//////// Lucrarea 2///////////

problema fericirii
selecteaza conceptele utilizate - scoatem frazele
prin care Aristotel numeste fericirea
frazele prin care Aug defineste fericirea
//cum numeste, explica fericirea
eu sunt de acord fiind-ca 123, nu sunt ca 123
despre ce a scris autorul
fericirea, in manual e la pag 180
4. trebuie sa explic ce e impacarea, as putea
fericit fara sa ma impac
5. reusitele mele...

7. inca un minieseu filosofic

///////////////////////////////////
eseu
obligatoriu "introducere" "cuprins" "inceheiere"
greseli:
solutiile trebuie duse la sfarsit
sursele nu trebuie
fara scheme
doar cazuri conrete
///////////////////////////////////
Den :
introducerea sa fie introducere (descrierea si
importanta)in mai multe fraze
cazuri concrete
///////////////////////////////////

manuale:
Rosca filozofie clasa 11
Capcelea - filozofia
Vizir - curs de lectii de filozofie
Gortopan - filozofie

manuale romanesti:
dictionar de zilozofie
antologia filozofica

///////////////////////////////////////////////////////
//////////////////
PA! informatii despre aparitia omului cu
argumente
(cine cand unde a
scris)
Informatie despre moarte.
Informatie despre suflet.

Din manual:
Introducere in studiul Filozofiei
pag 6-12.
de scris in caiet toate notiunile noi.
valoarea mea in societate (axiologia)
///////////////////////////////////////////////////////
/////////////////
Filozofia este medicina sufletului.
Filozofia vindeca sufletul.
Cicero

Medicina vindeca bolile corpului, Iar Filozofia

elibereaza sufletul de patimi.
Democrit.
Filozofia = dragoste de intelepciune.

din punct de vedere a structurii sale interne

distingem/deosebim urmatoarele domenii:
pilonii filozofiei:
1 ontologia (ontos=existenta logos=teorie)
realitatea obiectelor ce ne inconjoara ... prin
senzatie
problematica ontologiei e strins legata de
dezvoltarea practicii social-istorice si a
cunoasterii stiintifice

2 gnosiologie (gnosis=cunoastere logos=teorie)

apare o data cu doctrina lui Socrate "cunoaste-te
pe tine insuti"
Gnosiologia se ocupa cu studiul cailor ,
metodelor , formelor, si valorii cunoasterii

3 logica este acea ramura a filozofiei care

studiaza legile si regulile gandirii corecte.
4 metodologia (meta=dupa odos=cale
logos=teorie) este teoria despre caile , mijloacele
si procedeele dupa care se condice gandirea in
cercetarea lumii.

5 praxiologia(praxis=actiune practica
logos=teorie) este acea disciplina filozofica ce
studiaza strictira generala a actiunii umane.
6 axiologia (axios=valoare logos=teorie) este
acea componenta a filozofieice se ocupa cu
studiul valorii umane, valorii naturii.
7 estetica este teoria generala asupra artei care
cerceteaza producerea si perceperea frumosului
artistic.
....................................................................
.........
elemente de istorie a filozofiei
Filozofia in antichitate
1 ontologia - teoria existentei
2 gnoseologia - teoria cunoasterii
3 antropologia - teoria aparitiei omului

Tales din Milet

anul 625 - 547 i.H.

Eudemus, elevul lui Aristotel, ne relatează că

Tales ar fi adus geometria în Grecia.
Herodot îi atribuie meritul că a formulat axiome
geometrice în Astronomie.

DEmocrit gnoseologie - simturile si ratiunea

alcatuite din atom

Tales a prezis eclipsa de soare din 2 mai 585 î.H.

Tales a constatat că anul solar cuprinde 365 zile
si a alcatuit primul calendar.

