GLANDELE ENDOCRINE SI SISTEMULUI IMUNITAR TESTE

1. CS. Care glande endocrine inhibă maturizarea sexuală precoce: A. Hipofiza B. Epifiza C. Timusul D.
Tiroida E. Suprarenalele

2. CS. Ca reminiscenţă a receselor branhiale III - IV poate fi: A. Ductus thyreoglossus B. Ductus parotideus
C. Canalis craniopharyngeus D. Ductus arteriosus (Botallo) E. Ductus venosus (Aranzi)

3. CS. Hipofiza (loja hipofizei) se localizează în: A. Șaua turcească B. Orbită C. Sinusul sfenoidal D. Sinusul
frontal E. Meatul nazal inferior

4. CM. Hipofiza: A. Se află inferior de chiasma optică B. I se distinge un lob anterior (adenohipofiza) care
se dezvoltă din endoderm C. Are un lob posterior (neurohipofiza) care se dezvoltă din ectoderm D. E
conexată la hipotalamus E. Este situată posterosuperior de sinusul sfenoidal

5. CS. Șaua turceasca cu (fossa hypophysialis) aparține osului: A. Frontal B. Zigomatic C. Sfenoid D.
Parietal E. Temporal

6. CS. Hipofiza e separată de spațiul subdural prin: A. Diafragma șeii (turcești) B. Arahnoidă C. Cortul
cerebelului D. Septul nazal E. Lamela cribroasă

7. CS. Hipofiza are formă de: A. Sămânță de bob B. Bob de linte C. Bob de grâu D. Bob de cafea E. Bob de
fasole (elipsoidă)

8. CS. Hipofiza constă din: A. Lobii anterior și posterior B. Lobul anterior, porțiunea intermediară, lobul
posterior C. Lobul superior si inferior D. Lobul superior, inferior si partea tuberală E. Lobul stâng, lobul
drept si partea intermediară

9. CS. 70% - 80% din masa hipofizei o constituie: A. Lobul posterior B. Porțiunea intermediară C. Lobul
anterior D. Partea tuberală E. Tuberul cenușiu

10. CS. Adenohipofiza se mai numește: A. Lob anterior B. Lob posterior C. Parte tuberală D. Epifiză E.
Hipotalamus

11. CS. Pituicitele se depistează în: A. Adenohipofiză B. Neurohipofiză C. Infundibul D. Hipotalamus E.

Porțiunea intermediară

12. CS. Lobul posterior al hipofizei are origine: A. Epitelială, ca şi lobul intermediar B. Epitelială, ca şi
lobul anterior C. Nervoasă, ca şi lobul anterior D. Nervoasă, ca şi hipotalamusul E. Nervoasă, ca şi lobul
intermediar

13. CS. Hipofiza este legată cu: A. Hipotalamusul B. Epitalamusul C. Corpul striat D. Emisferele cerebrale
E. Măduva spinării

14. CS. Hipofiza e de provenienţă: A. Epitelială şi neurală B. Endodermică şi neurală C. Epitelială D.

Mezodermică E. Endodermică

15. CS. Punga hipofizară (punga Rathke) este o formațiune a: A. Epiteliului bolţii gurii primitive B.
Epiteliului intestinului anterior C. Epiteliului intestinului posterior D. Epiteliului intestinului cefalic E.
Epiteliului intestinului mediu

16. CS. Punga Rathke este de provenienţă: A. Endodermală B. Mezodermală C. Ectodermală D.

Mezenchimală E. Neuromezenchimală

17. CM. Din punga Rathke se dezvoltă: A. Lobul anterior al hipofizei B. Lobul intermediar al hipofizei C.
Lobul posterior al hipofizei D. Infundibulul E. Lobul superior al hipofizei
18. CS. Lobul posterior al hipofizei se dezvoltă din: A. Telencefal B. Diencefal C. Mezencefal D.
Metencefal E. Rombencefal

19. CS. Formarea anomaliei "canalis craniopharyngeus" e legată de dezvoltarea: A. Neurohipofizei B.

Adenohipofizei C. Nasofaringelui D. Osului sfenoid E. Diencefalului

20. CS. Neurohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin: A. Sistemul porthipofizar B. Tractul
hipotalamohipofizar C. Tractul epitalamohipofizar D. Tractul mamilotalamic (Vicq - d-Azyr) E. Tractul
olfactiv

