„Invazia” moldovenilor cu paşaport românesc – un tabloid londonez trage alarma

de Petru Clej (15-10-2012)
26 ecouri
Mii de persoane disperate să scape de sărăcia din Republica Moldova recurg la cetăţenia română
pentru a veni să muncească în Regatul Unit, scrie cel mai mare cotidian tabloid britanic.
Potrivit lui The Sun (http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/news/4588046/Thousands-of-
Moldovans-queue-for-passports-to-UK-in-Euro-loophole.html), 10000 de moldoveni ar obţine lunar
paşapoarte româneşti, avertizând că în ultima instanţă contribuabilii din ţările Uniunii Europene vor achita
nota de plată pentru această politică a României.
În ediţia sa duminicală, cotidianul The Sun, cu un tiraj zilnic de trei milioane de exemplare şi cu o
pagină de internet extrem de frecventată, publică un articol cu o poză care înfăţişează cozi la Consulatul
României de la Chişinău, unde cetăţeni ai Republicii Moldova stau la coadă pentru depunerea cererilor de
redobândire a cetăţeniei române.
Tabloidul britanic o citează pe studenta Cristina Munteanu, proaspăt beneficiară a unui paşaport
românesc, care spune că lucrează în calitate de chelneriţă într-un restaurant din Londra şi s-a întors la
Chişinău doar ca să-şi dea diploma de licenţă.
Ea plănuieşte să se mute cu totul în Marea Britanie şi spune că ei i se va alătura şi fratele său.
“Chiar şi salariul unui simplu lucrător din Marea Britanie e mai mare decât venitul pe care-l poţi
câştiga aici”, spune Cristina, care adaugă: “dacă oamenii află despre alocaţii sociale, eu cred că asta-i va
încuraja şi mai tare. Noi facem joburi pe care britanicii nu le fac, considerând că sunt sub statutul lor social.
Noi nu suntem aşa de mândri ca să nu facem acea muncă şi să câştigăm bani”.
Cotidianul scrie că aproape fiecare cetăţean al Republicii Moldova are dreptul să-şi redobândească
cetăţenia, dat fiind că descendenţii până la gradul III ai persoanelor care şi-au pierdut această cetăţenie nu
din vina lor au dreptul să o recapete, potrivit legii cetăţeniei din România.
Pentru cetăţenii Republicii Moldova o viză de intrare în Regatul Unit este foarte greu de obţinut, dar,
scrie The Sun, prin intermediul paşapoartelor româneşti, obţinute în ritmul de 10000 pe lună, mulţi dintre
aceşti cetăţeni ajung în Marea Britanie.
Cotidianul londonez nu citează sursa acestei cifre, dar chiar dacă legea cetăţeniei a fost modificată şi
din 2010 a înlesnit redobândirea cetăţeniei române de către persoanele din Republica Moldova, nivelul
menţionat de The Sun este nerealist, potrivit biroului de presă al Agenţiei Naţioanale pentru Cetăţenie.
The Sun atrage atenţia că acest fenomen poate avea implicaţii majore la sfârşitul anului viitor, când
expiră perioada de şapte ani de restricţii privind accesul la piaţa muncii al cetăţenilor români şi bulgari,
riscând să ducă la o explozie a numărului migranţilor cu paşaport românesc în Marea Britanie.
De altfel, înaintea începerii săptămâna trecută a conferinţei anuale a Partidului Conservator de
guvernământ, ministrul de interne, Theresa May, a declarat că Marea Britanie doreşte să solicite Uniunii
Europene prelungirea acestor restricţii.
Ea nu a numit ţările de origine pentru cetăţenii cărora li s-ar aplica în continuare aceste restricţii, dar
era clar că se referea la români şi bulgari.
Alarmismul din presa britanică cu privire la invazia moldovenilor cu paşapoarte româneşti nu este
nou. Chiar înaintea aderării României la UE, în vara şi toamna lui 2006, ziare ca Daily Telegraph, Daily
Mail sau Daily Express scriau despre valul de solicitări de redobândire a cetăţeniei române în Republica
Moldova care riscă să umfle rândurile migranţilor economici în Marea Britanie.
Ceea ce este adevărat este că numărul cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie a sporit foarte mult,
de la circa 50000 în 2008, la 130000 – 150000 anul acesta, potrivit estimărilor ambasadorului României la
Londra, Ion Jinga.
În aceste condiţii, alarma trasă de The Sun cu privire la o presupusă invazie a moldovenilor cu