Ontologia - în plan Ontologic, întrebarea de bază

este cea privitoare la principiu
( Element originar şi esenţial comun tuturor
lucrurilor )
Tales ajunge la concluzia că totul provine din apă
şi re reîntoarce în apă.
Apa este cauza materială a tuturor lucrurilor.
Probabil că Tales a considerat apa ca principiu
originar al lumii reiesind din simpla observaţie ca
toate formele materiei vii au nevoie de apă
pentru a-şi asigura existenţa.

Gnosiologia - principalele probleme gnosiologice

se refera la
1 sursele cunoasterii
2 valoarea de adevar a cunostintelor
Tales mentiona ca principalele facultăţi cognitive
sînt simţurile şi raţiunea.
raţiunea poare descoperi esenţele lucrurilor,
esenţa realităţii.

Antropologia - problema antropologică include

1 esenţa umană
2 raportul dintre individ şi societate
3 sensul existenţei umane.

Referitor la esenţa umană Tales a ajns la

concluzia:

Sămînţa ce dă naştere omului, animalului, este

lichidă şi se hrăneşte cu ceva asemănător vaporilor
de apă.

Tales a definit omul prin suflet, iar sufletul prin

gândire.
Omul este compus din corp şi suflet muritor.

a 2-a afirmaţie este că toate lucrurile sunt pline

de zei,
aceasta ar presupune că lumea e pătrunsă de o
anumită forţă vitală.

Tales era un om religios şi superstiţios.

Platon - 427 - 347 î.H.

Nmele adevarat - Aristofles.

la virsta de 20 de ani a participat la un concurs

de poezie şi pictură, unde l-a intilnit si l-a
ascultat pe Socrate.
Puternic impresionat de intelepciunea acestuia, el
devine elevul lui Socrate.
s-au păstrat, parţial, 30 de lucrări scrise sub
formă de dialog.
Personajul principal al tuturor dialogurilor este
Socrate.

Ontologie - Platon identifică principiul lui

Dumnezeu. înţeles ca fiind binele suprem sau
ideea de bine.
Deşi îl numeşte pe Dumnezeu idee, el Îl readuce
la o natură spirituală.

Dumnezeu este creatorul. El creează prin gandire

si iubire lucrurile.
Gnoseologia - Platon recunoaste ca facultati
cognitive simturile si ratiunea.
Simturile ne creeaza lumea ideilor.
Ratiunea ne dezvaluie esenta ideilor.
Ratiunea ne ofera o veritabila cunoastere a
realitatii.

Antropologie - Platon considera ca omul e creat

din trup muritor si suflet nemuritor.
Sufletul se compune din 3 facultati:
1 facultatea de a gandi (RATIUNEA CE SE AFLA
IN CAP)
2 facultatea sentimentelor ce se afla in piept.
3 facultatea poftelor, placerilor, ce se afla in
burta.

Caracterul omului depinde de facultatea care il

domina.

///////////////////////////////////////////////////////
////////
PA! DE REPETAT TOT CE E MAI SUS
(Argumente pro si contra la faptul ca apa este
principiu originar al vietii)
p 14..26
notiuni noi scrise in caiet.
de studiat conceptul lui Aristotel si Democrit.
///////////////////////////////////////////////////////
//////
materia - tipurile de materie pe care Aristotel le
considera de baza -
aerul, pamantul, apa, focul, eterul.

aristotel - omul e creat din Dumnezeu , lut ,

apa... D si materie

Democrit - omul e creat din Atom

16 09 2016

Filosofia medievala
Sec 6-14

odata ce rel Crestine au patrnus in societate - tot

ce se face - trece prin religie, respectiv - filosofie
religioasa

Filosofia Medievala este perioada cand religiile

incearca sa unifice societatea.

Budismul - cea mai timpurie religie mondiala sec

4-3 I.Hr
Dogma gasita in lucrarea Tripitaka (Biblie
Budista)

In Europa, in imperiul Roman, in anul 313,

Imparatul Constantin cel mare oficializeaza
crestinismul.

