APARATUL RESPIRATOR TESTE

1. CS. Organele respiratoare se dezvoltă din: A. Porțiunea cefalică a intestinului primitiv B. Peretele
ventral al intestinului anterior C. Intestinul posterior D. Ectoderm E. Mezenteron

2. CM. Căile respiratoare se intersectează cu cele digestive în: A. Nazofaringe B. Bucofaringe C.

Laringofaringe D. Cavitatea bucală E. Aditusul laringian

3. CM. Respirația, ca totalitate a proceselor fiziologice cuprinde: A. Respirația pulmonară (sau externă) B.
Respirația cutanată C. Respirația bronhoveziculară D. Respirația tisulară (internă) E. Respirația
abdominală

4. CM. Referitor la căile respiratoare: A. Sunt clasificate în supraglotice si infraglotice B. Au pereții rigizi
graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos C. Din exterior sunt tapetate cu peribronhie D. Conțin tunica
mucoasă care învelește pereții lor din interior E. În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase
sangvine menite să încălzească aerul inspirit

5. CM. Referitor la mucoasa căilor respiratoare: A. E tapetată cu epiteliu ciliat B. Dedesubtul ei se află o
patură submucoasă C. Nu conține rețele de vase sangvine D. Nu conține rețele nervoase E. În totalitatea
sa se prezintă ca o zonă tusigenă

6. CM. Formațiunile limfoide ale căilor respiratoare sunt reprezentate prin: A. Țesutul limfoid din
corionul mucoasei lor B. Aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei C. Amigdala carinei traheale D.
Amigdala laringiană E. Amigdala nazofaringiană

7. CM. Funcțiile căilor respiratoare sunt: A. De umectare a aerului inspirat B. Purificarea aerului inspirat
C. Schimbul de gaze D. Participă în procesele metabolice E. De încălzire a aerului

8. CM. Cu privire la mucoasa căilor respiratoare: A. E tapetată cu epiteliu ciliat B. Dedesubtul ei se află o
pătură submucoasă C. Este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate D. Nu conţine reţele
de vase sangvine E. Poate fi vizualizată endoscopic

Nasul și laringele – structură, topografie, funcții, explorare pe viu. Glandele tiroidă și paratiroide(vezi
compartimentul: Glandele endocrine…).

9. CS. Meatul nazal inferior comunică cu: A. Sacul lacrimal B. Sinusul maxilar C. Sinusul frontal D. Sinusul
sfenoidal E. Cavitatea bucală

10. CS. Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa: A. Meatului superior B.
Meatului mijloci C. Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării D. Cornetului superior E. Cornetului mijlociu

11. CM. Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale nasului extern se află
următoarele planuri ale regiunii: A. Țesutul celuloadipos subcutanat B. Planul muscular C. Tunica seroasă
D. Scheletul osteocartilaginos E. Planul adventiceal

12. CM. Principalele configurații de nas extern sunt: A. Nasul drept (tip August) B. Nasul grecesc (tip
Venus de Millo) C. Nasul bifurcat D. Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante) E. Nasul scobit (tip Socrate)

13. CM. Cu privire la nasul extern: A. E de mai multe tipuri B. I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi,
narine C. Prezintă schelet osteocartilaginos D. Șanțul alar separă narinele de obraz E. Cavitatea lui
constituie vestibulul nazal

14. CM. Vestibulul nazal: A. Este un canal înalt de cca 15 mm B. E plasat intre narine si limen nasi C.
Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă D. La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae) E. Împarte
torentul de aer inspirat în două șuvoaie
15. CM. Nasul extern: A. Adăpostește toată cavitatea nazală B. Are forma unei piramide triunghiulare cu
baza orientată în jos C. Nu posedă particularități de rasă și gen D. Imprimă in mare măsură fizionomia E.
E situat in mijlocul feţei

16. CM. Mucoasa nazală exercită funcțiile: A. De umectare a aerului inspirat B. Olfactivă C. De protecție
D. Rezonatorie E. De încălzire a aerului inspirit

17. CM. Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin: A. Inspecție B. Palpație C. Rinoscopie D. Examen
ultrasonic E. Examen radiologic

18. CM. În meatul nazal mediu se deschid: A. Sinusul frontal B. Celulele etmoidale posterioare C. Sinusul
maxilar D. Canalul nazolacrimal E. Celulele etmoidale anterioare