paşapoarte româneşti poate avea ecou nu doar în rândurile cititorilor săi, dintre care o parte se simt
ameninţaţi de concurenţa noilor veniţi, dar şi în rândurile Partidului Conservator, care se bizuie pe sprijinul
politic al celui mai mare tabloid britanic.
Problemele românilor de pretutindeni
La sfârşitul acestei săptămâni, peste 200 de reprezentanţi ai românilor din
întreaga lume se vor reuni la Bucureşti în cadrul unui forum organizat de
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Dincolo de orice fel de chestiuni politice trecătoare, acest forum are în faţă foarte multe probleme cu
care se confruntă românii din afara ţării. Nu este nimic nou: problemele sunt vechi de câteva sute de ani.
În primul rând, este vorba de chestiunile care îi afectează pe etnicii români cetăţeni ai statelor vecine
României: Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. De mai mulţi ani am scris articole despre ce se întâmplă în
aceste comunităţi româneşti. Problemele principale rămân aceleaşi: lipsa de mass-media în limba maternă,
lipsa şcolilor în limba maternă, lipsa libertăţii religioase. Acestea sunt drepturi fundamentale ale românilor
din statele enumerate mai sus, drepturi garantate prin tratate internaţionale semnate de aceste state. Unele
din ele sunt îndeplinite parţial, altele sunt ignorate total. Lipsa acestor drepturi duce încet-încet la
deznaţionalizarea comunităţilor româneşti, la asimilarea lor în etnia majoritară. Pe lângă toate acestea se
adaugă şi măsurile întreprinse, mai mult sau mai puţin discret, de statele unde se găsesc români. Este vorba
de o lovitură directă în fundamentul acestor comunităţi: inventarea şi promovarea limbii moldoveneşti şi a
limbii vlahe ca limbi deosebite de limba română.
În al doilea rând, vin problemele românilor emigraţi peste hotare înainte şi după 1989. Cea mai
arzătoare problemă în acest caz este imaginea românilor, trataţi în presa europeană ca cetăţeni de mâna a
doua. Consecinţa imediată a acestui tratament din mass-media este tratarea în realitate a cetăţenilor români
drept cetăţeni de mâna a doua. În esenţă este vorba de o gigantică problemă de imagine. Prestigiul se câştigă
foarte greu şi se pierde foarte uşor. Munca a mii de studenţi români cu rezultate foarte bune sau a sute de
cercetători este aruncată la gunoi cu un singur articol despre un cetăţean român (sau mai mulţi) care comit
infracţiuni.
În tratarea acestor probleme nu trebuie să inventăm nimic nou, doar trebuie să privim la ce au făcut
înaintaşii noştri. Secolul al XIX-lea a fost marcat de lupta pentru românii din afara graniţelor României,
luptă care a avut ca final realizarea României Mari. Principalul mecanism a fost constituit de sprijinirea
financiară a românilor din afara graniţelor ţării pentru ca aceştia să studieze. Şi în ziua de azi România
acordă acest sprijin financiar – şi nu doar pentru studii. Câţi bani sunt investiţi în această direcţie reprezintă
o altă discuţie – nici în secolul al XIX-lea nu erau destui bani şi de multe ori nu luau cele mai fericite
direcţii. Însă există o deosebire majoră între ce se întâmplă azi şi ce se întâmpla acum 200 de ani. Românii
din trecut erau mândri că sunt români. Mândri nu în sensul de a se bate cu cărămida în piept. Pur şi simplu,
nu aveau inoculat sentimentul că ar fi cu ceva inferiori altor, erau români şi prin aceasta erau egali cu
celelalte naţiuni. Nu aveau niciun fel de reţinere în a se comporta de la egal la egal cu alţii. Cumva acest
sentiment lipseşte în ziua de azi atât la românii din România, cât şi la cei din afara ţării. Cred că doar prin
regăsirea acestui sentiment de mândrie se poate face ceva durabil.
P.S. Nu m-am referit la românii din R. Moldova ca la o diasporă. Românii din R. Moldova sunt la
ei acasă, nu sunt plecaţi aiurea. Doar că şi unora dintre ei le lipseşte într-o oarecare măsură mândria că
sunt români. O mândrie calmă, lipsită de excese. Sunt român şi am aceleaşi drepturi cu oricare altă
etnie. Nu sunt inferior nimănui şi cer să fiu tratat corect. Atât. 
 PROCURORII CER 30 ZILE DE AREST PENTRU
Viorel Morari, Procesul de judecată a început