21. CS. Neurohipofiza : A. Produce hormoni B. Acumulează hormoni C. Secretă și acumulează hormoni D.
Nu produce și nu acumulează hormoni E. Toate incorecte

22. CS. Adenohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin: A. Tractul hipotalamohipofizar B. Sistemul
porthipofizar C. Tractul optic D. Tractul piramidal E. Tractul talamocortical

23. CS. Adenohipofiza secretă: A. Hormoni glandulari tropi, prolactina, ADH B. STH, prolactina, oxitocina
C. STH, oxitocina, hormonul melanocitostimulator D. STH, tirotropina, gonadotropinele E. STH, hormoni
glandulari tropi, prolactina

24. CS. Câte rețele de capilare intră în componenţa sistemului porthipofizar: A. Două B. Una C. Zero D.
Trei E. Patru

25. CS. Unde se află rețeaua primară de capilare a sistemului porthipofizar: A. În tuber cinereum şi
infundibulul hipotalamusului B. În epitalamus C. În metatalamus D. În corpii mamilari E. În neurohipofiză

26. CS. Unde se localizează rețeaua "secundară" de capilare a sistemului porthipofizar: A. În hipotalamus
B. În adenohipofiză C. În neurohipofiză D. În porțiunea intermediară E. În thalamus

27. CS. Ce unesc venulele porte ale sistemului porthipofizar: A. Rețeaua primară de capilare cu sinusul
cavernos B. Rețeaua primară de capilare cu rețeaua secundară de capilare sinusoidale C. Rețeaua
primară de capilare cu vena mare a creierului (Galenus) D. Rețeaua primară de capilare cu inelul venos
(Ridley) E. Rețeaua secundară cu venele eferente ale hipofizei

28. CS. De ce rețeaua secundară de capilare a sistemului porthipofizar se numește "rete mirabile": A.
Fiindcă e situată între venulele porte si inelul arterial Willis B. Fiindcă e situată între venulele porte si
venulele eferente ale adenohipofizei C. Fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare superioare
D. Fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare inferioare E. Fiindcă e situată între venulele
porte si sinusul pietros superior si inferior

29. CS. Pe unde trec venulele porte ale sistemului porthipofizar: A. Corpii mamilari B. Prin tija hipofizară
C. Prin tracturile optice D. Prin porțiunea tuberală a adenohipofizei E. Toate incorecte

30. CS. Hipofiza atinge ce-a mai mare greutate: A. La copii B. La bărbat C. La femeie D. La adolescenţi E.
La bătrâni

31. CS. În hiperfuncția hipofizei la adulţi poate să se dezvolte: A. Boala lui Basedow B. Acromegalia C.
Boala lui Addison D. Gigantism E. Mixedem

32. CM. Procentual, lobii hipofizei reprezintă: A. Neurohipofiza – 75% B. Lobul intermediar – 2% C.
Neurohipofiza şi adenohipofiza împreuna – 75% D. Lobul anterior – 75% E. Lobul medial – 30%

33. CM. Lobul intermediar hipofizar: A. Secretă melatonină B. Secretă hormonul melanocitostimulator C.
Atinge dezvoltarea maximă în copilărie D. Aderă strâns de lobul posterior E. Nu e influenţat de
hipotalamus
34. CS. Epifiza este alcătuită din: A. Stromă şi celule epiteliale cu caracter secretor B. Cordoane celulare
anastomozate şi o stromă conjunctivă cu vase şi nervi C. Stromă, celule neurogliale cu caracter secretor
şi fibre nervoase simpatice D. Stromă, celule gliale şi numeroase fibre nervoase parasimpatice E. O reţea
formată prin unirea prelungirilor unor celule reticulare şi celule secretorii

35. CM. Lobul posterior hipofizar: A. Este legat de hipotalamus prin sistemul port hipotalamohipofizar B.
Formează împreuna cu tija pituitară neurohipofiza C. Reprezintă aprox. 75% din masa glandulară D.
Depozitează ADH şi ocitocina secretaţi de neuronii hipotalamici anteriori E. Stochează hormonii,
elaboraţi de nucleul supraoptic şi paraventricular

