Curs #12 21.12.

2011

Etapele decontaminarii
I. Curatirea mecanica

Consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi spalate soi decontaminate a diferitelor materiale depuse in
timpul procesului tehnologic.

Masuri care preced curatirea mecanica:

- Scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice

- Evacuarea utilajelor mobile (adapatori, hranitori)
- Evacuarea animalelor
- Umezirea cu solutii decontaminante slabe sau cu apa a tutror suprafetelor elementelor de inchidere, de
compartimentare, asternut, balegar, in vederea fixarii pulberilor existente si prevenirea formarii unor noi cantitati si
inmuierea materialelor aderente pe suprafete.

Curatirea mecanica consta in:

Etapa 1: se indeparteaza dejectiile, asternutul si resturile de furaje, apa din hranitori si din reteaua interioara de
distribuire, a dejectiilor din canalele colectoare. Materialul colectat se duce pe platforme de gunoi sau pe paturile de uscare
sau se arde daca contin germeni sporulati.

Etapa 2: indepartarea murdariei aderente prin razuire;

- cand pardoselile sunt din pamant se inlatura un strat de 10-30cm, iar cand sunt din lemn se demonteaza si se
indeparteaza un strat de pamant de sub acestea
- dupa curatirea mecanica se repara elementele de constructie, instalatiile si utilajele
- se executa si curatirea mecanica a incintei unitatii
II. Curatirea sanitara (hidromecanica)

Consta in spalarea diferitelor suprafete cu jet de apa sau cu solutii de detergent sub presiune de min. 4 – 5 atm, sub un
unghi de 25*.

Se foloseste apa calda (60-80*C) la presiuni de 50-60bar/cm2; pompe robot de 50-150bari/cm2

Efectul spalarii consta in indepartarea murdariei si reducerea gradului de contaminare microbiana.

- Se limpezesc suprafetele
- Se lasa sa se usuce

Curatirea sanitara reduce nr initial de germeni pa la 70-90%.

III. Decontaminarea propriuzisa

Consta in aplicarea substantelor decontaminante pe suprafetele supuse curatirii mecanice si sanitare si in volumul de
aer delimitat de elementele de inchidere.

Eficienta decontaminarii depinde de:

- Alegerea corespunzatoare a decontaminantului in functie de germeni, calitatea materialului de constructie,

temperatura de executare a decontaminarii
 - Calcularea corecta a concentratiei optime si cantitatii/m2 sau m3 de aer.
- Prevenirea recontaminarii spatiilor decontaminate prin folosirea barierelor sanitare
- Separarea adaposturilor decontaminante si in strat subtire
- Aplicarea uniforma a sol decontaminante si in strat subtire
- Respectarea timpului de contact
- Calitatea fizica, chimica si bacteriologica a apei de dilutie
- Gradul de limpezire a suprafetelor spalate cu detergent

Dupe efectuarea decontaminarii se incheie actul de decontaminare in care se trec conditiile in care s-a efectuat actiunea
si materialele consumate.

Mijloacele de decontaminare

1. Fizice:
a. Caldura - flambare (arderea) si incinerarea

- caldura uscata (aer incalzit, obtinut in etuve si cuptoare speciale)

- caldura umeda: pasteurizare, tindalizare, fierbere, autoclavare

b. radiatii UV

c. radiatii ionizante

d. ultrasunete

e. aeroionizarea

f. filtrarea

2. Chimice: folosirea substantelor microbiocide

Metode si mijloace de aplicare a decontaminantelor

1. Pulverizare: mare, medie si fina

2. Spreyere: ceata rece-umeda, nebulizator, termonebulzator

Cantitatile folosite
Pentru produsele formulate clasic:
- 0.5L/m2 suprafete neabsorbante
- 1L/m2 suprafete absorbante
- Pentru produsele ULV: 50-100mL/m3 aer
- Pentru produsele TF: 2.5-2.7mL/m3 aer.

