1.

Alegerea maşinilor-unelte
La alegerea maşinilor-unelte se iau în consideraţie următoarele condiţii din [6] pag.
178:
1. Partida de piese şi tipul de producere – unicate.
2. Dimensiunile piesei prelucrate 87x59 mm.
3. Precizia de prelucrare: la strungire, frezare şi burghiere de obţinut cualitetul 8-10
de precizie, iar la rectificare – 6-7.
4. Vom presupune că puterile de aşchiere nu întrec 5-7 kW la strungire şi frezare,
2-3 kW la burghiere şi rectificare.
Reieşind din condiţiile de mai sus, concludem că prelucrarea e necesar de a o
efectua pe maşini universale de dimensiuni mici, clasa de precizie normală şi putere
mijlocie. Astfel strungirea o vom efectua pe strungul universal de tipul 16K20.
Caracteristica tehnică a strungului de filetat 16K20 (anexă, pag. 421 [10]):

Înălţimea centrelor (diametrul 220 (400) mm

maximal al semifabricatului
prelucrat)
Distanţa dintre centre Pînă la 2000 mm
Puterea motorului electric 10 kW
Frecvenţa de rotaţie a arborelui 12,5; 16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80;
principal 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500;
630; 800; 1000; 1250; 1600.
Avansul longitudinal (mm/rot) 0,05; 0,06; 0,075; 0,09; 0,1; 0,125; 0,15;
0,175; 0,2; 0,25; 0,3; 0,35; 0,4; 0,5; 0,6;
0,7; 0,8; 1,0; 1,2; 1,4; 1,6; 2,0; 2,4; 2,8.
Avansul transversal (mm/rot) 0,025; 0,03; 0,0375; 0,045; 0,05; 0,0625;
0,075; 0,0875; 0,1; 0,125; 0,15; 0,175;
0,2; 0,25; 0,3; 0,35; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8;
1,0; 1,2; 1,4.
Randamentul maşinei-unelte 0,75
Dimensiunea maximă a secţiunii 25  25 mm
corpului cuţitului B  H
Forţa axială maximal admisibilă 6000 N

coala
Raport explicativ
 2. Alegerea sculelor aşchietoare pentru fiecare operaţie tehnologică, fază,
trecere
La alegerea sculelor vom reieşi din condiţiile de aşchiere la viteze mari, care ne dă
posibilitatea de a mări productivitatea prelucrării. Aceasta permite folosirea sculelor
cu plăcuţe din aliaj dur de o productivitate înaltă.

Operaţia – strungirea (005)

Fixarea „A”, Faza 1, 5, 6, 7, 8, 9, 10:
Folosim cuţit de trecere cu reazem de dreapta, cu placa din aliaj dur de tip T15K6,
după GOST 18879 – 73 (tab. 6, pag. 120 [11]).
b=25x16 mm φ =90
L=140 mm 1 =10

n=7 mm α =12к
l=16 mm λ=0
R=2 mm γ=15

Fixarea „A”, Faza 2.

Folosim burghiul de centrare combinat, fără con de siguranţă pentru găurirea de
centrare 60, materialul burghiului – oţel rapid de tipul R18, pag. 238, tab. VIII–9 [2],
GOST 14034 – 74:
D=16 mm;
d=5 mm;
L=68 mm;
l=8 mm.

coala
Raport explicativ
Fixarea „A”, Faza 3.
Alegem burghiul elicoidal cu tijă conică, confecţionat din oţel rapid de marcă Р6М5К5
după GOST 2092-77 (tab. 42, pag. 146 [11]):

d= 12 mm;
L= 260 mm;
l= 180 mm;
2φ =118;
α =11;
λ=20;
ψ=40.

coala
Raport explicativ
12
 Fixarea „A”, Faza 4.
Alegem burghiul elicoidal cu tijă conică, confecţionat din oţel rapid de marcă Р6М5К5
după GOST 2092-77 (tab. 42, pag. 146 [11]):

d= 16 mm;
L= 295 mm;
l= 149 mm;
2φ =118;
α =11;
λ=20;
ψ=40.