36. CS. Cum se mai numește corpul pineal: A. Hipofiză B. Epifiză C. Glandă pituitară D. Glandă tiroidă E.
Hipotalamus

37. CS. Hormonul activ al epifizei este: A. Vasopresina B. Hormonul melanocitostimulator C. Melatonina
D. Aldosteronul E. Calcitonina

38. CS. Cel mai înalt grad de dezvoltare epifiza îl atinge: A. La copii B. La adulți C. La bătrâni D. La bărbat
E. La femeie

39. CS. Epifiza face parte din: A. Hipotalamus B. Epitalamus C. Metatalamus D. Măduva spinării E.
Cerebel

40. CS. Parte componentă a căror formațiuni este epifiza: A. A emisferelor mari B. A mezencefalului C. A
rombencefalului D. A hipotalamusului E. A diencefalului

41. CS. Prin care formațiuni epifiza e legată cu creierul: A. Prin comisura cerebrală anterioară B. Prin
habenule C. Prin pedunculii cerebrali D. Prin comisura fornixului E. Prin comisura cerebrală posterioară

42. CS. Epifiza e localizată între: A. Coliculii superiori ai tectului mezencefalului B. Coliculii inferiori ai
tectului mezencefalului C. Corpii mamilari D. Talamii optici E. Pedunculii cerebeloși superiori şi inferiori

43. CS. Sub epifiză şi comisura habenulară se află: A. Adhesio interthalamica B. Comisura cerebrală
anterioară C. Comisura cerebrală posterioară D. Chiasma optică E. Corpul calos

44. CS. Parenchimul epifizei este alcătuit din celule specializate, numite: A. Pituicite B. Pinealocite C.
Iliocite D. Plasmocite E. Limfocite

45. CS. La maturi în epifiză se întâlnesc niște incluziuni sub formă de granulații gălbui, numite: A. Corpi
de nisip (nisip cerebral) B. Nisip al vezicii urinare C. Nisip al vezicii biliare D. Nisip de mare E. Nisip de râu

46. CS. Epifiza se dezvoltă din: A. Tectul ventriculului IV B. Tectul ventriculului III C. Tectul mezencefalului
D. Tectul ventriculelor laterale E. Toate incorecte

47. CS. Involuția epifizei începe la vârsta: A. De 5 - 8 ani B. De 13 - 15 ani C. De 23 - 25 ani D. De 50 ani E.
De 70 ani

48. CS. Epifiza elaborează hormonii: A. Tiroxina B. Prolactina C. Melatonina D. Melanotropina E.

Progesteronul

49. CM. Ce conține substanța coloidală din interiorul foliculelor glandei tiroide: A. Testosteron B.
Aldosteron C. Tiroxină D. Triiodtironină E. Calcitonină

50. CS. Tiroida are o greutate medie de: A. 25-35 g B. 30-40 g C. 45-50 g fiind cea mai voluminoasă
glandă din organism D. 40-45 g E. 25-30 g

51. CS. Principala proteină din coloidul tiroidian este: A. Tirozina B. Tiroxina C. Tiroglobulina D.
Triiodotironina E. Tiroxina şi triiodotironina
52. CS. Epiteliul folicular al tiroidei are capacitatea de a acumula: A. Seleniu B. Calciu C. Iod D. Fosfor E.
Bariu

53. CS. Polul inferior al lobilor glandei tiroide atinge nivelul semiinelelor cartilaginoase ale traheei: A. I - II
B. III - IV C. IV - V D. VIII - IX E. Bifurcația traheei

54. CM. Glanda tiroidă constă din: A. Lobul anterior B. Lobul posterior C. Lobul drept D. Lobul stâng E.
Lobul intermediar

55. CS. Lobii glandei tiroide sunt uniți prin: A. Bandeletă B. Cordon C. Disc cartilaginos D. Tendon E. Istm

56. CS. În 30% cazuri la glanda tiroidă se întâlnește: A. Lobul caudat B. Lobul piramidal C. Lobul pătrat D.
Lobul romboid E. Toate false