19. CM. În meatul nazal superior se deschid: A. Sinusul sfenoid B. Celulele etmoidale posterioare C.
Celulele etmoidale anterioare D. Sinusul frontal E. Sinusul maxilar

20. CM. Cavitatea nazală: A. Comunică cu exteriorul prin narine B. Comunică cu rinofaringele prin coane
C. Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă D. În submucoasa
de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase E. Vestibulul ocupă cea mai mare
parte a cavității nazale

21. CM. Cavitatea nazală: A. E situată în partea superioară a craniului facial B. Se învecinează cu fosa
medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele C. Prin septul nazal este divizată în două
jumătăţi, denumite fose nazale D. La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă,
separate prin limen nasi E. Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi
hemoragică

22. CM. Cavitatea nazală: A. Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane B. Cele două
compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă C. În
tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri D.
Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă E. În submucoasa de pe faţa
medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)

23. CM. Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale: A. Micșorează greutatea craniului B. Măresc
rezistența craniului C. Au rol de izolatori termici D. Sunt rezonatori ai sunetelor E. Măresc greutatea
craniului

24. CM. Meaturile nazale sunt: A. Superior, mediu, inferior B. Nazal comun C. Nazofaringian D.
Nazobucal E. Nazolaringian.

25. CM. Sinusul maxilar (antrul Highmore): A. Este cel mai voluminos B. Are forma unei piramide cu trei
fete C. Prezintă baza și trei pereți D. Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior E. Baza sa
răspunde premolarului II și molarilor I și II.

26. CM. Sinusul maxilar: A. Se deschide în meatul nazal comun B. Peretele lui inferior răspunde
premolarului II şi molarilor I şi II C. Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani D. Peretele lui superior
răspunde planşeului orbitei E. Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie

27. CM. Referitor la sinusul frontal: A. Este o cavitate piramidală B. Cele două sinusuri frontale sunt
despărțite printr-un sept C. Se deschide în meatul nazal superior D. Se deschide prin infundibulul
etmoidal în meatul nazal mijlociu E. E situat în partea nazală a frontalului

28. CM. Sinusul sfenoidal: A. Este o cavitate cuboidală neregulată B. E împărțită de un sept în două
jumătăți asimetrice C. Se deschide în recesul sfenoetmoidal D. Se deschide în meatul nazal mijlociu E. E
situat în corpul osului sfenoid
29. CS. Scheletul laringelui e constituit din cartilajele: A. Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide,
cuneiforme B. Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme C. Tiroid, cricoid, epiglotic,
aritenoide, cuneiforme, corniculate D. Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate E. Tiroid,
cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide

30. CS. Limita inferioară a laringelui este: A. C5 B. C6 C. C4 D. Osul hioid E. T1

31. CS. Referitor la scheletotopia laringelui la adult: A. Corespunde vertebrelor cervicale II - VII B.
Corespunde vertebrelor cervicale IV, V, VI C. E plasat intre exobaza craniului si vertebra cervicală VI D. Se
află la nivelul vertebrelor cervicale II - V E. Se află la nivelul vertebrelor cervicale III – VI

32. CS. Doar din țesut cartilaginos elastic e constituit: A. Cartilajul tiroid B. Cartilajele aritenoide C.
Cartilajele corniculate D. Cartilajele cuneiforme E. Epiglota

33. CS. Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele: A. Tiroid şi cricoid B. Aritenoide şi epiglotă C. Tiroid şi
aritenoide D. Tiroid şi cuneiforme E. Tiroid şi corniculate

34. CS. Principalul abductor al corzilor vocale este mușchiul: A. Cricotiroidian B. Cricoaritenoidian lateral
C. Cricoaritenoidian posterior D. Tiroaritenoidian E. Aritenoidian transvers

35. CS. Se inseră pe processus vocalis a cartilajului aritenoid şi unghiul cartilajului tiroid ligamentul: A.
Tirohioid B. Vocal C. Cricotiroid D. Tiroaritenoid lateral E. Cricoaritenoid

36. CS. Mușchii care acționează ca constrictori al fantei glotice sunt, EXCEPTÂND: A. Cricoaritenoidian
lateral B. Tiroaritenoidian C. Aritenoidian transvers D. Aritenoidian oblic E. Cricoaritenoidian posterior