Decontamiarea prdilactica a adaposturilor si untatilor zootehnice

Operatiunile care se executa:

- Scoaterea animalelor
- Intreruperea aprovizinarii cu energie electrica
- Deratizarea si dezinsectia
- Umectarea suprafetelor cu apa sau solutii decontaminante (decontaminare de fixare)
 - Golirea sistemului de furajare
- Indepartarea apei din adapatori si retelele interioare
- Demonatarea adapatorilor si a hranitorilor
- Scoaterea lor din adapost (aprilie – octombrie)
- Desprafuirea instalatiilor de incalzire si electrice
- Depietrificarea bateriilor de incalzire si a instalatiilor de apa calda
- Evacuarea purinului, dejectiilor si asternutului
- Spalarea cu apa sau cu detergent, de sus in jos, a adapostului
- Repararea elementelor de inchidere si a instalatiilor din dotare
- Varuire
- Sigiliarea adapsotului pentru a a sigura vidul sanitar
Eficienta decontaminarii

Se apreciaza organoleptic si prin analize de laborator.

o Testul bacililor coliformi modificati

o Testul stafilococic
o Testul acido-alcoolo-rezistentilor
o Testul de sanitatie prin bioproba pe cobai
o NTG, NTF
o Testul cu animale santinela
o TMT (testul microbiologic in teren)

Decontaminarea finala in micobacterioze

Pentru aceasta se foloseste: - solutie alcalina de formol

- solutie limpezita de clorura de var

- suspensie de var proaspat stins + bromocet + NaCl

- Solutia alacalina de formol contina 3% NaOH si 3% aldehida formica. Se folosete incalzita la 25*C, la o temperature a
aerumul de minim 15*C. Se aplica in 3 reprize, 1L/m2 prin pulverizare, la un interval de 1-2h. timpul de contact la ultima
aplicare de 3h. aplicarea susbstantelor biocide se repete de inca 2 ori la un interval de 30 zile.

- Solutia limpezita de clorura de var trebuie sa contina 5% Cl active. Se lasa sedimentat 24h. se aplica portiunea limpede la
temperatura minima de 15*C, o singura data, in cantitate de 1L/m2, prin pulverizare

Curatirea mecanica

Mult mai severa:

- Se scoate tencuiala de pe tavan si pereti

- Se scoate pardoseala
- Se demonteaza toate instalatiile si utilajele
- Dupa curatirea sanitara si 1-2 decontaminari propriu-zise cu una din substantele amintite anterior se refac
elementele de inchidere si dotarile adapsotului
o Purinul se decontamineaza cu clorura de var 0.75% Cl active, 72h.
o Gunoiul se depoziteaza in platforme pentru biosterilizare anaeroba
o Solul – curatire mecanica
  Decontaminare cu clorura de var 2-5kg/m2
 Se acopera cu 10-15cm pamant curat, proaspat, necontaminat
 Se taseaza pentru a crea conditii de anaerobioza
 Se umezeste cu 10-12L apa /m2
o Echipamentul de protectie
o Mainile
o Obiectele de cauciuc
o Vehiculele si padocurile
o Alte teste

Dezinsectia
Def: ansamblul metodejor si mijloacelor de combatere a insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit
boli infectioase si parazitare si produc pagube economice importante prin degradarea si distrugerea produselor
animaliere.
Consideratii generale
Dezinsectia este actiunea obligatorie, se face permanent in functie de intesitatea invaziilor, fie cu formatii
proprii, fie pe baza de contract.
Actiunea este reglementata prin: Normele si masurile sanitar-veterinare elaborate in vaza Legii sanitare
veterinare prin Programul actiunilor strategice de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de
prevenire a bolilor transmisibile de la animale la om si de protectia mediului.
Insectele si acarienii se adapteaza foarte usor, motiv pentru care se intalnesc peste tot (magazii, adaposturi,
depozite agroalimentare, grupuri sociale).
O parte din insecte traiesc pe corpul animalelor, ca parazitii permanenti – paduci, purici, capuse.
Altii traiesc liber in aer si in adpost – paraziti temporari.
Insectele si acarienii pot fi:
- Vectori pasivi – ei transmit boli prin agenti patogeni pe care in poarta: pe corp, in tubul digestiv
- Vectori active – cand agentii patogeni se multiplica in corpul lor, transmitand boala prin intelapre.