In anul 610 Mahommed intemeiaza Islamul,

Doctrina fixata in Coran.

Filosofia medievala a trecut prin urmatoarele

perioade:
Apologetica - miscarea de promovare a religiei
crestine din sec 1-3 pana in 313, pana la
oficializarea crestinismului

cei ma crestinizati filosofi greci : Pythagoras,

Socrate, Platon.

etapa 2 - Patristica - miscarea spirituala de

promovare a religiei crestine din din 313 pana in
sec 8

Patristica provine de la Patres - parintii bisericii

si expresia preocupata de justificarea teologica
preocupata de justificarea teologica a doctrinei
crestine.
Filosofia religioasa (cerstina) - porneste de la
argumente rationale si ajunge sa sustina
existenta lui Dumnezeu.
Cel mai originar filosof al patristicii este Aureliu
Augustin.

Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a

creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea
insasi.

PA! Argumente din Biblie î (din ce a creat

Dumnezeu lumea)
(ideie, materie, nimic)

Dumnezeu este "cauza primă" (prima cauză) a

existentei a realitatii.
Dumnezeu este izvorul lumii, cunostintelor,
perfectiunii.

PA! Cine e mai corect in explicarea (conceptul)

sau. Platon, Augustin, ...

Gnoseologie - În Dumnezeu se afla formele sau

"ratiunile nascatoare" ale lucrurilor, ale intregii
creatii, incununate de om.
(Dumnezeu este primul cu Ratiune)

Cum il cunoastem pe Dumnezeu.

Sufletul il vede pe Dumnezeu dupa cum ochiul

vede lumina zilei.
Ochiul nu poate vedea interiorul pamantului, de
aceea nu poate vedea nici interioul lui
Dumnezeu.
Pe Dumnezeu il intelegem, şi el este suma dintre
cunostinte, intelepciune, iubire, vointa.

pe langa faptul ca Dumnezeu l-a creat pe om cu

ratiune, a pus pe prim plan credinta si pe al 2-lea
plan - ratiunea.

Antropologia - p30
PA! de scris ce gasim suplimentar

Scolastica (scola = scoala)

invatamant medieval (existent in Imperiul roman
de Apus)
filosofia predata in scolile din evul mediu
escolul 8 - 14
Reprezentantul clasic al Scolasticii este thoma
d'Aquino (1225-1274)

Ontologia p33 scris

Gnosiologie p33 scris,
Antropologie - cautat (la a lui Augustin Aureliu)
cautat argumente la ceea ce scriu

ontologic comun si diferit : Thoma, aureliu

augustin
epoca renasterii

este o epoca prograsista si radicala in istoria

omenirii
omul nu e tratat ca un calator temporar pe
pamant si ca o fiinta activa, libera, constienta de
capacitatile sale
in aceasta perioada apare miscarea deistă

renastere - se renaste valoarea omului la rang de

Dumnezeu

Dante Alighieri [1265 - 1321] - nascut in florenta

- capitala renasterii
opere:
divina comedie, ospatul, "despre moharhie"

ontologie - Dante Alighieri era Deist in conceptiile

sale
recunoaste ca la baza rxistentei a stat paralel
omul si Dumnezeu.

Deism - orientare filosofica, potrivit careia

Dumnezeu a creat lumea si i-a imprimat miscare
si ordine (legi), fara a mai interveni in evolutia
ei.

Omul creeaza existenta si e liber in actiunile sale.

Omul nu trebuie sa dea vina pe Dumnezeu
pentru niste cauze neidentificate pentru
insuccesele sale.
Omul e creat cu ratiune si e obligat sa studieze,
sa cerceteze, sa perfectioneze, sa cunoasca.
Intelectul il ajuta pe om sa cunoasca lumea.