37. CS. Mușchi tensor ai ligamentului vocal: A. Cricoaritenoidian lateral B. Aritenoidian oblic C.
Cricotiroidian D. Cricotiroidian posterior E. Tiroepiglotic

38. CS. Elementele constitutive ale laringelui asigură sunetelor laringiene următoarele calități: A.
Intensitate B. Înălțime C. Timbru D. Durată E. Toate de mai sus

39. CM. Funcțiile laringelui sunt: A. De protecție B. De sprijin C. De respirație D. De locomoție E. De

fonație

40. CM. Cartilajele aritenoide: A. Sunt pereche B. Au formă piramidală C. Sunt legate de cricoid prin
sindesmoză D. Sunt alcătuite din cartilaj hialinic si cartilaj elastic E. De ele se fixează ligamentele vocale

41. CM. Cavității laringelui i se disting compartimentele: A. Aditusul laringian B. Vestibulul C. Cavitatea
infraglotică D. Glota E. Fanta glotică

42. CM. Aditusul laringian este delimitat de: A. Epiglotă B. Plicele glosoepiglotice laterale C. Plicele
ariepiglotice D. Incizura interaritenoidiană E. Peretele posterior al laringofaringelui

43. CM. Cu privire la ventriculii laringelui: A. Sunt limitaţi inferior de plicele vocale, iar superior de plicele
vestibulare B. Conţin foliculi limfoizi C. Au rol de rezonatori D. Contribuie la umectarea corzilor vocale E.
Facilitează vibrațiile corzilor vocale

44. CM. Zonele reflexogene ale laringelui (dupa М.С. Грачёвa) sunt localizate în mucoasa: A. Din jurul
intrării în laringe B. De pe toată suprafaţa internă a laringelui C. De pe faţa anterioară a cartilajelor
aritenoide D. Din ventriculii laringelui E. De pe fața internă a cricoidului

45. CM. Raporturi cu laringele au: A. Faringele B. Glanda tiroidă C. Cavitatea nazală D. Mușchii
suprahioidieni E. Mușchii infrahioidieni
46. CM. Pe viu morfologia laringelui poate fi explorată prin: A. Palpaţie B. Auscultaţie C. Laringoscopie D.
Examen radiologic E. Examen ultrasonic

47. CM. Cu privire la fanta glotică: A. Este cuprinsă intre coardele vocale B. Reprezintă spațiul dintre
plicele vocale şi plicele vestibulare C. I se descriu porțiunile anterioară (intermembranoasă) şi
posterioară (intercartilaginoasă) D. Dimensiunile ei variază în raport cu vârsta şi genul E. Se îngustează în
respirație şi se lărgește în fonație

48. CS. Toți mușchii enumerați acționează ca constrictori ai fantei glotice cu excepția: A. Mușchiului
cricoaritenoidian lateral B. Mușchiului aritenoidian transvers C. Mușchiului aritenoidian oblic D.
Mușchiului cricoaritenoidian posterior E. Mușchiului tiroaritenoidian

49. CM. Poziția laringelui în raport cu vârsta este: A. La nou-născut corespunde primelor patru vertebre
cervicale B. La nou-născut corespunde vertebrelor cervicale II - IV C. La 12 - 14 ani ocupă o poziție
definitivă D. La maturi corespunde vertebrelor cervicale IV - VI E. La femeie e mai ridicat cu 0,5 - 1,0 cm

50. CM. Cartilajele laringelui sunt unite prin: A. Articulații sinoviale B. Semiarticulații C. Ligamente D.
Membrana fibroelastică E. Toate tipurile de sinartroze

51. CM. Plica (coarda) vocală include: A. Ligamentul vocal B. Muşchiul vocal C. Tunica mucoasă, tapetată
cu epiteliu cilindric ciliat D. O pătură submucoasă E. Ţesut celuloadipos

52. CM. Tensori ai plicelor vocale sunt mușchii: A. Cricoaritenoidian posterior B. Aritenoidian oblic C.
Vocal D. Cricotiroidian E. Aritenoidian transvers

53. CS. Cu epiteliu pavimentos nekeratinizat sunt tapetate: A. Plicele ariepiglotice B. Plicele
glosoepiglotice C. Plica interaritenoidiană D. Plicele vocale E. Mucoasa pereților spațiului subglottic

54. CM. Spre deosebire de adult la nou-născut laringele: A. E de dimensiuni relativ mai mari B. E situat
mai sus (la nivelul vertebrelor cervicale II-IV) C. Este mai scurt și mai lat D. E cu aditusul relativ îngust E.
Are fanta glotică mai scurtă.

