Chestionarului de evaluare al

intereselor Holland - 120

Introducere
Strategia vizată în construirea acestui chestionar are un suport teoretic-conceptual şi
empiric bogat, descrisă în studii teoretice sau empirice referitoare la corespondenţa persoană-
mediu (Holland 1959, 1973, 1997).
Teoria corespondenţei persoană-mediu elaborată de Holland (1959, 1973, 1997) este
una din cele mai influente în domeniul psihologiei vocaţionale. Conceptele ce derivă din
această teorie au fost practic asimilate în vocabularul, metodele şi practicile generale de
asistenţă a carierei. Holland (1997) îşi descrie teoria ca fiind una structurală şi interactivă.
Putem spune că este o teorie structurală pentru că încearcă să organizeze informaţia vastă
despre oameni şi ocupaţii şi este interactivă deoarece consideră comportamentul uman şi
cariera ca fiind rezultatul interacţiunii permanente dintre persoană şi mediu. Asumpţiile de
bază ale teorei pot fi prezentate astfel:
1. Persoanele şi mediile de muncă pot fi categorizate în 6 tipuri (realist, investigativ,
artistic, social, entreprenorial (antreprenorial sau întreprinzător) şi convenţional;
RIASEC).
2. Persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea
caracteristicilor personalităţii lor vocationale.
3. Comportamentul vocaţional este rezultatul interacţiunii dintre tipurile de
personalitate şi mediu.
Tipologiei propusă de Holland, deşi similară cu a lui Adler (1939), Jung (1933) şi mai
târziu Gordon (1975) sau Welsh (1975), este inspirată în special de literatura vocaţională, iar
structura tipologiei simetrică şi paralelă, este oarecum particulară. Simetria este dată de forma
hexagonală a tipologiei, iar paralelismul de tratarea tipurilor în relaţie cu mediile de muncă.
Autorul a realizat o descriere succintă a tipurilor tocmai pentru a face testabila validitatea
acestora. Mai jos sunt prezentate succint caracteristicile acestor tipuri.
1.Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi
care presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice
sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de
dezvoltare a acestor aptitudini (şofer, aviator, operator, fermier etc).
2.Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare
sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc). Are de
obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de
probleme (medic, chimist, matematician, biolog etc).
3.Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care
presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt
înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie (muzician, poet, sculptor, scriitor etc).
4.Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală.
Preferă astfel să ajute oamenii saşi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să
realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini (profesor, consilier,
terapeut etc.).
5.Tipul întreprinzător (Î) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul
de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care

2
implică o muncă foarte dificilă, preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile
oratorice şi manageriale (manager, agent vânzări etc).
6.Tipul convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin
manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. Are
abilităţi funcţionăreşti şi matematice ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative.
Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de
ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare (secretar, bibliotecar, funcţionar public etc.).

Descrierea chestionarulu
Chestionarul evaluează interesele unei persoane, adică preferinţele cristalizate ale
acesteia pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. Ele constituie factori
motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie şi performanţă pe
care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară.
Cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese este modelul
hexagonal propus de Holland (1979). Cele 6 tipuri de interese sunt determinate în funcţie de
obiectul activităţilor preferate: date, idei, lucruri sau persoane. Astfel:
1. Interesele realiste (R) se manifestă prin tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care
presupun manipularea
obiectelor, maşinilor şi instrumentelor.
2. Interesele investigative (I) presupun o atracţie pentru cercetare, investigare sub diverse
forme şi în cele mai diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural, etc).
3. Interesele artistice (A) se manifestă prin atracţie spre activităţile mai puţin structurate,
care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie (poezie,
pictură, muzică, design).
4. Interesele sociale (S) implică orientarea spre activităţi care necesită relaţionare
interpersonală (preferinţa pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve
diverse probleme).
5. Interesele antreprenoriale (Î) E-iniţiala de la engl. entrepreneuhal = antreprenorial)
se manifestă prin preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi posibilitate de
coordonare a propriei activităţi sau a activităţii unui grup.
6. Interesele de tip convenţional (C) presupun preferinţa pentru activităţi care necesită
manipularea sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bine
organizat şi definit.

