Ecuaţiile liniei omogene.

Prin linie omoginţ se înţelege linia la care nu se schimbă parametrii geometrci, electrici şi magneticide-a
lungul liniei. Presupunem că avem o linie nelimitată de-a lungul coordinatei x. Această linie poate
ficaracterizată cu următorii parametrii:
Ro - rezistenţa liniară (Ω/m)
Co - capacitatea liniară (F/m)
Lo - inductanţa liniară (Hn/m)
Go - conductanţa liniară(Sm/m)
Afară de acestea se utilizează şi parametrii primari compleşi:

1. Impedanţa liniară: Z x  R0  j    L0 ; Ro - determină pierderi termice în conductoare şi alte părţi metalice
cablului.

2. Ampedanţa liniară: Y x  G0  j    C0 ; Go - determină pierderile de izolaţie
Toţi parmetrii primari depind de temperatură şi frecvenţe.
Presupunem că luăm o linie semiinfinită şi pe această linie luăm un element Δx infinit de mic.

fig.1 fig.2

   
U ( x)  I ( x )  Z 0  x  U ( x  x)
Facem următoaarele transformari şi anume:
    (1)   U
I ( x)  U ( x )  Y0  x  I ( x  x ) U ( x  x)  U ( x )   x
x

Atunci sistemul (1), se transform:    

U ( x)  I ( x)  Z 0  x  U ( x  x)
    (2)
I ( x )  U ( x )  Y0  x  I ( x  x ) 

 U     
 (U ( x  x)   x)  Y0  x  I ( x  x)  U ( x)  Y0  x  I ( x  x)
x

Sistemul (2) se transformă astfel în forma (3):

   
U ( x)  I ( x) * Z 0 * ( x)  U ( x  x)
  (3)
I ( x  x )  I ( x)  
  Y0  U 0 ( x )
x

Avînd în vedere că
     
U ( x )  U ( x  x )  U ( x) şi că I ( x  x)  I ( x)  I ( x)
 
x x x x

poate fi scris:  
 U ( x)  
 I ( x)  
 I ( x)  Z 0  0  U ( x )  Y0  0
x x 1
 şi

- ecuaţii telegrafice William Thomson sau ecuaţii telegrafice omogene.

Neajunsul acestor ecuaţi constă în o aceea că ele cobnţin concomitent atăt U căt şi I. Înlăturarea acestui
neajuns se face prin deruvarea ecuaţiilor. La derivarea primei ecuaţii din sistemul (3) obţinem:
 
 2U ( x)  I ( x) 
  Z0  0
x 2 x
De aici se vede că în loc de: 
 I ( x)  
  U ( x )  Y0
x

primim ecuaşii ce depind doar de U.


 2 U ( x)   
 U ( x)  Y0  Z 0  0
x 2
(4)

 2 I ( x)   
 I ( x )  Z 0  Y 0  0
x 2

Ecuaţia Gelmgolz de gradul II.

Fig.3 К определению проводимости изоляции. Fig.4 эквивалентная схема однородной цепи.

§ 2.3 Unde armonice în LT-ii.

2
Analiza procesului ondulatoriu poate fi efectuată pe baza ecuaţiilor telegrafice sau ecuaţiile kui Helmgolz.
Vom întroduce noţiunea coeficient de propagare:
  
  Z 0 Y 0

I ecuaţia lui Helmgolz poate fi scris:  

U // ( x )   2 U ( x )  0

O soluţie a acestei ecuaţii este:

    
U ( x )  A  e  x  B  e  x  U 1 ( x )  U 2 ( x )

Verificăm dacă aceasta este soluţie:

  

U / ( x)    A  e   x    B  e x

  

U // ( x)   2  ( A  e  x  B  e x )

=> că este soluţie a acestei ecuaţii: 

  i

Pentru simplitate vom analiza componenta:

 

U 1 ( x )  A  e  x

Pentru obţine atăt deependeţa de coordinată căt şi timp a funcţiei U1(x) e necesar de adăugat şi dependeţa de
timp a acestei:

U 1 ( x, t )  A  e  jx  e jt

Procesul real este partea reală de la această funcţie:


Re{U 1 ( x, t )}  A  e   x  cos(  t    x)
Vom determina extrema funcţiei:

max U1(x) cănd cos(ωt-βx)=1 > ωt - βx =0 > x t
 ; că unda se propagă în direcţia creşteri

coordinatei x. Viteaza de propagare sau de fază: 

vf 

Vom determina vf în dependenţă de prametrii primari:
  
  Z 0 Y 0   R0  jL0    G0  jC0 

pentru linia fără pierderi: Ro=0 şi Go=0 şi

α=0
  
  Z 0  Y 0  i L0C0    i    L0  C0

vitează de propagare sa de fază va fi:  1

vf  
 L0 C 0 Fig.1
Concluzii:
În LT există unda armonică progresivă care se propagă de-a lungul axei de coordonate x. Penru obţinerea
undei progresive LT-e trebuie să fie acordată atît la intrare , cît şi la ieşire.În caz contrar, unda va fi atenuată
§ 3.1 Impedanţa caracteristica şi coeficientul de propagare.
Că parametrii secundari ai l.t. s-a stabilit impedanţa caracteristică şi coeficientul de propagare.
3
 Zc stabileşte raportul între amplitudinile complexe ale U şi I în fiecare puncta liniei. Pentru linia omogenă
impedanţa caracteristicătrebue să fie constă în fie care punctul limniei:
 
U ( x1 ) U ( x2 ) Sensul fizcal –Zc– prezintă o rezistenţă care întămpină
ZC  
  unda el-mag la propagarea lungul liniei omogen fără
I ( x1 ) I (x2 )
reflecţie. -Zc- pentru linia dată depinde de configuraţie
liniei, dimensiunile ei geometrice şi parametrii electrici
şi magnetici ale materialelor dincare linia este
confecţionată.
Prin urmare -Zc- se determină de parametrii primari ai l.t.-e
şi depinde de frecvenţa semnalului transmis.
Ecuaţiei telegrafice poate fi scrisă:

 U ( x)  
  I ( x)  Z 0
x (1)

fig.1 unde

Z x  R0  j    L0

În l.t.-e pot există atît unde armonice de U (care caracterizează transmiterea energiei electrice) cît şi unde
armonice ale curentului (care caracterizează transmiterea energiei magnetice).
Adică:

  x
(2)  
  x
(3) 

U ( x)  U m  e I ( x)  I m  e
După derivarea (2) obţinem ec.(1) astfel:
   

   U m  e   x   Z 0  I m  e  x (4)

Se observă că e   x se simplifică:

Um Z0 Z0 Z0  R0  jL0
   ZC 
 Z 0  Y0 Y0 (5) G0  jC0 (6)
Im

Pentru kinie fără pierderi Ro = 0, Go = 0 :  L0

ZC  (7)
C0

şi coeficientul de propagare:
  
  Z 0 Y 0   R0  jL0    G0  jC 0   j L 0 C 0
(8)

    j pentru Ro = 0, Go = 0: α = 0 şi    L0C0 (9)

§ 3.2 Parametrii secundari al liniei cu pierderi mici.

4
  
  Z 0 Y 0   R0  jL0    G0  jC0 
 În practică se utilizează porţiuni de linie cu pierderi relativ mici şi deacea prezentă interes practic
cunoaşterea parametrelor secundar a liniei cu pierderi relativ mici.
Pentru l.t. cu pierderi mici: Ro ≠ 0, Go ≠ 0.
În linie cu pierderi energia se consumă la încalzirea conductoarelor (Ro) şi la polarizarea dielectricului (Go).
Pentru linia cu pierderi mici: R0 G0
 1 şi  1
L 0 C0
Impedanţa caracteristică va fi:
R0 R
jL0 (1  ) 1 j 0
 Z0 R0  jL0 jL0 L0
ZC     ZC 0
Y0 G0  jC0 G G
jC0 (1  0 ) 1 j 0
jC0 C0
Cu urmare avem:
R0 2
1 (
)
 L 0  1 R G 
Z C  Z С 0  4  exp  j (arctg 0  0 arctg ) 
G  2 L0 jC 0 
1  ( 0 )2
jC 0

Iar fază Z C vafi:
1 R G
 ZC   ( arctg 0  0 arctg )
2 L0 jC0

Faza Z C poate fi scrisă in modul următor:
G0 R
 0
1 C 0 L0 1  G R  1 G R 
 ZC   arctg   arctg  0  0     0  0 
2 RG
1 2 0 0
2  C 0 L0  2  C 0 L0 