Antropologie

Omul a fost creat de Dumnezeu, omul are o

natura dubla, viata pamanteasca si viata
cereasca
Omul cunoaste ferifirea pamanteasca si cereasca.
Critica Lacomia, cruzimea, fatarnicia, rautatea,
coruptia omului si a societatii.
Slaveste demnitatea, dreptatea, bunatatea,
sinceritatea, dragostea omului.

Giordano Bruno este nascut la Nola (Italia),

profesor de fiosofie a predat la Roma, la Geneva,
Paris, Oxford

in 1592 este arestat si supus sa se dezica de

doctrinele sale.
ars pe rug la 1 februarie 1600

Ontologie -
A sdnezeu este principiul lumii, Intelegand-ul ca
spirit panteist (orientare filosofica potrivit careia
D-zeu e raspandit pe intreg universul).
La Bruno D-zeu, ca identitate a materiei si a
formei, a posibilitatii si a realitatii, este izvorul
oricarei materii si forme determinate.

Antropologia -
cea mai mare ceratie a lui D-zeu este omul. "
omul este D-zeu, dar nu in mod absolut deoarece
el este om "

Gnosiologie (p 39 scris)
PA!
p36 de scris personalitatile si desoperirile
Alighieri si Bruno.

orice eseu are introducere

notinuea de introducere sa fie data in eseu
introducere
intrebarea 1 : explicati pe scurt cerinta temei
eseului
2: importanta problemei (temei)

eseul il dam la control data viitoare

1 nume prenume grupa...

2 introducere (tema: aparitia si consecintele
raului)
3 cuprins (din istoricul temei, o informatie
precisa,)
4 incheiere (solutii la tema 4+, concluzii la tema,
maxime la tema)
Petrarca-fondator al poeziei italienești moderne
Boccaccio - întemeetor al prozei italienești
moderne.
Leonardo DaVinci - ca pictor, redă frumusețea
spirituală a omului.
Michelangilo - ca pictor și sculptor, dă expresie
forței fizice și spirituale a ființei umane.

Copernic - a elaborat și publicat

ipoteza heliocentrică prin care a înlocuit
geocentrismul și a introdus breșa în concepția
religioasă, potrivit căreia Dumnezeu ar fi așezat
Păm. în cecntrul universului.

Galilei a descoperit mișcarea lui venus în jurul

soarelui dovedind astfel heliocentrismul, formele
de relief selenore și petele solare, prin care a
susținut în opoziție cu vechimea antică, unitatea
de natură și structură dintre

Newton - cea de-a două (legea forței) și cea de-a

treia (legea acțiunii și reacțiunii). Împreună cu
Galilei au întemeiat convingerea deistă că
Dumnezeu care potrivit lor, a introdus legile în
natură, nu mai nimerea în ordinea fizicii.

ontologia = existenta ca atare

ontologia lui Platon, Aureliu si Bruno.

Platon
Ontologie - Platon identifică principiul lui
Dumnezeu. înţeles ca fiind binele suprem sau
ideea de bine.
Deşi îl numeşte pe Dumnezeu idee, el Îl readuce
la o natură spirituală.
Dumnezeu este creatorul. El creează prin gandire
si iubire lucrurile.

Bruno
La Bruno D-zeu, ca identitate a materiei si a
formei, a posibilitatii si a realitatii, este izvorul
oricarei materii si forme determinate.

Aureliu
Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a
creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea
insasi.

Platon - D-zeu, Ideie Creaza prin gandire si iubire

Bruno - Materie, forma, posibilitate, realitate D-
zeu este izvorul materiei si formei
Aureliu - D-zeu + nimic, mentine prin creatie
continua, datorita la asta - lumea subexistă prin
ea insasi

PA!
Epoca moderna
p46..49

ontologia deistilor, materialistilor

gnosiologia
antropologia

la ontologie p68-69 Gabriel (asemanari)si martin

(deosebiri
antropologia 61, 67

la epoca contemporana gnosiologie,

antropologie, ontologie
PA! lucrare scrisa
note comune si diferente specifice
comparari, asemanari si deosebiri dintre filosofii
diferitor epoci
p59..70