Fixarea „A”, Faza 11

Folosim cuţit de trecere cu reazem de dreapta, cu placa din aliaj dur de tip T15K6,
după GOST 18879 – 73 (tab. 6, pag. 120 [11]).
h x b=20x16 mm φ =90
L=120 mm 1 =10

n=6 mm α =12
l=16 mm λ=0
R=2 mm γ=15

coala
Raport explicativ
12
 3. Calculul elementelor regimului de aşchiere, puterii de aşchiere şi timpului-
maşină pentru fiecare fază
Determinarea elementelor regimului de aşchiere pentru celelalte faze vom
efectua prin metoda tabelară, folosind normativele regimurilor de aşchiere [12].

Operaţia – strungire (005)

Fixarea „A”: Prindem semifabricatul de 92 mm şi lăţimea 114 mm în mandrina cu
trei fălci şi îl fixăm.
Faza 5: De strungit prin degroşare suprafaţa exterioară de 92 mm pînă la 88 pe
lungimea de 110 mm în 2 treceri cu adîncimea t = 2 mm.
1. Adîncimea de aşchiere:
t1 = t2 = 2 mm.
2. Determinăm avansul din [11] pag.266, tab. 11:
S  0,8  1,2 mm / rot  ;

 mm 
Conform paşaportului tehnic al strungului S paş  1,0 .
 rot 

3. Determinăm viteza de aşchiere (m/min):

CV
V  KV ;
T  t x S yv
m

T=60 min – durabilitatea cuţitului;

CV  340 - [11] pag. 269, tab. 17;

y=0,45 - [11] pag. 269, tab. 17;

x=0,15 - [11] pag. 269, tab. 17;
m=0,2 - [11] pag. 269, tab. 17;
KV  K mv  K nv  K uv ;

unde coeficient ce ia în consideraţie influenţa materialul semifabricatului asupra vitezei

de aşchiere (tab. 1, 2, pag. 261-262 [11]):
nV 1, 7
 190   190 
K mv      0,88 ;
 HB   205 

nV  1,7 ;

K nv  1,0 - pentru semifabricat [11] pag. 263, tab. 5;

coala
Raport explicativ
16
K uv  1,0 - pentru materialul părţii aşchietoare a cuţitului T15K6 [11] pag. 263, tab.6;

K V  0,88  1,0  1,0  0,88 ;

340  m 
V   0,88  118,75 ;
60 0, 2
 2 1
0 ,15 0 , 45
 min 

4. Frecvenţa de rotaţie a universalului:

1000  v 1000  118,75  rot 
n   411 ;
 D 3,14  92  min 

 rot 
n paş  400 ;
 min 

5. Determinăm viteza reală:

  D  n paş 3,14  92  400  m 
Vreal    115,5 ;
1000 1000  min 

6. Forţa de aşchiere:
Pz  10  C P  t x  s y  v real
n
 K PZ

K P = K MP  K P  K P  K P  K rP ;
n 1, 7
 HB   205 
K MP      1,13 - [11] pag. 264, tab. 9; n=1,7
 190   190 

Din [11] pag. 275, tab. 23:

KP  0,89 ; K P  1,0 ; K P  1,0 ; K rP  1,0 ;

K P = 1,13  0,89  1,0  1,0  1,0  1,01

Din [11] pag. 273, tab. 22:

C P  92 ; x=1,0; y=0,75; n=0;
Pz  10  92  21, 0  10, 75  115,5 0  1,01  1858,4 N ;
7. Puterea de aşchiere:
Pz  v real 1858,4  115,5
N   3,51 kW  ;
1020  60 61200

8. Condiţia de aşchiere N m.u.  N (7,5>3,51) este îndeplinită.

9. Timpul-maşină:
L  i 110  9
TM    2,48 min .
ns 400  1

Faza 2: De găurit gaura de 12 mm pe toate lungime.

coala
Raport explicativ
17
19
1. Adîncimea de aşchiere:
t  0,5  d  0,5  12  6 mm  ;

