AGROMETEOROLOGIE – rezolvare subiecte 38 – 40 din lista pt PARTIAL

(extras din notele de curs trimise acum o luna)

Climatologia este disciplina care are ca obiect caracterizarea şi clasificarea diferitelor tipuri
de climat, localizarea lor geografică, studiul cauzelor diversităţii lor şi, într-un loc dat, analiza
variabilităţii lor temporale.
Noţiunea de climă sau climat desemnează seria de stări ale atmosferei, deasupra unei
regiuni, în succesiunea lor normală.
In ultimii ani se utilizează noţiunea de Sistem Climatic mai cuprinzătoare. Sistemul climatic
se consideră alcătuit din cinci componente interactive: A - atmosfera, H - hidrosfera cu O -
oceanele, C - criosfera, L - litosfera şi B - biosfera.

38. Ce reprezintă valorile normale ale elementelor meteorologice?

Valorile medii ale variabilelor climatice care sunt calculate pe perioada climatică de referinţă sunt
numite valori normale.

39. Ce reprezintă perioada climatică de referinţă? In ce interval este situată?

Perioada climatică de referinţă este perioada pe parcursul căreia sunt constituite seriile
cronologice, continue şi omogene, de observaţii meteorologice, care se găsesc în băncile de date.
Durata acestei perioade a fost fixată de OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială) la 30 de ani.
Se recomandă utilizarea intervalului 1961 - 1990.

40. Enumeraţi factorii care generează clima.

Climatul este determinat de un complex de factori ce pot fi grupaţi în factori cosmici,
geografici şi locali:
- radiaţia solară
- repartiţia uscatului şi apei
- prezenţa curenţilor maritimi
- trăsăturile majore ale reliefului
- caracteristicile fizice ale întinderilor de apă
- orientarea şi înclinarea reliefului
- învelişul vegetal.

41. Care sunt factorii care generează microclima?

Microclima este determinată de caracteristicile elementelor climatice (meteorologice) în
stratul de aer de aproximativ 2 m de la suprafaţa solului. Ea este rezultatul acţiunii factorilor locali
şi este caracteristică pentru zone de mică întindere şi omogene.
Pentru formarea microclimei, esenţiale sunt trei categorii de factori :
1. proprietăţile suprafeţei subiacente (albedoul, căldura specifică,
conductivitatea termică, umiditatea solului, acoperirea solului)
2. fenomenul amestecului turbulent;
3. configuraţia şi orientarea terenului.

42. Indici climatici.

Indicii climatici sunt combinaţii de elemente meteorologice destinate să caracterizeze starea
actuală sau obişnuită a atmosferei, în vederea realizării unei clasificări a climatelor sau a unei
aplicaţii particulare.
Factorul de ploaie (Lang 1920) :
P
iL  (15.1)
T
în care P este cantitatea medie anuală de precipitaţii (mm)
T este temperatura medie anuală (C).

1
 Indicele de ariditate al lui De Martonne (1926) provine din modificarea factorului de
ploaie al lui Lang, astfel încât ca la temperaturi negative indicele să nu ia valori negative :
P
iDM  (15.2)
T  10

43. Zonarea agroclimatică

Zonarea agroclimatică îşi propune realizarea unui cât mai bune concordanţe între:
 resursele naturale ale unei zone (factori climatici, relief, soluri, hidrologie) şi
 particularităţile biologice ale fiecărui tip de cultură.

44. Riscul climatic (definiţie, exemple)

fenomen care, prin acţiunea lui în afara limitelor normale, funcţie de cerinţele bioclimatice
ale plantelor cultivate, ale speciilor forestiere sau ale animalelor de fermă, într-o anumită etapă de
viaţă, provoacă distrugeri violente sau progresive, determinând în final pierderi parţiale sau totale
ale capacităţii lor biologice.
Clasificarea riscurilor climatice se face în funcţie de mai multe criterii:
1. în funcţie de factorul meteorologic perturbator:
 riscuri radiative, determinate de durata redusă sau prelungită de strălucire a
Soarelui şi de intensitatea radiaţiei solare;
 riscuri termice, datorate abaterilor regimului termic faţă de normal;
 riscuri hidrice, datorate umidităţii necorespunzătoare, atât în aer cât şi în sol, în
raport cu un regim pluviometric normal şi consumul de apă al culturilor;
 riscuri combinate , cum este fenomenul de arşiţă; în acest caz, factorul termic
(temperaturi maxime  32C), se combină cu precipitaţii reduse cantitativ,
umezeală atmosferică  30% , rezerva de apă accesibilă plantelor scăzută până la
coeficientul de ofilire; aceste tipuri de riscuri produc cele mai mari pagube;
 riscuri mecanice: cele determinate de căderile de grindină, ploile torenţiale,
vânturile cu viteze foarte mari; acestea au ca efecte ruperea crengilor, distrugerea
aparatului foliar, etc.
2. în funcţie de faza de vegetaţie în decursul căreia acţionează; aceste riscuri sunt
specifice fiecărei culturi; de exemplu, în cazul grâului:
în perioada vegetativă (răsărire, înfrăţire)
 în perioada de vernalizare
 în timpul criptovegetaţiei
 în perioada de vegetaţie activă (alungirea tulpinii, înspicare - înflorire,
umplere a bobului,...)
3. după gradul de severitate al acţiunii factorilor perturbatori:
riscuri dezastruoase care conduc la calamitarea culturilor şi
 riscuri severe / puternice / moderate / slabe, care afectează recoltele în
diferite grade.