55. CM. În perioada pubertară la nivel de laringe au loc: A. Dezvoltarea intensă a muşchilor B. Creşterea
tuturor dimensiunilor C. Verticalizarea axei longitudinale D. Osificarea cartilajului tiroid E. Mutatio vocis

Traheea, bronhiile, plămânii, pleura, noțiuni privind mediastinul. Timusul (vezi compartimentul:
Glandele endocrine…). Topografia plămânilor și a pleurei.

56. CM. Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul: A. Unghiului sternal (Louis) B. Articulațiilor
sternocondrale III C. Cartilajului dintre vertebrele toracice V si VI D. Apofizei spinoase a vertebrei
toracice IV E. Vertebrelor toracice IV-V.

57. CS. La adult traheea se află în faţa: A. Vertebrei cervicale VI (marginea inferioară) - vertebrei toracice
V (marginea superioară) B. Vertebrei cervicale V - vertebrei toracice VI C. Vertebrei cervicale IV -
vertebrei toracice IV D. Vertebrei cervicale VI - vertebrei toracice IV E. Discurilor dintre vertebrele
cervicale VI și VII și vertebrelor toracice V și VI

58. CS. Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de apărare) e situată la nivelul: A.
Originii bronhiilor de ordinul I B. Carinei traheale C. Originii bronhiilor de ordinul III D. Originii bronhiilor
de ordinul IV E. Originii bronhiilor de ordinul V

59. CS. Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de: A. Lobulul pulmonar primar B.
Lobulul pulmonar secundar C. Acinul pulmonar D. Segmentul bronhopulmonar E. Arborele alveolar

60. CS. Anomalii ale plămânilor sunt: A. Agenezia lobară sau totală B. Lobulație anormală C. Hipoplazie
lobară sau pulmonară D. Plămân suplimentar E. Toate de mai sus
61. CM. Traheea: A. Se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V B. Constă din inele de cartilaj hialinic C.
În partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă D. Posterior de ea se află esofagul E. Din exterior
e tapetată cu adventice

62. CM. Cu privire la trahee: A. Tunica ei mucoasă e tapetată cu epiteliu pluristratificat plat B. Peretele
membranos conține fibre musculare netede care constituie mușchiul traheal C. În mucoasă se conțin
foliculi limfoizi D. Glandele traheale sunt seroase, mucoase si seromucoase E. Scheletul traheei e
reprezentat de o tunică fibrocartilaginoasă

63. CM. Carina traheei poate fi vizualizată prin: A. Laringoscopie directă B. Traheografie C.
Traheobronhoscopie D. Ecografie E. Tomografie

64. CM. Holotopia traheei: A. Regiunea anterioară a gâtului B. Mediastinul anterior (BNA) C. Mediastinul
posterior (BNA) D. Mediastinul superior (PNA) E. Mediastinul inferior (PNA)

65. CM. Particularitățile structurale ale peretelui traheal sunt: A. Prezenţa musculaturii striate B.
Prezenţa semiinelelor cartilaginoase C. Prezenţa epiteliului ciliat D. Prezenţa epiteliului pavimentos
stratificat E. Prezenţa mușchiului tracheal

66. CM. Traheea vine în raport (sintopia) cu: A. Esofagul B. Timusul C. Mușchii subhioidieni D. Mușchii
suprahioidieni E. Pachetul neurovascular al gâtului

67. CM. Cu privire la bronhiile principale: A. Ca grosime şi lungime sunt similare B. Cea stângă e mai
lungă şi mai îngustă C. Cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă D. Cea dreaptă e mai lungă şi mai largă E.
Cea dreaptă reprezintă continuarea traheei

68. CM. Bronhia principală stângă: A. E mai lungă ca cea dreaptă B. Are o poziție mai verticală ca cea
dreaptă C. Pătrunde în plămân inferior de arteră D. Posterior are raporturi cu esofagul E. E mai puțin
voluminoasă

69. CM. Bronhia principală dreaptă: A. Are o lungime de 25 - 30 mm B. Se află posterior de aorta toracică
C. Are o poziție mai verticală ca cea stângă D. Este eparterială E. E întretăiată de vena azigos