 C 0 L0
Modulul Z C va fi:
1 1

    R 
2
4   G 
2
 4

ZC  Z C 0 1   0    1   0  
  L0     L0  

 
1
1
Deorice 1  x 2 4  1  x 2 , cînd xmic obţinem:
4
   1 R 
2
  1 G 
2
   1 R 2
 1  G0 
2

ZC  Z C 0  1   0    1   0    Z C 0  1   0     
 4  L0    4  L0    4  L0  4  L0  

Prin urmare, prezenţa pierdrelor mici în linie, duce la dependenţa de frecvenţă atît a modulului cît şi a
fazei impedanţa caracteristice. Ca urmare -Zc- este o mărime complexă, adică în l.t.-e apare un defazaj
adăugător între U şi I.
Coeficientul de propagare gama - γ - va fi:
  R   G   R   G 
   R0  jL0    G0  jC 0     2 L0 C 0  1  j 0   1  j 0   j 0 1  j 0   1  j 0 
 L0   C 0   L0   C 0 

unde    L0C0 - coeficientul de fază l.t. fără pierderi.

Determinăm expresia de sub radical:
 R   G   1 R   1 G0  1 R 1 G 1 R0 G 0
1  j 0   1  j 0   1  j 0   1  j   1  j 0  j 0  
 L 0   C 0   2 L 0   2 C 0  2 L 0 2 C 0 4  2 L 0 C 0
5
 1 R0 G 0  1 R G 
 1   j  0  0
  
 4  L0 C 0
2
 2  L 0  C 0 
 
;     j

Adică gama va fi:

 1  R0 G   1 R0G0 
  0   0   j 0 1  
2  L0 C0   4  2
L0 C0 
Adică coeficientul de amortizarea şi cel de fază a unei linii cu pierderi mici va fii:
1  R G   1 R0 G 0 
   0  0  0     0 1    0   L0C0
2  L0 C 0  
 4  L0 C 0 
2

 L0
La deschiderea parametrilor vom obţine avînd în vedere că Z C 0  :
C0

1 R   1 R0 G 0 
   0  Z C 0  G0     0 1  
2  ZC0  4  2
L C 
 0 0 

Concluzii: În l.t. cu pierderi mici, coeficientul amortizare, şi alde fază (α,β) este determinat de raportul
paramitrilor primar (Ro, Go, Lo, Co) şi secundari.

§ 4.1 Reflecţia undelor în L.T.

Vom analiza influenţa sarcini asupra procesului ondulatoriu în l.t. Presupunem că avem o l.t. cu Zc,
6
l – lungimea şi presupunem că la ca pătul de ieşire a liniei este connectată o sarcină - Zs -.
Particularitatea fenomenelor în aşa linie constă în aceea că
de la sarcina neacordatăsînt posibile reflecţii a undei incidente
şi interferenţa dintre undele incidentă şi reflectată. Contitativ
acest fenomen se caracterizează prin coeficientul -Г- care
stabileşte raportul dintre amplitudine complexe a tensiunii
reflectată şi incidenţă.
În mod general -Г- este complexă:

 U ref 
Г 
(1) (2) j Г )
Г  Г  exp(
U inc

În acest caz (2) modulul coeficientului de reflecţie determină

nivelul undei reflectate în raport cu unda incidenţă -Г-.
Iar faza -  Г - defineşte dedevierea de fază (defazaj) între
undele reflectată şi incidenţă în locul conexiunii sarcinii.
Presupunem că în linii există atît unda incidentă cît şi cea reflectată şi acesta se prpagă in direcţii
diferite, dar cu direcţii de fază identice.
Vom determina coef. de reflecţie în acest caz:

   
INC ----- U ( x)  U m  e   x I ( x)  I m  e   x (3)
   
REF ----- U ( x )  U m  e   x I ( x )  I m  e   x (4)

Legătura dintre U şi I este stabilită de ecuaţia telegrafică şi anume: (5)

La derivarea I ecuaţii din (3) avem:   

U inc Z0 
U ref 
   ZC  ZC
 

   U штс  e   x   Z 0  I inc  e   x (6)  

