actiuni profilactice pentru evitarea:

- Reticulitelor traumatice – ex. Clinice lunare, magneti la mori, magneti remanenti in prestomace
- Bezoarelor cu sfoara de mat. plastic: sfoara de canepa
- Micozelor si micotoxicozelor : decontaminare furaje, respectare masuri de profilaxie generala, utilizarea de
bentonita sau aluminosilicati
- Boli de carenta : perioada de recoltare a culturilor, conservarea furajelor, mementul administrarii furajelor,
respectarea
- Intoxicatii cronice sau acute, a bolilor transmisibile.
4. Asigurarea frontului de furajare optim

Front de furajare = loc de acces pentru ingestia de furaj din iesle