Insectele si acarienii afecteaza sanatatea si productiile animaleor prin:

- Transmiterea bolilor infecto-contagioase

- Intretinerea starii de stress
- Spolierea organismului prin sangele supt
- Comsum de energie pentru apararea animalelor
- Reducerea consumul de hrana si apa
- ingreunarea conditiilor de lucru a oamenilor
- doscmofort creat
I. Dezinsectia profilactica = mijloace si masuri nespecifice si specific pentru prevenirea inmultirii si
dezvoltarii insecteleor.
a. Mijloace nespecifice
- Reducerea surselor de hrana
- Reducerea locurilor de depunere a oalelor si dezvoltarea larvelor
- Mentinerea unei igiene opime in adaposturi, puncte de taiere, laptarii, magazii, grupuri sanitare, platform
de gunoi
- Mentinerea ingienei corporale a animalelor
 - Exploatarea corespunzatoare a sistemelor de colectare si prelucrare a dejectiilor
b. Mijloace specific
- Aplicarea dezinsectiei prevenite cel putin de 2 ori/an, in toate obiectivele exploatatiei in sistemul
gospodaresc, iar in sistemul intesiv, semiintesiv si alternative este prevazut ca actiune tehnologica
II. Dezinsectia de necesitate = vizeaza distrugerea permanenta a insectelor si in toate obiectivele din
unitati, de pe corpul animalelor si de pe pasune

Mijloace de dezinsectie

1. Mijloace mecanice - reducerea surselor de hrana

- reducerea locurilor de inmultire

- folosirea plaselor de sarma/plastic

- folosirea benzilor adezive

2. Mijloace fizice: - temperaturi ridicate

- temperaturi scazute

- rad. IR

- rad. UV

- dispositive de electrocutare

3. Mijloace chimice: - folosirea unor substante chimice – insecticide = electivitate ridicata, toxicitate
redusa pentru om si animale, actiune rapida in doze mici, stbilitate mare in conditii obisnuite, pret scazut.

Inscticide - organofosforice, piretroide, carbamice, triazinice.

4. Mijloace biologice = obtinerea unor descendenti care nu se mai reproduce.

Sterilizare prin: radiatii ionizante si analogi hormonali.

Pe viitor se vor folosi atractanti, care au rolul de a atrage artropodele in locurile unde s-a aplicat un insecticid
activ.
 Masuri de prevenire a ivaziei

Se refera la eliminarea materiilor organice si a dehjectiilor din adaposturi si incinta unitatilor; utilizarea
containerelor cu capac pentru recoltarea avortonilor, placentelor….

 Masuri de combatere

Au in vedere:

- Stabilirea gradului de infestare

- Stabilirea metodei de dezinsectie
- Alegerea insecticidului
- Stabilirea necesarului de s.a.
- Pregatirea zone ice urmeaza a fi tratata prin ingienizarea spatiilor si suprafetelor
 - Evacuarea animalelor daca este necesar
- Instruirea personalului

 Efectuarea dezinsectiei
- Prepararea solutiilor
- Entasarea adapostului
- Aplicarea insecticidului
- Inciderea adapostului
- Amplasarea avertizoarelor
- Asigurarea timpului de contact

 Controlul eficientei dezinsectiei

- Stabilirea nr. de insecte moarte
- Circulatia libera a insectelor
- Aerisirea adapostului minim 3 ore
- Spalarea frotului de furajare si adapare

Daca actiunea se face cu unitati specialiate (terti), MV are obligatia de a semna procesul verbal de receptie a
lucrarii.