57. CS. Glandele paratiroide se dezvoltă din epiteliul receselor branhiale III și IV împreună cu: A. Tiroida
B. Timusul C. Epifiza D. Suprarenalele E. Paraganglionii

58. CS. Paratiroidele: A. Sunt situate pe faţa antero-superioară a lobilor tiroidieni B. Două perechi la om
sunt situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni C. Sunt alcătuite din cordoane celulare anastomozate
D. Sunt alcătuite din formaţiuni (foliculi) veziculoase E. Secretă parathormon şi tiroxină

59. CS. Extirparea căre-i glande endocrine provoacă tetanie şi moarte: A. Suprarenalelor B. Paratiroidelor
C. Tiroidei D. Hipofizei E. Epifizei

60. CS. Interacțiunea căror hormoni asigura nivelul constant de calciu în sânge (homeostazia calcică): A.
Tiroxina - parathormonul B. Parathormonul - calcitonina C. Parathormonul - tirotropina D. Testosteronul
- progesteronul E. Insulina – parathormonul

61. CS. Numărul glandelor paratiroide de regulă e de: A. 1 B. 2 - 4 C. 4 D. 7 - 8 E. 12

62. CS. Cele mai mici sunt: A. Hipofiza B. Epifiza C. Glanda tiroida D. Glandele paratiroide E. Glanda timus

63. CS. Corpusculii Hassall se află în: A. Insulele Langerhans B. Substanța medulară a timusului C.
Substanța medulară a suprarenalei D. Neurohipofiză E. Substanța corticală a timusului

64. CS. Hormonii insulelor pancreatice (Langerhans) reglează: A. Metabolismul lipidic B. Metabolismul
proteic C. Metabolismul glucidic D. Metabolismul hidro-salin E. Metabolismul substanțelor minerale

65. CS. Glucagonul este secretat de: A. Celulele acinilor glandulari B. Celulele B ale insulelor Langerhans
C. Celulele A ale insulelor Langerhans D. Celulele glandelor gastrice care secretă şi HCL E. Celulele
glandelor duodenale care secretă şi secretina

66. CS. Pancreasul este o glandă: A. Exocrină B. Endocrină C. Mixtă D. Alveolară E. Alveolo-tubulară

67. CS. Glandele suprarenale sunt situate: A. Deasupra polului superior al rinichiului B. La polul inferior al
rinichiului C. Pe faţa anterioară a rinichiului D. Pe faţa posterioară a rinichiului E. La nivelul hilului renal

68. CS. Glandele suprarenale sunt situate: A. Pe faţa anterioară a rinichiului B. Pe faţa posterioară a
rinichiului C. De-a lungul marginii laterale D. La nivelul hilului renal E. La polul superior al rinichiului

69. CM. Parenchimul suprarenalei constă din două părți care diferă una de alta: A. Structural B.
Filogenetic C. Embriogenetic D. Funcțional E. Totul e incorrect

70. CS. Corticosuprarenala derivă din: A. Celule mezodermale interrenale B. Celule ectodermale C. Celule
entodermale D. Celule cromafine E. Toate incorecte
71. CS. Neuronii care şi-au pierdut axonii şi au căpătat proprietăţi secretorii constituind
medulosuprarenala sunt: A. Simpatici preganglionari B. Simpatici postganglionari C. Parasimpatici
preganglionari D. Parasimpatici postganglionari E. Neuroni vegetativi din ganglionii spinali

72. CS. Medulosuprarenala secretă: A. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi cortizol B. Un

amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi adrenalină C. Un amestec în proporţie variabilă de
aldosteron şi noradrenalină D. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi sexosteroizi E. Un
amestec în proporţie variabilă de adrenalină şi noradrenalină

73. CS. Aldosteronul este elaborat de: A. Substanța medulară a suprarenalei B. Zona glomerulară C. Zona
fasciculată D. Zona reticulară E. Corpul galben

74. CS. Adrenalina este antagonistul: A. Progesteronului B. Aldosteronului C. Insulinei D. Tiroxinei E.

Melatoninei

75. CS. Timusul atinge o dezvoltare maximă: A. La naștere B. La copii C. La pubertate (10 - 15 ani) D. La
adulți E. La vârsta senilă