Administrare şi cotare
Administrarea testului
Chestionarul poate fi aplicat creion-hârtie, fără limită de timp pentru a răspunde.

Materiale necesare
1. Chestionarul propriu-zis;
2. Formular de răspuns;
3. Instrument de scris.

3
 Condiţii de administrare
Ø Mediu securizant şi ferit de zgomote;
Ø Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit;
Ø Administrarea testului se poate face individual sau în grup.

Instrucţiuni de aplicare
1. Persoana examinată va primi broşura cu itemii chestionarului, formularul de
răspuns şi un creion. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor
biografice cuprinse în broşură.
2. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului.
3. Persoana examinată este rugată să deschidă broşura cu itemii şi operatorul prezintă
instrucţiunile:
4. Persoanei testate i se cere să urmărească exemplele oferite, iar examinatorul se
asigură că instrucţiunea a fost înţeleasă.

Consemn de administrare:
„„Aceasta broşură conţine 120 de activităţi, pe care vă rugăm să le citiţi cu atenţie în
ordinea din caiet şi să stabiliţi în ce măsură sunteţi interesaţi de acestea”.
„Observaţi faptul că, formularul de răspuns conţine un tabel compus din mai multe
coloane separate, fiecare din acestea fiind împărţite într-un număr de casete numerotate în
ordine crescătoare, care corespund numărului de întrebări din caietul prezentat”.
„Răspunsurile dumneavoastră la fiecare activitate, vor trebui notate cu un X, pe
formularul de răspuns, astfel:
Ø Dacă o anumită activitate vă place, puneţi un X în dreptul literei P
Ø Dacă o anumită activitate vă este indiferentă, puneţi un X în dreptul literei I
Ø Dacă o anumită activitate vă displace, puneţi un X în dreptul literei D
„Aveţi grijă să notaţi răspunsurile dumneavoastră la întrebări, în caseta cu acelaşi
număr cu al afirmaţiei corespunzătoare din caiet”.
Când răspundeţi la aceste întrebări vă rugăm NU luaţi în seamă faptul:
Ø că nu aveţi pregătirea necesară pentru a realiza o astfel de sarcină;
Ø cât de mult aţi putea câştiga în urma realizării unei astfel de sarcini;
„Pur şi simplu răspundeţi gândindu-vă dacă acea activitate vă place sau vă
displace”.
„Pe parcurs puteţi să reveniţi şi să vă modificaţi răspunsul la unele întrebări”.
„În cazul în care aţi greşit, înnegriiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în
căsuţa corespunzătoare”.
„Are cineva ceva de întrebat”? (se vor da explicaţiile necesare)

Oprirea testării
Chestionarul se completează fără limită de timp.

Cotarea şi interpretarea răspunsurilor

Se calculează scorul total pentru fiecare dintre cele 6 dimensiuni.
Se acordă astfel:
Ø 2 puncte pentru opţiunea „îmi place" (P);
Ø 1 punct opţiunea „îmi este indiferentă" (I);