Deratizarea
= complexul de metode si mijloace prin care se realizeaza prevenirea si infestatia cu rozatoare (soareci si
sobolani).

Rozatoarele pot fi;

- Sinanatrope (sobolanul cenusiu, alb)

- Asinantrope (soarecele de camp, de padure, harciogul)

Deratizarea este actiunea obligatorie de 2ori/an – primavera si toamna, inainte de decontaminarea

profilactice.

In cursul anului se executa deratizari de intretinere.

Insusirile morfofiziologice si bioecologice ale rozatoarelor sinantrope

- Traiesc in galerii, formand colonii familiale

- Au sistem de termoreglare insufficient dezvoltat ( temp. interna 30-40*C)
- Tolereaza temperaturi intre 5 si 35*; <5 mor prin hipotermie, >35 mor prin soc termic
- Nu pot trai fara apa mai mult de 24-38 ore (lipsa apei duce la devorarea femelelor si a puilor)
- Dintii incisive cresc continuu, de aici necesitatea de a roade permanent
- Au consum mare de hrana (dintii si temeperatura corporala scazuta)
- Consumul de hrana pe zi ajunge la 50-80% din GC
- Depozitarea in galerii reserve de hrana
- In unele conditii migreaza
 - Au capacitatea deosebita de orientare (migreaza la 1-2km in jurul cuiburilor)
- Au organele de simt bine devoltate
- Au instinct de conservare ridicat
- Sobolanii sunt suspiciosi, soarecii curiosi
- Sobolanii sunt apti de reproductie la 2-3luni, fata 4-6 serii pe an, 5-8 pui la fatare
- Soarecii sunt apti de reproductie la 1.5-2.5 luni, gestatia dureaza 19 zile, fata 6-8 serii pe an, 6-10 pui odata
- Raportul de sexe este 1/1

Implicatii igienice si economice ale rozatoarelor

Rozatoarele au rol de surse de vectori pentru o serie de boli transmisibile (30 de boli: salmoneloza,
leptospiroza, trichineloza)

Produc pierderi economice prin consumul mare de hrana (soarece 2kg boabe pe an, sobolan ~ 12kg); poluarea
produselor vegetale

Distrug 10% din productia agricola globala.

Deterioreaza adaposturile.

Pierderile ecomice se ridica la aprox. 4$/an/soarece, si 25$/an/sobolan.

Cheltuielile de deratizare se ridica la 1% din aceste pagube.

Principiile deratizarii

- Participarea tuturor factorilor de distrugerea rozatoarelor (beneficiar si executant)

- Utilizarea intregului complex de metode si mijloace disponibile
- Efectuarea pe platform epizootice profilactic si permanent
- Efectuarea inaintea dezinsectiei si decontaminarii
- Indentificarea speciilor care trebuie distruse
- Alegerea metodelor, mijloacelor si raticidelor specific
- Aplicarea masurilor in toata platforma.
- Preparea corecta a momelilor
- Folosirea personalului calificat si autorizat
- Folosirea rationala a raticidelor pentru evitarea instalarii fenomenului de rezistenta
- Crearea in unitatile zootehnice de conditii nefavorabile dezvoltarii rozatoarelor
- Ararea terenurilor din incinta unitatilor la 20cm pentru distrugerea cuiburilor
- Plasarea momelilor in zonele de circulatie, alimentare si adapare a rozatoarelor
- Gazarea galeriilor dupa depopularea animalelor
- Strangerea cadavrelor si soblanilor agonici
- Urmarirea eficientei deratizarii
Prevenirea infestatiei cu rozatoare sinantrope

Presupune instituirea unor masuri care trebuie luate in interiorul adaposturilor, in exteriorul adaposturilor in
in incinta untitatilor zootehnice.