PA! Lucrarea

Filosofia romaneasca
epoca antica
Vizir - curs de lectii de filosofie

Elemente de filosofie la geto-daci gasim

analizand cultul lui Zamolxis.
Dupa informatia culeasa de Herodot - Zamolxis
ar fi fost sclavul lui Pythagora, de unde fiind
eliberat si adunandu-si mari bogatii se intoarce in
tara sa.
Intemeiase o asezare unde-i aduna pe cetatenii
de frunte, le organiza mese si in timpul ospatului
ii invata ca acei pe care-i primeste la masa sa nu
vor muri niciodata ci vor fi stramutati intr-un loc
unde se vor bucura pentru vecie de toate
bunurile dorite.
Zamolxis ii invata ca sufletul este nemuritor prin
ideea nemuririi si fericirii pe lumea cealaltă se
explică şi obiceiul menţionat de Herodot "Că
atunci cînd se năştea un copil - toate rudele lui,
inconjurand-ul, plangeau asupra relelor pe care
avea sa le sufere din momentul ce văzuse lumina
zilei. La moartea, însă, a unuia din concetăţenii
lor - ei, dimpotrivă, se veseleau. Îl acopereau cu
pământ în mijlocul glumelor şi se bucurau că s-a
afârşit de relele acestei vieţi."
Ideea nemuririi le sporea puterile în viaţa
pământească. Moartea, pentru ei, era doar
sfârşitul suferinţelor pământeşti.
Ei o binecuvântau când soseau pe câmpul de
război, unde mureau pentru patrie şi libertate.
Învăţătura lui Zamolxis a dat naştere unei
filosofii Ce era propovăduită de grupuri întregi de
oameni ce se abţineau de la plăcerile acestei
lumi.
Trăiau în celebat, nu mâncau carne, şi se
numeau polişti.
Folclorul constituie un depozit al cunoştinţelor
filosofice.
În folclor e atestată o înţelegere justă a
obiectivităţii lumii, a existenţei ei, independent
de conştiinţa şi faptele omului.
Omul este conştient de relativitatea sa, de faptul
că lumea e veşnică.
Ca argument - versurile:

Eu mă duc, Codrul rămâne,

Plânge frunza după mine

Eu mai am o zi sau două

Şi voi lăsa lumea vouă

în creaţia populară e reflectată ideea că lumea a

existat, există şi va exista independent de
perceperea ei de către noi.

Ca argument - proverbele:

Oamenii vin, se duc ca florile de pe câmp

Una cade şi alta-n loc răsare.

Omul azi este - mâine nu-i.

Omul nu trăieşte cât lumea.

Potrivit concepţiei ontologice populare - la

crearea universului au contribuit 4 elemente
primordiale:
Apa - reprezintă substanţa primordială din care
iau fiinţă toate formele.
Pământul - este secundar faţă de apă pentru că
se conţine în adîncurile ei ca o materie informă.
Aerul - e necesar întregului Univers. Fără aer -
nimeni n-ar trăi pe lume.
Focul - ca şi apa, posedă o semnificaţie
miraculoasă, însuşiri purificatoare. Această
proprietate o aveau focurile închinate soarelui din
ajunul Crăciunului şi cele din sâmbăta Paştelui.
Focul pe pământ (Vatra familiei) şi focul pe cer
(Soarele) erau considerate sfinte fiind-că
aduceau bunăstare omului.

Creatorul popular este convins că realitatea

este aşa cum o vede el. Că tot ceea ce are loc în
natură acţionează asupra organelor de simţ,
reflectându-se în conştiinţă. Că prin intermediul
văzului, auzului, pipăitului, mirosului, gustului -
poate fi cunoscută lumea înconjurătoare.