70. CM. Formațiuni cartilaginoase se conțin în pereții: A. Bronhiei lobare B. Bronhiei segmentare C.
Bronhiolei terminale D. Bronhiolei respiratorii E. Ductului alveolar

71. CM. Formaţiuni cartilaginoase se conţin în pereţii: A. Bronhiei intermediare B. Bronhiei segmentare
C. Bronhiolei terminale D. Bronhiolei respiratorii E. Bronhiei lobulare

72. CM. Cu privire la plămânul drept: A. Posedă o fisură oblică şi una orizontală B. Prin lig. pulmonar e
fixat de pleura mediastinală C. Peste rădăcina lui trece arcul venei azigos D. Constă din zece segmente
bronhopulmonare E. Prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia principală
(ABV)

73. CM. Cu privire la hilul plămânilor: A. Se află pe fața mediastinală B. Prin el pătrunde vena azigos C.
Din anterior prin el trec venele pulmonare D. Posterior de el se află vena cavă superioară E. Bronhia
trece posterior de arteră

74. CM. Cu privire la faţa mediastinală a plămânului stâng: A. Posedă incizura cardiacă B. Puțin mai jos
de hil există un șanț cauzat de vena azigos C. În hil bronhia principală se află mai jos de artera pulmonară
stângă D. Aorta descendentă trece prin spatele hilului lăsând o depresiune E. De la hil în jos pornește
ligamentul pulmonar

75. CM. Pe faţa mediastinală a plămânului drept se evidențiază impresiunile: A. Venei azigos B. Arcului
aortic C. Venei cave superioare D. Cardiacă E. Arcului venei azigos
76. CM. Cu privire la segmentele bronhopulmonare: A. Sunt delimitate şi separate prin septe
intersegmentare B. Corespund bronhiei de ordinul III C. Au un pedicul vascular propriu, compus din
arteră şi două vene D. Toate au proiecții separate pe torace E. Pot fi individualizate sub aspect radiologic
şi clinic

77. CM. Care din afirmațiile de mai jos privind segmentele bronhopulmonare sunt adevărate: A. Au
raporturi cu pleura costală B. Bronhia segmentară, artera segmentară şi vasele limfatice formează un
pedicul comun situat central C. Arterele si venele sunt localizate intersegmentar şi irigă feţele adiacente
ale mai multor segmente D. Corespund bronhiei de ordinul III E. Nici o afirmație corectă

78. CM. De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile: A. Bronhia de ordinul III B. O ramură
segmentară a arterei pulmonare C. Două vene segmentare D. Venele intersegmentare E. Subdiviziunea
segmentară a plexului pulmonary

79. CM. Cu privire la arborele alveolar: A. Bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu
cuboid B. Pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase C. Alveolele sunt tapetate din interior cu o
peliculă de surfactant D. In pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase E. Pereții ductelor alveolare
conțin alveole pulmonare

80. CM. Cu privire la plămânul stâng: A. Posedă o fisură oblică şi una orizontală B. Posedă doar o fisură
oblică C. Prin hilul lui artera pulmonară stângă pătrunde mai sus decât bronhia principală D. Peste
rădăcina lui trece cârja venei azigos E. Are 3 lobi

81. CM. La plămânul stâng se întâlnesc: A. Impresiunea arcului aortei B. Impresiunea cardiacă C.
Impresiunea venei azigos D. Impresiunea arcului venei azigos E. Impresiunea venei cave superioare

82. CM. Pediculul pulmonar drept are raporturi cu: A. Nervul frenic drept (anterior) B. Vena cavă
superioară (anterior) C. Vena azigos şi carja ei (postero-superior) D. Aorta ascendentă, arcul aortei şi
aorta descendentă E. Ligamentul arterial

83. CM. Pediculul pulmonar stâng are raporturi cu: A. Aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta
descendentă B. Ligamentul arterial C. Esofagul (posterior) D. Vena cavă superioară (anterior) E. Vena
azigos şi cârja ei (postero-superior)

84. CM. Segmentele lobului superior al plămânului drept sunt: A. Apical B. Lateral C. Posterior D. Medial
E. Anterior

85. CM. Segmentele lobului mijlociu al plămânului drept sunt: A. Apical B. Lateral C. Anterior D. Medial
E. Posterior

86. CM. Segmentele lobului inferior al plămânului drept sunt: A. Apical B. Bazal medial si lateral C. Bazal
anterior si posterior D. Lingular superior E. Lingular inferior

