Centrul de greutate Virgil-Mihail Zaharia

CENTRE DE GREUTATE

În practică este nevoie să se calculeze aria plăcilor plane, de aceea vom identifica plăcile plane
cu mulŃimi R2. Ştim că masa este o măsură a cantităŃii de materie dintr-un corp. Deci masa reprezintă o
funcŃie A→m(A) care asociază fiecărei plăci plane A un număr real pozitiv m(A), numit masa lui A.
Această funcŃie satisface condiŃiile:
(M1) Dacă placa A se descompune în n plăci plane disjuncte A1,...,An, atunci
m(A)=m(A1)+...+m(An);
(M2) Masa m(A) a unei plăci plane A rămâne constantă în timpul mişcării.
DefiniŃia 1. O placă A se numeşte omogenă dacă există o constantă k>0
astfel încât m(B)=k⋅aria(B), pentru orice parte B a lui A.
Dacă D=[a,b]x[c,d] este o placă dreptunghiulară omogenă atunci (∃)k$0
astfel încât m(D)=k⋅aria(D)=k(b-a)(d-c).
DefiniŃia 2. Centrul de greutate al acestei plăci se defineşte ca fiind

def def
1 1
punctul ( x , y )0R de coordonate x =
2
(b − a) şi y = ( d + c) .
2 2
Fie E o placă elementară formată din plăcile dreptunghiulare D1,...,Dn cu masele
m(D1),...,m(Dn) şi care au centrele de greutate ( x 1, y 1),..., ( x n, y n). Centrul de
greutate a lui E va fi prin definiŃie punctul ( x , y ) de coordonate:
n n
∑ m( Di ) x i ∑ m( Di ) x i
x = i =1n = i =1
∑ m( Di )
m( E )
i =1
n n
∑ m( Di ) y i ∑ m( Di ) y i
y = i =1n = i =1
.
m( E )
∑ m( Di )
i =1
Dacă E este omogenă atunci (∃)k>0 astfel încât
m(B)=k⋅aria(B),(∀)parte a B (care are arie) a lui E, rezultă
m(Di)=k⋅aria(Di),(∀)i0{1,...,n}. Rezultă :
n n
∑ aria( Di ) x i ∑ aria( Di ) y i
x = i =1n , y = i = 1n .
∑ aria( Di ) ∑ aria( Di )
i =1 i =1
Fie f,g:[a,b]→R două funcŃii continue astfel
încât f(x)#g(x), (∀)x0[a,b]. Considerăm mulŃimea
Γf,g={(x,y)0R2/a#x#b, f(x)#y#g(x)} cuprinsă între graficele funcŃiilor f,g şi dreptele paralele la Oy
care taie axa Ox în a şi b.
Fie ∆=(a=x0<...<xn=b) o diviziune a intervalului [a,b] şi ξi mijlocul intervalului [xi-1,xi];
1
ξi= (xi−xi-1),1#i#n şi dreptunghiul Di=[xi-1,xi]x[f(ξi),g(ξi)] a cărui arie este
2
aria(Di)=(xi−xi-1)x[g(ξi)−f(ξi)].

1
Centrul de greutate Virgil-Mihail Zaharia

Dacă norma diviziunii ∆ este suficient de mică, atunci mulŃimea Γi={(x,y)0R2/xi-

1#x#xi;f(x)#y#g(x)} se aproximează cu dreptunghiul Di, deci centrul de greutate a lui Γi se
n
aproximează cu centrul de greutate a lui Di, rezultă că centrul de greutate a lui Γf,g= ∪ Γi , se
i =1
def n
aproximează cu centrul de greutate al mulŃimii elementare E∆ = ∪ Di . Coordonatele centrului de
i =1

1
greutate a lui Di fiind xi = ξ i ; yi = [g(ξi)+f(ξi)],rezultă că centrul de greutate a lui E∆ va avea
2
coordonatele:
n n

∑ aria( D ) x i i ∑ ξ [ g (ξ ) − f (ξ )]( x
i i i i − xi −1 )
x∆ = i =1
n
= i =1
n

∑ aria( Di )
i =1
∑ [ g (ξ ) − f (ξ )]( x
i =1
i i i − xi −1 )
n n
1
∑ aria( D ) y i i ∑
2 i =1
[ g 2 (ξ i ) − f 2 (ξ i )]( xi − xi −1 )
y∆ = i =1
n
= n
.
∑ aria( D )
i =1
i ∑[ g (ξ ) − f (ξ )]( x
i =1
i i i − xi −1 )

Aceste consideraţii conduc la următoarea definiŃie:

DefiniŃia 3. Dacă A este o placă plană care se identifică cu o mulŃime de forma Γf,g, unde
f,g:[a,b]→R sunt funcŃii continue atunci centrul de greutate a lui A este, prin definiŃie, punctul
( x A, y A)0R2 ale cărui coordonate sunt:
b b

def ∫ x[ g ( x) − f ( x)]dx ∫ x[ g ( x) − f ( x)]dx

xA = a
= a
b
aria (Γ f ,g )
∫ [ g ( x) − f ( x)]dx
a
b b
1 1
2 ∫a 2 ∫a
[ g 2 ( x) − f 2 ( x)]dx [ g 2 ( x) − f 2 ( x)]dx
def
yA = = .
b
aria (Γ f , g )
∫ [ g ( x) − f ( x)]dx
a

Dacă f(x)=0 şi g(x)$0,(∀)x0[a,b], atunci

b b
1 2
∫a xg ( x ) dx
2 ∫a
g ( x)dx
xA = ; yA = .
aria (Γg ) aria (Γg )
Exemplul 1. Fie a>0 şi o placă omogenă de forma A={(x,y)0R2/0#x#a; y2#ax}
Pentru a calcula centrul de greutate a plăcii A considerăm funcŃiile f,g:[0,a]→R+ definite
prin:
def def
f(x) = - ax ; g(x) = + ax .
Atunci coordonatele centrului de greutate sunt:
a
∫ x[ ax − ( − ax )]dx
xA = 0
a
=
∫ [ ax − ( − ax )]dx
0

2
Centrul de greutate Virgil-Mihail Zaharia
a 1 a 3
5 a
2 ∫ x ax dx a ∫ x dx 2 x 2
2 2 5
3a 2 3
= 0a = 1 a0 1 = 5 3 = 3
= a
2 2 5
2 ∫ ax dx a 2 ∫ x 2 dx x 5a 2

0 0
3 0
a
1
20∫ [( ax ) 2 − ( − ax ) 2 ]dx
0
yA = a
= a
=0.
∫[
0
ax − ( − ax )]dx ∫
0
ax dx

3 
Rezultă G  a;0  , deci centrul de greutate se află pe axa Ox, care este şi axă de simetrie a
5 
mulŃimii A.
Exemplul 2. Să se determine centrul de greutate al plăcii omogene de forma
A={(x,y)0R2/0#x#1; x2#y#ax},a$1.
def
Considerăm f,g:[0,1]6R definite prin f(x) = x2 şi
def
g(x) = ax. Rezultă
1 1
aria(A) = ∫ [ g ( x) − f ( x)]dx = ∫ (ax − x 2 )dx =
0 0
1 ;⇒
 x2 x3  3a − 2
=  a −  =
 2 3 0 6
1

∫ x(ax − x
2
)dx 1
6
3a − 2 ∫0
xA = 0
= (ax 2 − x 3 )dx =
aria ( A)
1
6  x3 x4  6 a 1 4a − 3
= a −  =  − =
3a − 2  3 4  0 3a − 2  3 4  2(3a − 2)
1
1
2 ∫0
(a 2 x 2 − x 4 )dx
6 1  a 2 1  5a 2 − 3
yA = =  − = .
aria ( A) 3a − 2 2  3 5  5(3a − 2)
 1 2
În cazul particular a=1 centrul de greutate va fi situat în punctul  , .
 2 5
Exemplul 3 Să se determine centrul de greutate al unei plăci plane omogene de forma unui
triunghi.
Fie A(0,a); B(b,0) şi C(c,0). Presupunem b<0<c. EcuaŃia
a
dreptei ce trece prin A şi B va fi y = − ( x − b) , iar ecuaŃia dreptei ce
b
a
trece prin A şi C va fi y = − ( x − c) .
c
Notăm cu g:[b,c]6R funcŃia definită prin:
 a
− b ( x − b), daca x ∈ [b,0)
g ( x) =  şi f:[b,c]→R, f(x)=0.
− a ( x − c) daca x ∈ [0, c]
 c

3
Centrul de greutate Virgil-Mihail Zaharia

1
MulŃimea Γf,g va fi în interiorul triunghiului ABC şi deci aria sa va fi egală cu (c − b ) .
2
b

∫ xg ( x)dx
Abscisa centrului de greutate al mulŃimii Γf,g va fi x A = a
, rezultă
aria (Γf , g )
c 0 c 0 c
a a
∫ xg ( x)dx = ∫ xg ( x)dx + ∫ xg ( x)dx = −
b b 0
bb∫ x( x − b)dx − ∫ x ( x − c)dx =
c0
0 c
a  x 3 bx 2  a  x 3 cx 2  a  b3 b 3  a  c 3 c 3 
−  −  −  −  = −  −  −  −  =
b 3 2 b c  3 2 0 b 2 3  c 3 2 
ab 2 ac 2 a 2
=− + = (c − b 2 )
6 6 6
a 2
(c − b 2 )
6 1
deci x A = = (b + c)
1a
(c − b ) 3
2
Ordonata centrului de greutate a mulŃimii Γf,g va fi
c
1 2
2 ∫b
g ( x)dx
yA = .
aria (Γ f , g )