"Pînă nu vezi - să nu crezi"

Creatorul popular proslăveşte omul ca finţă

raţională. Se observă o atitudine de respect faţă
de ştiutorii de carte.
Cine are carte - are-n viaţă carte.
Se menţionează că pe lîngă învăţătură e nevoie
şi de raţiune.
La un car de'nvăţătură e bună şi o lingură de
minte.

PA! note comune şi diferencţe specifice intre

filosofii din antichitate. şi filosofia romaneasca
(ontologie, antropologie, gnosiologie)
Epoca Medievală
Filosofia medievală

Grigore Ureche (1590-1647)

Letopisetul Tarii Moldovei
"Lumea nu e ceva statornic, totul se schimba şi
aceste schimbări de la Dumnezeu sunt tocmite."
"Toate puterile de la Dumnezeu sunt."
"Mintea (Raţiunea) de la Dumnezeu vine."
"Mulţi scriitor au scris rândul şi povestea ţărilor, a
feciorilor şi nepoţilor să le fie de învăţătură şi de
cele rele să se ferească."
"Dumnezeul a creat pe om din trup şi suflet
nemuritor."
"Omul face fapte drepte şi nedrepte, el este
judecat de Dumnezeu, care ceartă nedreptatea şi
înalţă dreptatea."

Miron Costin (1633-1691) Înalţă draptatea

Letopiseţul Ţării moldovei de la Aron Vodă
încoace
"În lume nu e nici o putere fără de la Dumnezeu
dată."
"Dumnezeu l-a creat pe om cu raţiune,
Dumnezeu - toate gândurile omeneşti le
strămută."

Viaţa lumii (Costin)

Deşertarea deşertărilor şi toate sunt deşarte.
A lumii cînd cu jale cumplită viaţă
Şi ca apa în cursul său nu se opreşte
Aşa cursul lumii nu se contineşte.

Fum şi umbre sunt toate, visuri şi păreri.

Nu-i nimica să stea în veci, Toate trec în lume
Toate-s nestatornice, toate-s nişte spume
Ia aminte, dar, omule, cine eşti pe lume?
Una fapta ce-ţi rămâne
În cer cu fericire în veci te măreşte.

augustin ureche
gnos, antr, ont
d'aquino costin

Aureliu
Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a
creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea
insasi.

ureche
ont - "Dumnezeul a creat pe om din trup şi suflet
nemuritor."

Costin
ont - "În lume nu e nici o putere fără de la
Dumnezeu dată."
bruno alighieri

Tema de azi:
Filosofia romaneasca epoca renasterii
Neagoe Basarab
-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
--------------------------------------------
ontologie
Concepţia sa despre lume si viata este
creationista
El considera ca insusi universul a fost creat in
folosul omului, toate componentele sale -
corpurile ceresti, fenomenele naturii,
vietuitoarele - poseda firea lor proprie, avand
drept finalitate (scop) omul.
-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
--------------------------------------------
gnosiologie
omul se deosebeste de celelalte vietuitoare ca e
Dotat de catre divinitate cu intelect.
Intelectul nu functioneaza automat, el pretinde
efort.
Dumnezeu ne-a dat minte ca sa cugetam noi
insine cele bune. Mintea este avuţie ş comoară
netrecătoare.
-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
--------------------------------------------
antropologie
Scopul lui Neagoe Basarab, "Acest Marc Aureliu
al Tarii Romanesti" Hasdeu, era formarea unui
om ideal si a unui principe ideal, insistand asupra
unui model de comportament masurat si
echilibrat. (Conceptie Creationista - Dumnezeu)
Antropocentrism - antro = om, kentrion - centru
= concepţie conform careia omul este scopul şi
ratiunea de a fi centrul universului.