87. CM. Segmentele lobului superior al plămânului stâng sunt: A. Apicoposterior B. Lateral si medial C.
Anterior D. Lingular superior E. Lingular posterior

88. CM. Segmentele lobului inferior al plămânului stâng sunt: A. Apical B. Bazal lateral si medial C. Bazal
anterior si posterior D. Lingular superior E. Lingular inferior

89. CM. Complexul structural alveolocapilar e format din: A. Pelicula de surfactant B. Epiteliul alveolar cu
membrana bazală epitelială C. Substanța fundamentală D. Stratul de țesut muscular neted E. Membrana
bazală capilară cu celule endoteliale capilare

90. CS Referitor la bronhiolele respiratorii: A. De regulă pot fi de ordinele I - IV B. Nu dau ramificații C.

Continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii D. Sunt continuare a bronhiolelor
terminale E. Sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare
91. CM In componenţa acinului intra: A. Bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală B.
Ducturile alveolare C. Alveolele respiratorii și săculeții alveolari D. Bronhiola terminală E. Bronhiola
lobulară secundară

92. CM Lobulul primar include: A. O bronhiolă respiratorie de ultim ordin B. Ducturi alveolare C. Alveole
respiratorii și săculeți alveolari D. O bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide E. Tot ce e legat
de o bronhiolă terminal

93. CM Alveolele pulmonare: A. Sunt cavități hemisferice mici cu aspect vezicular B. Peretele lor include
fibre musculare netede C. Se deschid in ductele si bronhiolele respiratorii D. Nu posedă căi aeriene
"colaterale" E. Comunică între ele prin pori sau stomate

94. CM Cu privire la dezvoltarea plămânilor: A. Epiteliul respirator provine din endoderm B. Ductele
alveolare şi săculeţii alveolari încep să se dezvolte în luna VI de viaţă intrauterină C. La nou-născut
ultimele ramificaţii ale arborelui bronhic şi alveolar sunt cele de ordinul 18 D. Dezvoltarea deplină a
alveolelor pulmonare are loc numai după naştere E. Pleura viscerală provine din splanhnopleură, iar cea
parietală – din somatopleură

95. CS Cupola pleurală sau domul pleural reprezintă: A. Recesul costomediastinal anterior B. Recesul
costomediastinal posterior C. Trecerea pleurei mediastinale în costală D. Recesul interazigoesofagian E.
Recesul interaorticoesofagian

96. CS La pacientul aflat in poziţie verticală acumulările lichidiene intrapleurale se vor constata în: A. Aria
interpleurală inferioară B. Fisura oblică C. Recesul costomediastinal anterior D. Recesul
costodiafragmatic E. Incizura cardiac

97. CS Proiecţia recesurilor pleurale şi a plămânilor: A. În regiunea superioară a toracelui liniile limitrofe
ale sacilor pleurali şi ale plămânilor nu coincid B. Proiecţia recesurilor costodiafragmatice coincide
întocmai cu cea a marginii inferioare a plămânilor C. Nu toate segmentele pulmonare au proiecţie pe
torace D. În inspir marginea inferioară a plămânului stâng pe linie medioclaviculară atinge nivelul coastei
X E. Nici o afirmaţie corectă

98. CM Pleura: A. Reprezintă o membrană seroasă B. E acoperită cu un strat de celule mezoteliale C.

Există doi saci pleurali - drept și stâng D. Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală E. Nici
o afirmație corectă

99. CM Foiţa viscerală a pleurei: A. Căptușește plămânii din exterior B. Pătrunde în scizuri și delimitează
lobii pulmonari C. Nu are legături cu stroma plămânului D. Contribuie la producerea lichidului pleural E.
Nici o afirmație corectă

100. CM Pleura viscerală: A. E aderentă la suprafaţa plămânului B. Nu pătrunde în scizurile interlobare

ale plămânului C. Mai jos de pediculul pulmonar formează ligamentul pulmonar, dispus in plan frontal D.
Este vizibilă radiografic E. Nici o afirmație corectă

101. CM Pleura parietală: A. Aderă la formațiunile subiacente de pe torace B. Sub ea se află fascia
endotoracică C. Nu este vizibilă radiografic D. Realizează recesuri pleurale E. Nici o afirmație corectă