c 0 c 0 c 0
a2 a2 a 2 ( x − b) 3
∫b = ∫b + ∫0 =
b 2 ∫b
− +
c 2 ∫0
− = +
2 2 2 2 2
g ( x ) dx g ( x ) dx g ( x ) dx ( x b ) dx ( x c ) dx
b2 3 b
c
a 2 ( x − c)3 1 a2 1 a2 3 1 2
+ 2 = − 2 b3 + c = a (c − b )
c 3 0 3b 3 c2 3
a2
(c − b )
2 a
Rezultă y A = b = .
1
a (c − b ) 3
2
1 a
Centrul de greutate are coordonatele G  (b + c),  ceea ce reprezintă punctul de intersecŃie al
3 3
medianelor ∆ABC.
Exemplul 4. Să se găsească centrul de greutate al plăcii plane A={(x,y)0R2/0#x#R;
0#y# R 2 − x 2 }.
R

∫x
π
R2 − x2
4 2 4R
2 ∫
xA = 0
= ( R cos t ) R 2 − R 2 cos 2 t R sin tdt =
πR 2
πR 0 3π
4
4R  4R 4R 
Analog y A = , rezultă G  , .
3π  3π 3π 

4
Centrul de greutate Virgil-Mihail Zaharia

Teorema lui Guldin Fie f,g:[a,b]6R (0#a#b) două funcŃii continue astfel încât f(x)#g(x),
(∀)x0[a,b] şi Γf,g={(x,y)0R2/a#x#b; f(x)#y#g(x)}. Atunci volumul generat prin rotirea lui Γf,g în
jurul unei axe de coordonate care nu taie pe Γf,g este egal cu aria(Γf,g) înmulŃită cu lungimea
circumferinŃei obŃinută prin rotaŃia centrului de greutate a lui Γf,g în jurul axei de rotaŃie.
Exemplul 5. Să se găsească centrul de greutate al plăcii plane omogene care se identifică cu
porŃiunea haşurată din plan cunoscând ecuaŃiile celor două cercuri.
2
R
x2+y2=R2; x2+y2=   .
3
Vom determina coordonatele centrului de greutate utilizând teorema lui Guldin. Volumul
corpului obŃinut rotind cercul mare de ecuaŃie x2+(y-R)2=R2 în jurul axei Ox este:
π

( ) − (R − )
R R 2
1 + cos 2t
V1 = π ∫  R + R 2 − x 2 R 2 − x 2 dx = 4πR ∫ R 2 − x 2 dx = 8πR 3 ∫
2 2
dt = 2π 2 R 3.
−R  −R 0
2
Analog, volumul corpului obŃinut prin rotaŃia cercului mic de ecuaŃie
2 2
 R R
x +  y −  =   în jurul axei Ox este
2

 3 3
R
 R 2  R 2
2
  2

 dx = 2π R .
3
R R
2 3
V2 = π ∫  +   − x 2  − −   − x 2 

R 3 3  3 3   27
−    
3 
Volumul corpului obŃinut prin rotaŃia regiunii haşurate din
plan în jurul axei Ox este:
2π 2 R 3 52π 2 R 3
V = V1 − V2 = 2π 2 R 3 − = .
27 27
2
R 8πR 2
Aria porŃiunii haşurate este: A = A1 − A2 = πR − π   =
2

3 9
52π 2 R 3
V 13R
Aplicând teorema lui Guldin, avem: V=2πyG ⋅aria(A) rezultă: y G = = 27 2 = .
2πaria ( A) 8πR 12
9
 13R 
Centrul de greutate este G  0, .
 12 
Exemplul 6. Să se determine centrul de greutate al unei plăci plane omogene de forma unui
triunghi.
De această dată vom determina coordonatele centrului de greutate utilizând teorema lui Guldin.
πa 2 (b + c)
Rotind ∆ABC în jurul lui Ox se obŃine un corp cu volumul V = în timp ce aria triunghiului
3
a(b + c)
este S = .
2
Vcorp πa 2 (b + c) 1 a
Conform teoremei lui Guldin rezultă y G = = = .
2πS 3 a(b + c) 3
2π
2
Rotind triunghiul ABC în jurul axei Oy şi aplicând teorema lui Guldin rezultă
b+c b+c a
xG = ⇒ G ,  , ceea ce am arătat la exemplul 3.
3  3 3

Digitally signed by Virgil-Mihail Zaharia