76. CS. Timusul are dezvoltare maximă: A. La naştere, după care involuează B. În viaţa intrauterină C. În
copilărie D. La pubertate E. La vârste înaintate

77. CS. Masa cărei glande endocrine scade brusc în primele luni de viață: A. Epifizei B. Glandei
suprarenale C. Glandei tiroide D. Glandelor paratiroide E. Glandei timus

78. CS. Paraganglionii reprezintă glande endocrine mici, similare: A. Porțiunii corticale a suprarenalei B.
Porțiunii medulare a suprarenalei C. Ganglionilor lanțului simpatic D. Glandelor paratiroide E. Corpului
pineal

79. CM. Glande endocrine centrale sunt: A. Paraganglionii B. Timusul C. Hipotalamusul D. Hipofiza E.
Epifiza

80. CM. Hormonii sunt secretați de: A. Glandele endocrine B. Celulele sistemului APUD C. Sistemul
nervos central D. Rinichi E. Splină

81. CM. Glandele endocrine: A. Au canale excretoare B. Sunt bine vascularizate C. Sunt de dimensiuni
mici D. Au masa şi dimensiunile mai mari la femei E. Funcționează mai intens in tinerețe si la persoanele
de vârstă senilă

82. CM. Lobul posterior al hipofizei constă din: A. Celule neurogliale (pituicite) B. Fibre nervoase, care
alcătuiesc tractul hipotalamohipofizar C. Corpusculii neurosecretori Herring D. Endocrinocite cromafile
E. Endocrinocite bazofile

83. CS. Hipofiza se unește cu hipotalamusul prin: A. Infundibul B. Tractul optic C. Dura mater D.
Fasciculul mamilotalamic E. Fasciculul longitudinal medial

84. CM. În lobul posterior al hipofizei se acumulează: A. Prolactina B. Vasopresina C. Oxitocina D.

Somatotropina E. Tirotropina

85. CM. Oxitocina e produsă de: A. Magnocelulara hipotalamusului B. Nucleul supraoptic al

hipotalamusului anterior C. Adenohipofiză D. Epifiză E. Nucleul paraventricular al hipotalamusului
anterior

86. CS. Vasopresina (hormonul antidiuretic) e produsă de: A. Nucleul paraventricular al hipotalamusului
anterior B. Magnocelulara hipotalamusului C. Adenohipofiză D. Neurohipofiză E. Glanda tiroidă

87. CS. Ce formă are epifiza: A. Ovală B. Sferică C. Conică D. Infundibuliformă E. Piriformă
88. CM. Faţa posterolaterală a lobilor glandei tiroide vine in adiacenţă cu: A. Porțiunea laringiană a
faringelui B. Esofagul C. Artera carotidă comună D. Nervul laringian recurent E. Nervul frenic

89. CM. Anterior glanda tiroidă vine în adiacenţă cu: A. Mușchii infrahioidieni B. Foiţa superficială a
fasciei gâtului C. Foiţa pretraheală a fasciei gâtului D. Vena cavă superioară E. Nervul hipoglos

90. CM. Istmul glandei tiroide se află la nivelul: A. Semiinelelor II - III ale traheei B. Uneori semiinelului I
al traheei C. Uneori la nivelul arcului cartilajului cricoid D. Marginii inferioare a lamelor cartilajului tiroid
E. Osului hyoid

91. CM. Tiroida este glanda endocrină: A. Mai mare la bărbat decât la femeie B. Cea mai voluminoasă C.
Pară D. Impară E. Cea mai mica

92. CM. Culoarea glandelor paratiroide e: A. Brună – roșietică B. Roză-pală (la copii) C. Brună-gălbuie (la
adulți) D. Cenușie-roză E. Albicioasă

93. CS. Glandele paratiroide, de regulă, se localizează: A. Pe faţa anterioară a glandei tiroide B. Pe faţa
posterioară, câte 2 pe fiecare lob al tiroidei C. Pe faţa posterioară a timusului D. Pe faţa posterioară a
pericardului E. În grosimea parenchimului glandei tiroide