Poziţia de excepţie a fiinţei umane o explică prin

capacitatea acesteia de a-si perfectiona firea,
datorita libertatii de care dispune in a alege
binele sau raul - tot ce se abate de la acestea.
Omul se poate ridica la sfinti, sau cobori la fiare,
dobitoace
Omul care ramane pasiv cade in mreaja afectelor
şi pasiunilor reale, caci numai omul poate
pacatui.
-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
--------------------------------------------

Epoca moderna Dimitrie Cantemir

_______________________________________
_______________________________________
________________________
ont

_______________________________________
_______________________________________
________________________
gnos

_______________________________________
_______________________________________
________________________
antr
Concepţia lui Cantemir desore om este animata
de o tendinta umanista, manifestata prin
accestuarea demnitatii omului ca fiinta rationala
si libera.
In istoria ieroglifica , cugetatorul suvliniaza ca
omul este fiinta cea mai nobila, care dispune de
constiinta scopului si care poate alege intre bine
si rau.
Toti oamenii se nasc buni din punct de vedere
natural si, daca vor, pot deveni din punct de
vedere moral. Cantemir.
_______________________________________
_______________________________________
________________________

Bruno - Materie, forma, posibilitate, realitate D-

zeu este izvorul materiei si formei

Bruno
Antropologia -
cea mai mare ceratie a lui D-zeu este omul. "
omul este D-zeu, dar nu in mod absolut deoarece
el este om "

ontologie - Dante Alighieri era Deist in conceptiile

sale
recunoaste ca la baza existentei a stat paralel
omul si Dumnezeu.

Deism - orientare filosofica, potrivit careia

Dumnezeu a creat lumea si i-a imprimat miscare
si ordine (legi), fara a mai interveni in evolutia
ei.

Omul creeaza existenta si e liber in actiunile sale.

Omul nu trebuie sa dea vina pe Dumnezeu
pentru niste cauze neidentificate pentru
insuccesele sale.

Omul e creat cu ratiune si e obligat sa studieze,

sa cerceteze, sa perfectioneze, sa cunoasca.
Intelectul il ajuta pe om sa cunoasca lumea.

Antropologie

Omul a fost creat de Dumnezeu, omul are o

natura dubla, viata pamanteasca si viata
cereasca
Omul cunoaste ferifirea pamanteasca si cereasca.
Critica Lacomia, cruzimea, fatarnicia, rautatea,
coruptia omului si a societatii.
Slaveste demnitatea, dreptatea, bunatatea,
sinceritatea, dragostea omului.

5 noiembrie 2016
ontlogia si problematica lui
Spaţiul şi timpul

-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
---------------------------------
conceptii despre spatiu si timp in epoca antica

Atomistii(Democrit, Epicur, Lucreţiu) concep

spatiul si timpul ca entitati de sine statatoare, ca
substante independente de orice continut.
Spatiul si timpul decurg in postularea a 2
realitati: atomii(plinul) si vidul (spatiul).
Atomii vesnici se combina si se recombina in
spatiu, care(spatiul) nu e influentat de actiunea
atomilor si face posibila miscarea acestora.
Aristotel concepe spatiul si timpul ca relatii intre
obiecte si fenomene, ca proprietati ale acestora.
Spatiul este locul obiectelor dependente,
Timpul e indisolubil legat de miscare, fiind
masura, numarul miscarii.
Aristotel pune bazele unei conceptii relationiste
despre spatiu si timp.

-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
-------------------------
Conceptii despre spatiu si timp in epoca
medievala

-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
-------------------------
conceptii despre spatiu si timp in epoca moderna

Galileon Newton - ideea de univers mecanic,

deschis, infinit, omogen, izotrop.
Newton concepe spatiul si timpul ca relatii de
sine statatoare - ca substante, receptacole
independente de miscarile obiectelor ce se petrec
in ele.
Spatiul absolut - continuum etern, infinit, izotrop.
Timpul absolut - durată pură, curgere eterna,
continua, uniforma, omogena.
Newton defineste spatiul relativ si timpul relativ
ca atribute ale lucrurilor si intelese ca variabile in
functie de miscarile acestora.