102. CM Foita parietală a pleurei: A. Căptușește pereții toracelui din interior B. Reprezintă o foiţă unică
cu cea viscerală formând de fiecare parte câte un sac pleural C. Este divizată în porțiunile costală,
mediastinală şi diafragmatică D. Formează domul si recesurile pleurale E. Nu contribuie la resorbția
lichidului pleural

103. CM Pleura mediastinală: A. Reprezintă o porțiune a pleurei parietale B. Este situată în plan sagital C.
Nu are raporturi cu mediastinul D. La nivelul pediculului pulmonar trece în pleura viscerală E. Aderă la
pericard
104. CM Domul pleural: A. Acoperă vârful plămânului B. Este susmontat de ligamentele costopleural şi
vertebropleural şi mușchiul scalen minim C. Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I D. Realizează
raporturi cu mușchii scaleni, artera subclavie, nervul frenic, nervul vag etc. E. Poate fi palpat pe viu

105. CM. Recesurile pleurale: A. Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale B. Există la nivelul
trecerii a unei porțiuni de pleură parietală în alta C. La formarea lor participă pleura viscerală D. Mai
adânc e cel costodiafragmatic, mai ales pe linia medioaxilară E. Nici o afirmație corectă

106. CM. Pleura: A. Leagă plămânii cu pereții toracelui prin forțele de adeziune intermoleculară B.
Produce lichidul pleural C. Asigură alunecarea plămânilor în respirație D. Reglează temperatura corpului
E. Toate false

107. CM În mediastinul superior se află: A. Venele brahiocefalice B. Vena cavă superioară C. Arcul aortic
cu ramurile lui D. Nervii vagi E. Vena cavă inferioară

108. CM În mediastinul anterior (PNA) se află: A. Ramuri din artera toracică internă B. Ligamentele
pericardului C. Aorta descendentă D. Ganglionii limfatici parasternali E. Nervii frenici

109. CM În mediastinul posterior (PNA) se află: A. Venele azigos şi hemiazigos B. Aorta descendentă C.
Lanțul simpatic D. Inima şi pericardul E. Canalul limfatic thoracic

110. CM Mediastinul mediu (PNA) include: A. Esofagul B. Inima cu pericardul C. Bronhiile principale D.
Arterele şi venele pulmonare E. Aorta ascendentă

111. CM Mediastinul anterior (BNA) include: A. Inima cu pericardul B. Timusul C. Nervii frenici D. Ductul
limfatic toracic E. Componentele pediculului pulmonary

112. CM. Mediastinul posterior (BNA) include: A. Esofagul B. Nervii frenici C. Aorta toracică D. Ductul
limfatic toracic E. Vena cavă superioară

113. CM. Referitor la dezvoltarea organelor respiratorii: A. Primordiul organelor respiratorii apare sub
formă de prelungire a peretelui ventral al intestinului anterior B. Se dezvoltă din intestinul primar C.
Începe la sfârșitul săptămânii a 3-a de viață embrionară D. Începe la sfârșitul lunii a doua de viață
embrionară E. La sfârșitul lunii I în mezodermul înconjurător apare primordiul cartilajelor laringelui

114. CS. Ariile (triunghiurile) interpleurale: A. Se află între pleurele mediastinale B. Din ambele părţi sunt
cuprinse între liniile de reflexie a pleurei costale în cea mediastinală C. Există în număr de trei – timică,
pericardiacă şi sternală D. Nu prezintă interes din punct de vedere al aplicabilităţii E. Nici o afirmaţie
corectă

115. CS. Rolul pleurei în respirație constă în: A. Formarea unui ansamblu funcțional – plămân + peretele
toracic B. Menținerea în cavitatea pleurală a presiunii negative C. Eliminarea din sânge a dioxidului de
carbonD. Proiecția parenchimului pulmonar E. Toate false

116. CM Cu privire la mediastin: A. Reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor
situate între plămâni B. Este regiunea, cuprinsă între segmentul toracic al coloanei vertebrale, stern,
diafragmă şi pleurele mediastinale C. Reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre
sacii pleurali D. După PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale E. Pe viu poate fi explorat
prin mediastinoscopie

117. CM Cu privire la compartimentarea mediastinului (PNA): A. Mediastinul superior este separat de

mediastinul inferior prin planul orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpului
vertebrei toracice IV B. Mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a sternului şi
faţa anterioară a pericardului C. Mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară a
pericardului D. Mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana vertebrală E.
Mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale mediastinului inferior