Curs #10 07.12.

2011

5. Elaborarea ratiilor

- furaje ca sortimente evitarea carentelor nutritionale

- furaje salubre mentinerea apetitului

6. Modalitatea de elaborare a ratiilor

- dupa program strict

- in functie de tehnologia de crestere si exploatare:

Ierbivore: 2-3 tainuri omnivore: tineret dupa criza de intarcare ad libitum

Celelalte categorii 2-3 tainuri

Pasari: la discretie

Administrarea furajelor indifferent de nr. de tainuri trebuie sa asigure: conditii favorabile unei digestii fiziologice, eficienta
conversiei furajelor.

7. Volumul ratiilor

Difera cu: - specia

- categoria de animale

- volumul tubului digestiv

- tipul de digestive

Volumul optim al ratiei asigura: - valorificarea totala a furajelor

- evitarea tulburarilor gastro-intestinale

- evitarea tulburarilor de reproductie

8. Ordinea administrarilor furajelor

Nutreturile se administreaza in ordinea inversa a preferintelor animalelor.

Nutreturile preferate la animalele de munca se administreaza dupa cele de volum, iar la vacile de lapte in timpul mulsului.

9. Modul de utilizare a nutreturilor

Furajele pot fi folosite: - ca atere (fibroase, grosiere)

- tocate (furaje de volum)

- macinare (concentrate)

- granulate

- peletate

- brizurate
F. concentrate : uscate/umede (terci)/lichide

Folosirea retelor furajere numai la specii pentru care au fost preparate.

! La ovine  retete porci => intoxicatie cu CuSO4

! La curci si porci  retete pentru pasari => intoxicatie cu salynomicin

10. Monitorizarea eficientei alimentatiei si a consumului de furaje

- consumul zilnic de furaje

- starea de sanatate a efectivului

- calitatea furajului

- productia zilnica de lapte, oua

- sporul de crestere in greutate

Situatii de incalcare a normelor de igiena

- aport scazut de proteine, vitamin, microelemente

- poluare furajelor cu: - metale grele

- pesticide

- nitriti, nitrati

- pulberi

- microorganism

- administrarea furajelor: - la temperaturi prea scazute sau ridicate

- furaje insufficient omogenizate

- furaje inadecvate specie

IGIENA PASUNATULUI SI A PASUNILOR

Def= modul de furajare a nimalelor prin autoservire, in conditiile oferite de mediul exterior, cu plante de pe pasuni naturale
sau cultivate

Avantaje igienice:

- Asigurarea ca atare a unui furaj de calitate superioara

- Fortificarea organismului animal
- Cresterea rezistentei nespecifice
- Dezvoltarea si consolidarea sistemului locomotor
- Consolidarea si dezvoltarea capacitatii respiratorii si cardiac
- Stimularea SNC si neurovegetativ
- Stimularea sintezei vit. D
 - Prevenirea si combaterea unor boli carentiale, parazitare si obstetricale

Avantaje economice:

- Indirecte: mentinerea si imbunatatirea starii de sanate a animalelor

- Directe: pret de cost scazut/unitatea de produs, prin scaderea cheltuielilor de furajare, recoltare, transport,
depozitare si administrare a furajelor, de cevacuare a dejectiilor, de conditionare a aerului

Dezavantajele igienice:

- Cand se pasuneaza pe canicula – insolatia si socul termic

- In cazul consumui de plante care contin substante fotosensibilizante si expuneri la temp. ridicate – fotodermatoze
- Cand se pasuneaza pe temp. scazute + precipitatii si vant – boli a frigole si boli de purtator
- Cand se revine mai devreme de 21 de zile pe aceeasi parcela sau cand pasunatul se prelungeste mai mult de 4-6 zile
pe o parcela – geofagie, boli telurice si parazitare
- Pasunatul pe roua si briuna – tulburari digestive: colici, pareza prestomacelor, indigestii gazoase
- Intoxicatii cu plante toxice – cand nu sunt distruse inainte de pasunatul animalelor/ cand nu se asigura supliment
alimentar in cazul pasunilor cu productii mici
- Intoxicatii cu plante furajere – cand pasunatul se face pe variatii mari de temperature si precipitatii/ pasuni cu
vegetatie luxurianta = favorizeaza sinteza HCN si a diferitilor glicolizi.