Kant - daca spatiul si timpul ar exista in sine, sau

ar fi atribute ale lucrurilor, atunci cunostintee
matematicii si fizicii despre spatiu si imp nu ar fi
absolu certe si universale.
Kant - spatiu si timp ca forme a priori a
sensibilitatii.

G.W. Leibniz afirma ca spatiul si timpul nu sunt

substante, entitati in sine statatoare, ci expresia
relatiilor dintre lucrurile existente.
"Socoresc spatiu ldrept ceva pur, realtov, ca si
timpul: drept o ordine a coexistentelor, asa cum
timpul este o ordine a succesiunilor."
Spatiul si timpul nu sunt realitati absolute.

-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
----------------------------------
Conceptii despre spatiu si timp din epoca
contemporana

-------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------
-------------------------

PA! Epoca contemporana (impart pagina de caiet

in 3)
gnos, antr, ont, epoca contemporana
p80, Lucian Blaga - ontologie, ontologia (p77)
vasile compta
Gnosiologie - Blaga ; (p79)Mircea florian
Antropologia - Blaga- p80. ; (p78) radulescu
motru
PA!
Eseu filosofic - omul si timpul (o pagina de caiet)
p109

PA! Proba de evaluare

Data de astăzi 11 noiembrie

Gnosiologia Cunoasterea

p122 - esenta cunoasterii

__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Definitia cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Structura cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Obiectul cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Subiectul cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-

Modurile cunoasterii p123-124

__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Cunoastere

__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
C
u
n
o
a
s
t
e
r
e
__________________________________________________
__________________________________________________
_________-

Cunoastere si intuitie (p125)

__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Tipuri de cunoastere
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-
Tipuri de intuitie

__________________________________________________
__________________________________________________
__________-

Eseu filosofic - omul si timpul (o pagina de caiet)

p109

Asta pe acasa Î

Tema in clasa:
18 noiembrie;

Comunicarea

__________________________________________________
______________________________________________

|
Comuniarea, (definiţia)
Dialogul (definiţia) p148
__________________________________________________
______________________________________________
|
__________________________________________________
______________________________________________
1 Schema comunicarii p148
__________________________________________________
______________________________________________
2 Emiţătorul
__________________________________________________
______________________________________________
3 Codul
__________________________________________________
______________________________________________
4 Canalul de comunicare
__________________________________________________
______________________________________________
5 Mesajul
__________________________________________________
______________________________________________
6 Receptorul
__________________________________________________
______________________________________________
7 FeedBack-ul
__________________________________________________
______________________________________________

-------------------------------------------
----------------------------------------
Functiile comunicarii: p150
__________________________________________________
______________________________________________
1 Functia referenţială
__________________________________________________
______________________________________________
2 Funcţia expresivă
__________________________________________________
______________________________________________
3
__________________________________________________
______________________________________________
4
__________________________________________________
______________________________________________
5
__________________________________________________
______________________________________________
6
__________________________________________________
______________________________________________

-------------------------------------------
----------------------------------------
Tipuri de comunicare (p152)
__________________________________________________
______________________________________________
|
Comunicare intrapersonala
Comunicare interpersonala
__________________________________________________
______________________________________________
|

Comunicarea si conflictul
(tipuri)p153______________________________________
_______________________
| | |
| | | |
Conflicte Individuale conflicte interindividuale

__________________________________________________
______________________________________________

-------------------------------------------
-------------------------------------------
--
Pag.5 Etapele conflictului în comunicare p153
__________________________________________________
______________________________________________
Dezacordul
__________________________________________________
______________________________________________
Confruntarea
__________________________________________________
______________________________________________

__________________________________________________
______________________________________________

__________________________________________________
______________________________________________

__________________________________________________
______________________________________________

Eseu - problemele comunicarii in sec XXI p155

p158 - omul fericirea - 130

PA! trebue sa gasesc perechea a 5-a sa raspund

totul