Judecătorii urmează să decidă, astăzi, 13 ianuarie, demersul procurorilor pjrivind plasarea în

arest pentru 30 de zile a șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Informația a fost
confirmată pentru NM de către purtătorul de cuvânt al instituției, Emil Gaitur. Cazul este examinat
de Judecătoria Chișinău cu sediul la Ciocana. Procesul de judecată a început la ora 10.00. NM va
reveni cu informații. 
Emil Gaitur a precizat că sâmbătă, 11 ianuarie, Viorel Morari a fost pus sub învinuire pentru abuz în
serviciu și fals în acte publice, după care a fost audiat în această calitate.
Anterior, în aceeași zi, a avut loc examinarea cererilor lui Viorel Morari de recuzare a procurorilor
Renata Anici, Vladislav Căruceru, Carolina Vidrașcu care fac parte din grupul care exercită urmărirea
penală în această cauză.
Procuratura a respins toate 3 cereri ca nefondate. Potrivit reprezentanților instituției, au fost
examinate materialele cauzelor la care a făcut trimitere Viorel Morari, în care s-ar fi pretins că au fost
implicați primii doi procurori – ambele gestionate de procurorul din Procuratura Anticorupție, G. Niculiță –
și a fost constatată inexistența informațiilor sau probelor relevante ori concludente ce ar confirma implicarea
acestora în acțiunile vizate.
Totodată, Procuratura Generală infirmă declarațiile lui V. Foltea, apărătorul lui Morari, precum că
învinuirea ar fi ambiguă și neclară. Reprezentanții instituției consideră ordonanța emisă de procuror
„conformă cerințelor Codului de procedură penală, poziția apărării fiind subiectivă, care încearcă să inducă
opinia publică în eroare, utilizând în acest sens forța mediatică”, se mai arată în declarația Procuraturii
Generale.
Amintim că Viorel Morari a fost reținut vineri, 10 ianuarie. Acesta a fost acuzat de „abuz în serviciu”
și „fals în acte publice”. 

News MAKER
 Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi,
despre reținerea lui Viorel Morari: ”Un caz ...”

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, se află în arest preventiv pentru
20 de zile în Penitenciarul nr. 13.

Cazul Viorel Morari a stârnit reacții aprinse în societate, dar și în rândul politicienilor. În timp ce unii
spun că reținerea lui Morari are iz politic, alții afirmă că locul lui Viorel Morari era de mult timp după gratii.
Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a fost întrebat care este opinia sa vizavi de cazul șefului suspendat de
la Procuratura Anticorupție. Oficialul însă a refuzat să-și spună părerea în acest caz și a menționat că nu vrea
ca declarațiile sale să fie percepute ca o ingerință în activitatea procurorilor și judecătorilor. Totuși, justiția
trebuie să îți facă treaba, a menționat Nagacevschi.

”Este vorba de un caz individual. Nu am dreptul să fac declarații nici în detrimentul și nici în
susținerea domnului Morari. Este de obligația procuraturii să gestioneze eficient un asemenea caz și să
demonstreze că totul are loc conform procedurilor legale. Dacă o să mă dau cu părea, atunci declarațiile
mele vor fi tratate ca o ingerință politică în actul judecătoresc, iar eu nu vreau să accept o asemenea
abordare”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul emisiunii ”Logica Puterii” de la Sputnik Moldova.

Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost reținut pe 10 ianuarie, iar ulterior a
fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Acesta este acuzat că în martie 2017 a
primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerințelor legale, pornind un
proces penal, și ulterior urmărirea penală, și falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale.
Potrivit PG, „toate aceste acțiuni au fost făcute din interese personale și a mai multor persoane din
anturajul lui, pentru a-i proteja de implicare în calitate de bănuiți în cauza penală privind furtul miliardului și
a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a acestei cauze penale”.
Viorel Morari însă susține că reținerea sa este o comandă politică și că el nu ar avea nici o implicare
în ceea ce i se incriminează.

sputnik.md