Dezavantajele economice

Directe: genereaza boli => productii necorespunzatoare

Dezavantaje indirecte: obtinerea unor productii animaliere necorespunzatoare din cauza:

- Deficientelor in organizarea pasunatului

- Pasunat de durata pe o parcela, necorelat cu productia pasunii
- Pasuni de calitate slaba
- Situate la distante mari de ferme
- Fara surse suficiente de apa sau cu surse de apa inferioare calitativ
- Surse de apa la distante mari de pasuni

Pregatirea animalelor pentru pasunat presupune:

- Acomodarea treptata a animalelor la conditiile mediului inconjurator (prin scoaterea in padoc sau plimbari in incinta
fermei sau in vecinatatea acesteia)
- Trecerea lenta de la furajarea de stabulatie la cea cu masa verde prin cresterea treptata a furajelor suculente,
amestecul furajelor verzi cu grosiere
- Actiuni S-V (depistarea unor boli transmisibile, actiuni imunoprofilactice, tratamente generale antiparazitare,
curatirea ongloanelor si copitelor, examen clinic intainte de scoaterea la pasune).
- Nu vom scoate pe pasune animalele retive, cu boli clinice (TBC, LEB, pTBC); cele care nu suporta deplasarea
- Actiuni zootehnice: individualizarea, cantarirea si calasarea, castrarea masculilor, lotizarea pe specii, categorii de
exploatare si de stare fiziologica
Pregatirea si organizarea pasunilor

Pasuni naturale (3 mil ha) din Romania – 62% sunt degradate si anume:

- 31% eroziune
- 10% umiditate excesiva
- 3% aciditate si saraturare 1.86 milioane de Ha
- 10% impadurire
- 8% stancaris, grohotis

Lucrarile ameliorative sunt necasare pentru:

- Atragerea de noi suprafete in circuitul economic

- Imbunatatirea celor degratate
- Mentinirea capacitatii productive
a) Lucrari ameliorative pentru atragerea in circuitul economic de noi suprafete
- Combaterea eroziunii, umiditatii excesive, aciditatii, saraturarii, impaduririi
- Degajarea de grohotis, stancaris
- Aplicarea de amendamente, ingrasaminte chimice si natural
- Tarlalizarea
- Amenajarea surselor de apa si a drumuilor
- Cultivarea plantelor perene valoroase
b) Lucrari ameliorative curente
Se executa: intainte de pasunat, in timpul pasunatului, dupa pasunat
- Intainte de pasunat se executa:
o Curatirea pasunilor de arbusti
o Nivelarea terenurilor
o Drenarea locurilor cu exces de umiditate
o Imprejmuirea baltilor
o Aplicarea ingrasamintelor
o Distrugerea buruienilor, a plantelor toxice
o Decontaminarea surselor de apa
o Amenajarea taberelor de vara
- In timpul si dupa pasunat
o Indepartarea plantelor necomestibile
o Imprastierea uniforma a dejectiilor si musuroaielor in timpul pasunatului dupa folosirea unei parcele
o Fertilizare
o Insamantare
o Fertilizare dupa pasunat
o Aplicare de amendamente

Examinarea periodica a solului si plantelor de pe pasune.

Tehnica pasunatului

Pasunatul incepe cand terenul este zvantat si plantele au o inaltime de 15cm pt oi si 20cm pt bovine.

La inceputul pasunatul dureaza 1-2h/zi, ajungand in 10zile la 8-10h/zi.

- Nu se pasuneaza pe roua, bruma, imediat dupa ploaie

- Nu se pasuneaza pe pasuni cu vegetatie luxurianta
 - Revenirea pe pasune dupa 21 zile
- Timp de pasunat pe o parcele 4-6zile
- Nu pe biotope si cu plante exotice

Pasunatul se desfasoara iun 2 reprize cu pauza la amiaza pentru odihna, adapare, muls si evitarea caniculei.

In zilele foarte calduroase, pasunatul se face dis-de-dimineata, seara tarzu sau noaptea.

Pasunatul de noapte – pericol de infestare, larvele infestante ridicandu-se spre varful plantelor.

Pentru un randament cat mai mare este necesara portionarea pasunii in tarlale delimitate cu garduri mobile sau electrice:

- Pasunat portionat in front pentru o zi

- Pasunat in brazda

Concentratele ca supliment se administreaza la aceeasi ora

Sarea si brichetele cu microelemente la discretie

Adaparea de min. 3x/zi

Fibroase se dau dimineata, inainte de scoaterea pe pasune

Accesul la tarlale sau la sursele de apa sa se faca direct.

Pentru un pasunat rational – pasunile trebuie sa produca 10t masa verde/ha.

Pentru mentinerea raportului legumino – graminacee se efectueaza obligatoriu cel putin o coasa la 2 ani.

Repartizarea pasunilor: categorii de exploatare, starea fiziologica

- Vaci de lapte, oi cu miei, tineret de statura mica – pasuni valoroase si mai apropiate
- Oi, tineret bovin>12 luni – pasuni mai slabe, mai departate

Intreruprea pasunatului cu 3-4 sapt inainte de aparitia inghetului, pt ca plantele sa aiba timp sa se regenereze.