94. CS. Insulele pancreatice ( Langerhans) se localizează preponderent în: A. Regiunea capului
pancreasului B. Corpul pancreasului C. Regiunea caudală D. Toate porțiunile pancreasului E. Regiunea
tuberozității omentale a pancreasului

95. CM. Insulele Langerhans elaborează hormonii: A. Glucagonul B. Insulina C. Somatostatina D.

Oxitocina E. Melatonina

96. CM. Parenchimul tiroidei e reprezentat de: A. Lobuli B. Foliculi C. Acini D. Segmente E. Lobi

97. CS. Polul superior al lobilor glandei tiroide se plasează: A. Mai sus de marginea superioară a lamei
cartilajului tiroid B. Mai jos de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid C. Lateral de arcul
cartilajului cricoid D. Anterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid E. Posterior de marginea
superioară a lamei cartilajului tiroid

98. CM. Glanda tiroidă se află: A. În partea posterioară a gâtului B. În partea anterioară a gâtului C. La
nivelul laringelui D. La nivelul porțiunii superioare a traheei E. La nivelul aperturii superioare a toracelui

99. CM. Glandele suprarenale au formă de: A. Romb B. Con C. Ce-a dreaptă - de triunghi D. Ce-a stângă -
de semilună E. Dreptunghi

100. CM. Suprarenala dreaptă vine în raport: A. Posterior cu diafragma B. Anterior cu ficatul si duodenul
C. Medial cu stomacul D. Inferior cu polul superior al rinichiului E. Lateral cu vena cavă inferioară

101. CM. Suprarenala stângă vine în contact: A. Posterior cu diafragma B. Medial cu aorta C. Inferior cu
polul superior al rinichiului stâng şi marginea lui medială D. Anterior cu porțiunea caudală a pancreasului
şi partea cardială a stomacului E. Lateral cu colonul sigmoid

102. CM. Ambele suprarenale se află: A. Între foiţele peritoneului B. În capsula adipoasă pararenală C.
Între lamele fasciei renale D. Între elementele hilului renal E. Sub capsula fibroasă a rinichiului

103. CM. Feţele glandei suprarenale: A. Posterioară B. Anterioară C. Medială D. Inferioară E. Laterală

104. CM. Corticosuprarenala constă din: A. Substanța medulară B. Insulele Langerhans C. Zona
glomerulară D. Zona fasciculară E. Zona reticulară

105. CM. Glandele endocrine, care includ două părți componente, diferite morfofuncțional, filo- și
ontogenetic: A. Glanda tiroidă B. Hipofiza C. Epifiza D. Glanda suprarenală E. Glanda timus
106. CM. Medulosuprarenala secretă: A. Corticosteron B. Hormoni androgeni C. Estrogen D. Adrenalină
E. Noradrenalină

107. CM. Hipertensiunea arterială poate fi provocată de: A. Glucagon B. Adrenalină C. Noradrenalină D.
Vasopresină E. Oxitocină

108. CM. Parenchimul timusului constă din: A. Substanță compactă B. Substanță corticală C. Substanță
medulară D. Substanță spongioasă E. Substanță cenușie

109. CS. Timusul e situat în mediastinul (PNA): A. Anterior B. Posterior C. Superior D. Inferior (porțiunea
anterioară) E. Inferior (porțiunea medie)

110. CM. Timusul constă din lobii: A. Superior B. Inferior C. Drept D. Stâng E. Intermediar

111. CM. Timusul este un organ: A. Limfoid B. Imunitar periferic C. Imunitar central D. Cavitar E. Digestiv

112. CM. Timusul vine în adiacenţă: A. Superior - cu mușchii sternohioidian si sternotiroidian B. Anterior
- cu manubriul si corpul sternului C. Posterior - cu pericardul, aorta, trunchiul pulmonar D. Lateral - cu
vena cavă superioară, arcul aortei E. Inferior - cu nervul frenic

113. CM. Celulele sistemului APUD se află în: A. Piele B. Măduva spinării C. Mucoasa organelor
sistemului digestiv D. Mucoasa organelor sistemului respirator E. Organele genitale masculine şi
feminine