4
 Ø 0 puncte pentru opţiunea „îmi displace" (D).
Considerăm că pentru acele interese care sunt cel mai puternic cristalizate persoana va
realiza scorul cel mai mare. De asemenea aşa cum afirma Holland considerăm că nu există
tipuri pure de personalitate, iar focalizarea pe apartenenţa unei persoane doar la una din aceste
tipuri neglijează diferenţele individuale care ar putea avea o pondere mare în luarea deciziilor de carieră. Pentru
a contracara acest efect, este utilă considerarea pattern-ului de personalitate al individului, dat de profilul de
similaritate cu fiecare dintre cele 6 dimensiuni. Astfel, pattern-ul este format dintr-un tip
dominant, cel pentru care persoana dovedeşte gradul cel mai înalt de similaritate şi tipuri
secundare, ordonate în funcţie de gradul de similaritate al persoanei cu acestea.
Spre exemplu, o persoană poate să prezinte gradul cel mai mare de similaritate cu tipul
social, al doilea, în ordinea similarităţii, cu tipul întreprinzător, al treilea cu tipul artistic, etc.
Acestea vor deveni primele în pattern-ul de personalitate al persoanei, după care se vor trece,
în ordinea descrescătoare a similarităţii, celelalte tipuri. Rezultă, aşadar, că pentru fiecare
persoană vom avea un tip de interese dominant (cu cota cea mai mare) şi o serie de interese
subsecvente, ordonate în ordinea descrescătoare a cotelor obţinute. De regulă se consideră
doar primele tipuri de interese (pattern-uri diadice).
Modelul hexagonal al lui Holland presupune că tipurile care se află în imediată
apropiere au gradul de similaritate cel mai mare, iar aceasta scade pe măsură ce se măreşte
distanţa dintre tipuri în schema hexagonală. Studiile corelaţionale susţin această idee. Ele au
pus în evidenţă similarităţi puternice între tipurile apropiate în schema hexagonală şi mai
puţin puternice între tipurile îndepărtate. Spre exemplu, între tipul Realist şi tipul
Întreprinzător există o corelaţie mare (r = .46), în timp ce între tipul Realist şi tipul Social corelaţia
este mică (r = .21); tipul Convenţional are un grad de similaritate mare cu tipul Realist şi tipul
întreprinzător (r = .36, respectiv r = .68), mai mic cu tipul Investigativ şi Social (r = .38
respectiv r = ,16) şi cel mai mic cu tipul Artistic (r = .11).
Consistenţa pattern-ului este evaluată relativ la primele două tipuri care alcătuiesc pattern-ul de
personalitate (pattern-uri diadice). Există trei nivele de consistenţă care se aplică la studiul
pattern-urilor diadice: consistenţă ridicată (exemplu, pattern-urile Rl, AS, SE, EC, etc),
consistenţă medie (SC, IS, CI, etc) şi consistenţă mică (RS, AC, EI). Nivelul de
consistenţă al pattern-ului afectează stabilitatea şi predictibilitatea preferinţei vocaţionale
(Holland, 1997).
Spre exemplu, o persoană de tip RI (Realist - Investigativ) este mult mai predictibilă
decât o persoană RS (Realist - Social).

Bibliografie selectivă:

Albu, M. (1998). Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Cluj Napoca:Clusium.

Anastasi, A. (1979). Psychological Testing, 4th Edition. New York: MacMilIan Publishing
Co.

5
De Fruyt, F, Mervielde, I (1999). Riasec Types and Big Five Traits aş Predictors of
Employment Status and Nature of Employment, Journal of Personnel Psychology, Voi. 52.

Downes, M. & Kroeck, K.G. 1996. Discrepancies between existing jobs and individual
interests: An empirical application of Holland's model. Journal of Vocaţional Behavior, 48(1):
107-117.

Gottfredson GD, Jones EM, Holland JL. (1993). Personality and vocaţional interests: The
relation of Holland's interest dimensions to five robust dimensions of personality. Journal of
Counseling Psychology, 40, 518-524.

Hansen, JC & Sackett, SĂ (1993). Applications of computer technology în career

interventions. B. Schlosser & KL Moreland (eds.).

Holland JL. (1979). The Self-Directed Search professional manual. Palo Alto: CA: Consulting
Psychologists Press.

Holland JL. (1985). Making vocaţional choices: A theory of vocaţional personalities and work
environments. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.

Holland JL. (1997). Making vocaţional choices: A theory of vocaţional personalities and work
environments. Odessa, FL: Psychogical Assessment Resources.

Holland, J.L. (1959 ). "A theory of vocaţional choice". Journal of Counseling Psychology, 6,
35-45. Kline, P. (1992).Handbook of Psychological Testing, London: Routledge.

Miller DC (1991). Handbook of research design and social measurement. 5th ed. Newbury
Park, Calif.: Sage Publications

Oleski, D., & Subich, LM (1996). Congruence and career change în employed adults. Journal
of Vocaţional Behavior, 49, 221 — 229.

Sackett, S.A., & Hansen, J. C. (1995). Vocaţional outcomes of college freshmen with flat
profiles on the Strong Interest Inventory. Measurement and Evaluation în Counseling and
Development,, 28, 9-24.

Strahan, RF & Severinghaus, JB (1992). Dealing with ties în Holland-type consistency

measures. Journal of Vocaţional Behavior, 40, 260-267