IGIENA ANIMALELOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI

IGIENA CORPORALA

Def= complex de masuri necesare asigurarii curateniei si functionalitatii normale a: pielii, fanere si productii cornoase

Igiena corporala a animalelor este influentata negativ:

- Calitatea si modul de constructie a pardoselii

- Calitatea si cantitatea asternutului
- Intretinerea sistemelor de colectare si evacuare a dejectiilor
- Densitatea mare a animalelor

Igiena corporala: pansaj, tundere, imbaiere, intretinerea ongloanelor si copitelor

Pansaj = busumare + tesalare + periere + stergere (pt animale cu par scurt)

 Se executa zilnic la cabaline de sport si munca, vaci de lapte si tauri

- In scopul indepartarii murdariei, celulelor descuamate, oualelor de helminti, unor microorganism din jurul orificiilor
naturale, de pe piele si par

Busumatul = indepartarea murariei superficiale si a excesului de umiditate ( cu somoiog de paie sau tesaturi cu fibre groase).
Se executa la animale dupa munca/efort.

Tesalatul = consta in indepartarea murdariei de pe regiunile bogate in musculature, cu ajutorul tesalelor.

Periatul = se executa pe tot corpul, cu ajutorul periilor (manula sau mecanic)

Stergerea = se face in scopul indepartarii murdariei si secretiilor din jurul orificiilor naturale si a prafului de pe corp.

La cabaline se practica pieptanatul coamei, motului si cozii.

La vacile de lapte pansajul este interzis in timpul mulsului.

La porcii de reproductie se realizeaza pansajul inainte de trecerea scroafelor gestante in maternitate.

*mijloc ecologic = aspiratoare cu apa

La caini si pisici se practica: periajul, pieptanatul si stergerea cu tot felul de instrumente.

Tunderea= scurtarea manuala/mecanica a lungimii parului/lanii cu rol in termoreglare/igienic/economic/estetic.

Tunderea generala

- Ovine
- Iepuri economic, esthetic, terapeutic
- Unele rase de caini
- Se practica in zile calduroase, fara vant si precipitatii.
Oile adulte si tineretul nascut in anul precedent se tund in martie – aprilie in zonele de deal si munte in mai-iunie.
La tineretul ovin mascul la ingrasat tunsul s.n. mituit si se executa toamna, inainte de taiere.
Pentru effective mari de oi se face mulsul in centre de muls (med. Vet, medicam)
Nu se tund: animale prea tinere/batrane, cu boli cronice.

Iepurii se tund cand firele >6cm.

Cainii se tund in timpul verii.
Caprele – pt mohair.

Tunderea locala
Cabaline – se scurteaza motul (esthetic, igienic), coama la un lat de palma si vf. Cozii
NU se tunde parul de chisita => aparitia higromei.
Vaci – la nivelul ugerelor, pentru igiena mulsului.
Ovine – codinitul (regiunea anogenitala si in jurul ugerului, inainte de fatare).

Imbairea animalelor = actiunea de igienizare a corpului animalelor cu ajutorul apei, in scop igienic si economic.

Se realizeaza in : bai (fixe/mobile), ape de suprafata, aspersare (aplicare sub forma de picaturi), dusare (aplicare sub forma
de jet)

Dupa extindere, poate fi generala sau locala.

 Imbaieraea genarala

Se practica la bovine, cabaline, suine, oi, caini in scopul:

- Asigurarea curateniei pielii

- Inviorarea organismului
- Inlaturarea oboselii musculare
- Cresterea indicelui de conversie a furajului.
Bovine si cabaline:
- Ape de suprafata, 20*C, 20-30min
- Cu plimbare dupa, pana la uscare, pe teren inierbat.
- Vaci gestante inainte de trecere in maternitate, in statii special amenajate cu posibilitatea deparazitarii
Porcine:
- Gospodaresc, ca la bovine
- In sistem intensiv, tot in statii speciale cu posibilate de dezinfectie si deparazitare
- Vara, scroafele si scrofitele sunt imbaiate prin aspersare, pentru a creste nr de animale montate si % de fectunditate
- Dusarea se poate face si la matca si la porcii grasi (consum mai mare de apa)
Ovine:
- Bai fixe/ mobile, in scop preventiv si curative
- Dupa tuns: de 2x, la interval de 2 saptamani
- NU inot in baie, ci trecerea la pas.
Caini
- Vara
- Tot timpul – in apartament/locuinte
Imbaierea locala
In scop igienic – se face la nivelul glandei mamare inainde de muls, vaci, bivolite, oi capre, iepe
In scop therapeutic – aplicarea diferitelor subst. medicam.

Intretinerea copitelor.