(7)  (8)
I inc  I ref
Procesul sumar în linie la coordinata x va fi:
  
U ( x )  U inc ( x )  U ref ( x)
   (9)
U ( x)  U inc ( x)  U ref ( x)
 
   U inc ( x) U ref ( x)
I ( x)  I inc ( x)  I ref ( x)   
 
 ZC  ZC
La sarcina - Z S - X = 0 şi atunci obţinem:  
U ( x  0)  U inc  U ref

  (10)
 U inc U ref
I ( x  0)   
 
ZC ZC
Dacă împarţim U/I : 
U ( x  0) 
ZS

I ( x  0) (11)


Semnul "— " în (11) îndică; că în casul de scurt circuit ( Z S =0), craşterea - U - trebue să corespundă o
micşorare a - I - şi invers.

După subtituirea (10) în (11): U ref
 
1 
U inc  U ref  
U inc 
  Z S Z C  Z S
 
   7
U inc U ref  U ref 
   
1   
ZC ZC  U inc 
 (12) (13)

 
  1 Г ZS ZC
Z S  ZС
1 Г
(14) Din (14) : Г    (15)
ZS  ZC

Vom analiza căteva casuri particulare:


1). ZS = ZC Г 0 (16)

În acest caz unda reflectată lipseşte şi se spune că sarcina este acordată cu l.t., adică toată energia undei
care ajunge la sarcină se de gajă in sarcină.

2). ZS = 0 Г  1  e j  (17) 
 
U  0
Cea ce este înseamnă că U inc  U ref , . Deci, toată energia se va reflectata.
3). ZS = ∞
 
U inc  U ref
  
Uref şi Uinc practic
Г  e j0concid.
1 U   2 U inc
În cazul 2 şi 3 corespunde cazului cînd toată energia undei el-mag care ajunge la sarcina se intoarece în
linie şi se propoagă cître inceputul ei.
În ambele cazuri se vorbeşte despre reflecţie completă a undelor el-mag.

4). ZS ≠ ZC  
0  Г  1  

0   Г  
 ZS  ZC
Г
=>  
ZS  ZC
Concluzie: Prin urmare pentru linia cu sarcină ZS = ZC , toată energia se degaja în sarcină, iar în celălalte
cazuri toată energia sau o parte a ei se va degaja în linie.

§ 4.2 Unde staţionare în L.T.-e.

În cazul dezacordării între sarcina conectată la linie -Zc- şi inductanţa caracteristică –Zc-, în linie există
concontinent a tît unda incidentă căt şi unda reflectată. Astfel undă sumară în linie în fiecare punct va avea o
amplitudine constantă care se defază de la punct la punct. Acest fenomen se numeşte unda staţionară. În
continuare vom analiza repartizarea amplitudenii de-a lungul liniei.
Semnalul sumar va fi:   
U ( x )  U inc ( x )  U ref ( x )
8
 
Presupunem pentru simplitate că avem linie fără pierderi α = 0, în vedere Г  U ref



putem să scrie: U inc
   
 
 
 

U ( x)  U inc  e j  x  U ref  e  j  x  U inc  e j  x 1  Г e  2 j  x   U inc ( x)1  Г e  2 j  x 
   


Avînd în vedere Г  Г  exp( j Г ) obţinem:
 
 

U ( x)  U inc ( x )1  Г e  j  2   x  Г  
 

După normarea UΣ la Uinc(x) vom avea

 
U ( x )  1  Г e  j  2   x  Г 

Deoarece U ( x)  U ( x:) 
 U ( x)  1  Г cos 2   x   Г   jГ sin  2   x   Г 
U inc ( x)
Vom determina:


U ( x)  1  Г cos 2   x   Г  2   Г sin  2   x   Г 2  1  2 Г cos 2   x   Г   Г 2

Vom analiza cazuri particulare:

1). Linia este acordată în sarcină:

 
ZS  ZC ; Г=0 ; φГ = 0



U ( x)  1

f ig.1

  
2). Z S  Z C ; Г = -1= exp(jπ); φГ = π 3). ZS  ; Г = 1= exp(j0); φГ = 0
 
 
U ( x)  2  2 cos 2   x   2 sin    x  U ( x)  2  2 cos 2   x   2 cos   x 

   
ZS  ZC ZS  ZC
 fig.2 fig.3
Presupunem că sarcina este ractivă iar –Zc- este pur activă.
  X 
exp  jarctg   S  

      
 jX S  Z C   Z C    j 2arctg  X S 
Г   1   exp

  X    
jX inc  Z C    ZC 
exp jarctg   S 
   
Iar în ambele cazuri Z C  X C

Г  Г 1      2arctg
Г 
ZC
4). Astfel în căzuri utilizării utilitate de sarcină a inductanţei şi capacitaţi, repartizarea în linie sunt
prezentat la fig.5.

fig.4 fig.5
5). Valoarea e arbitrară
Pentru caracterizarea calitativă a fenomenelor a undă staţionară se utilizează coeficientul de undă
staţionară (fig.5): U
K US  max  1
U min
Pentru determinarea legăturii dintre coeficientul deundă staţionară şi cea de reflecţie vom efectua:
   Atunci vom obţine: 
U max  U inc  U ref U ref
      1  
U min  U inc  U ref U max U inc  U ref U inc  1  Г
K  US 
 
   
U min U inc  U ref U ref 1 Г
Deci  1
1 Г 
KUS   U inc
 Г Impedanţa de întrare a unei linii cu sarcină.
§15.1
L.T. cu sarcina la una din capete are o inductanţă de intrare care depinde de valoarea sarcinii conectate,
lungimea liniei, inductanţa caracteristică şi de frecvenţa semnalului transmis.
Pentru efectua acordarea sursei de semnal cu L.T. cu sarcină este necesar cu inductanţa de ieşire a sursei
de semnal să coincidă cu inductanţa de intrare a liniei. Vom dtermina inductanţa de intrare a unei linii care are
lungimea -l-, impedanţa caracteristică -Zc-, inductanţa sarcinii -Zs-.

10
 În acest cazinductanţa de intrare -Zint- va fi:
 U ( x  0) (1)
Z int  
I ( x  0)

Semnalul „—” indică că în caz de scurt circuit, creşterii curentului va

corespunde micşorarea tensiunii.
Avînd în vedere că în linie există unda incidenţă şi cea reflectată
avem: U ( x)  U e U  e


 inc

 x
ref

  x

   
I ( x )  I inc  e  x
 I ref  e  x 


fig.1 (2)

 
 U inc  U ref
Avînd în vedere că: I inc   
; I ref  
(3):
ZC ZC
   

 
U ( x )  U inc  e   x  U ref  e   x

U inc  e   x  U ref  e   x


 I ( x )  
U inc
 e

 x

U ref
 e

  x 

 

 Z C Z C
Z int
U 
U ref 

(4)   inc  e   x    e   x
ZC ZC

        
  e   x  Г e   x  Z S (e   x  e   x )  Z С (e   x  e   x ) (5)
Z int  Z С   
 ZС      
 x   x  x   x  x   x
e Гe Z S (e e )  Z С (e e )

Avînd în vedere că:

e x  e x
ch( x)  ; sh(x)=jsin(x)
2
e x  e x
sh( x) 
2 ; ch(jx)=cos(x)

Ultima formulă se transformă astfel

   
  Z S 2ch( )  Z С 2 sh( )
Z int  Z С     (6)
Z S 2 sh( )  Z С 2ch( )

Împărţind numitorul şi număratorul fracţiei (6) pe ch( ) obţinem formula finală şi anume:

  
  Z S  Z С th( ) (7)
Z int  Z С   
Z S  Z С th( )


Vom analiza cîteva cazuri oarticulare pentru linie fără pierderi   j :

 
1). Z S  0;   j
fig.2

  2
Z int  Z С th( j  )  jtg 


11
 Se observă că pentru diferite lungimi -l- inductanţa de intrare
-Zc- posedă caracter inductiv sau capacitiv.

 
2). Z S   ;   j


fig.3
 ZС 2
Z int    jctg 
th( j  ) 


Caracterul iniei de transmisiune este opus faţă de Z S  0 .

 2  
3).   2 ;  th( j  )  j  tg (   )  0 ;   j
2
 Z int  Z С

 2  
3).   4 ;  th( j  )  j  tg (  )   ;   j
 4

2
ZС
 Z int 
ZS


Dacă luăm o linie cu   noi putem realiza acordarea a diferilor impedanţe.
4

12