2. Avansul din [11] pag. 277, tab. 25:

S =0,31-0,35 (mm/rot);
 mm 
S  0,35 ;
 rot 

3. Viteza de aşchiere:
CV  D q
V  Kv ;
Tm Sy
C v =17,1; q=0,25; y=0,40; m=0,2; ([11] pag. 278, tab. 28)
K v  K MV  K UV  K lV  0,91  1,0  1,0  0,91 ;
nV 1, 3
 190   190 
K mv       0,91 - [11] pag. 261,262 tab. 1,2;
 HB   205 

KUV  1,0 - pentru burghiu din oţel rapid de marcă P6M5 [11] pag. 263, tab. 6;

K lV  1,0 - coeficient ce ia în consideraţie adîncime de burghiere [11] pag. 280, tab. 31;

T=60 min – durabilitatea burghiului (tab.30, pag.280 [11])

17,1  12 0, 25  m 
V   0,79  21,3 ;
60 0, 2  0,35 0, 4  min 

4. Momentul de rotaţie, forţa axială:

M kp  10  C M  D q  S y  K p ;

Din [11] pag. 281, tab. 32:

C M  0,021 ; q=2; y=0,8; K p  K MP  1,1 ;

M kp  10  0,021  12 2  0,35 0,8  1,1  13,0 N  m  ;

P0  10  C P  D q  S y  K p ;

Din [11] pag. 281, tab. 32:

C p  42,7 ; q=1; y=0,8;
P0  10  42,7  121  0,35 0,8  1,1  2423 N 

K p  K MP  1,1 ;

5. Frecvenţa de rotaţie:
1000  v 1000  21,3  rot 
n   565 ;
 D 3,14  12  min 

coala
Raport explicativ
20
  rot 
n paş  500 ;
 min 

6. Viteza reală:
  D  n paş 3,14  12  500  m 
Vreal    18,84 ;
1000 1000  min 

7. Puterea de aşchiere:
M kp  n 13  500
N   0,67 kW  ;
9750 9750

8. Puterea maşinii-unelte:
N m.u .  N m   10,0  0,75  7,5 kW;

9. Condiţia de aşchiere N m.u .  N (7,5>0,67) este îndeplinită.

10.Timpul-maşină:
Li
TM  ,
ns

L – lungimea totală de prelucrare:

L= l  l1 ,
unde l1=5 mm – intrarea şi ieşirea burghiului (anexă 4, coala 3, pag. 374 [12])
l=110 mm – lungime de burghiere.
L=110+5=115 mm.
115  6
TM   3,94 min
500  0,35

Bibliografie:
1. Ю. З. Келоглу, „Справочник – Металлы и сплавы”, изд. 2- е., Кишинёв, 1977;
2. В. А. Блюмберг, Е. И. Зазерский, „Справочник токаря”, Ленинград
Машиностроение 1981;
3. А. Н. Малов, “Справочник технолога машиностроителя” том – 2, изд. 3,
Москва, Машиностроение, 1972;
coala
Raport explicativ
28
26
4. В. В. Данилевский, „Справочник молодого машиностроителя”, Москва,
Высшая школа 1973;
5. Г. А. Косилова, Р. К. Мещеряков, “Справочник технолога машиностроителя”
том 1, Москва, Машиностроение, 1986;
6. „Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere”, Chişinău
Uiversitas, 1992;
7. Б. Белькевич, В. Тимашков, „Справочное пособие технолога
машиностроителъного завода”, Минск, Беларусь, 1972;
8. Scule aşchietoare şi portscule pentru prelucrarea metalelor, vol. 1, Tehnica;
9. H. H. Чернов, „Металлорежующие станки” Москва, Машиностроение, 1987;
10.Н. А. Нефёдов, К. А. Осипов, „Сборник задач и примеров по резанию
металлов и режущему инстументу”, Москва, Машиностроение, 1990;
11. Г. А. Косилова, Р. К. Мещеряков,“Справочник технолога машиностроителя”
том 2, Москва, Машиностроение, 1986;П. Н. Орлова,
12.Общемашиностроительные нормативы режимов резания для технического
нормирования работ на металлорежущих станках. Ч. I. Москва:
Машиностроение, 1974, 416 с.
13. Г. А. Монахов, „Обработка металлов резанием, справочник технолога”,
Москва, Машиностроение, 1974.