Cuvant inainte de dr. Larry B. Silver ‘Mintea gi creierul se afla intr-o simbioza perfecta. Sentimentele, gandurile si actiunile noastre sunt posibile doar datorita actiunilor complexe ale creierului. Orice mo- dificare care are loc la nivel i i i nilor noastre. In ziua de astazi, specialig- psihologia mintii fara sd tina seama sireversul este adevarat: parintii le caror conexiuni cerebrale defectuoase nu igi pot intelege pe deplin fiul sau fica inteleagé modificdvile care s-au petrecut la nivelul creierului, precum gi impactul pe care aceste modificari tl au asupra mintii. Pentru mine, aceasti descoperire a inceput in anii ’60. gitirea mea in domeniul psihiatriei copilului gi adoles- iui se concentrase asupra psihologiei mintii. Explozia itor tulburari caracteristice adolescentilor , tulburari care au fost explicate din perspectiva lor chimice i microscopice produse in creier. urd ce am descoperit tot mai multe informatii robleme impiedica nu doar progresul geolar, ci gi activitatile sportive, in interactiunile sociale gi lc familie. Astfel, am ajuns si ne indreptim atentiaR Copilul desincronizatsenzorial sistemul lor nervos nu fimotioneazd fi in mod corespunza- tor. Modificiirile cerebrale duc la aparitia unor comporta- mente care ii deruteazi, ii frustreaza gi ii umplu de manie retrasi cdnd sunt intr-un grup sau de ce refuzi s8 participe ladiverse activitati sau jocuri sportive. Pe linga problemele « de inva nile, sunetele gi senzatiile de atingere sau de migcare, sunt deranjati de luminile intense sau sunetele puternice, si se i scati pe neagteptate. 2& gi folosesc mugchii este ineficient. Deoarece nu reugese si-gi coordoneze grupele mari de mugchi (motricitatea srostera) gi/sau mugchii mici (motricitatea find), le este di sara, 88 jopaie sau si se catere, Nureugese \tregului proces integrator de care are re succesiuni atat de comple- ratul? Cum dobandeste un Cuvant inainte B copil abilititile complexe pe care le presupune legarea gi- retului unui pantof sau scrierea pe o paging de hartie? Dr. Ayres a reunit intr-o viziune integral tot ceea ce stiam despre multiplele sisteme senzoriale care trebuie sa func- tioneze atdt separat, cit gi impreund pentru a duce la in- Geplinire aceste actiuni gi altele de acelasi fel. Dr. Ayres a descris rolurile esentiale pe care sistemul nostru tact gi vestibular le joaed in procesnl de coordonare a informatii- lor senzoriale cu activitatea motorie. Perspectiva sa asupra integririi senzoriale a condus la dezvoltarea unor interventii speciale destinate acestor co- pi. Terapia de integrare senzoriali se axeazA pe corectarea, litdtile de limbaj. "iaglegen astizi la un nivel mai profund aceste tul- |-motorii, de limbaj si de invtare. Cu toate ‘tea, problemele fundamentale nu sunt, de obicei, lua- considerare deeat atunci cind nivelul de frustrare pe are-| traiese copilul sau adolescentul, familia si profesorii aparitia unor probleme emotionale, sociale gi fami- Din pécate, inc& si mai freevent, specialigtii in stind- tal4, asistent social sau educatie se concentrea- roblemele familiale, sociale gi emotionale ca gi cum aar fi problema prineipala, scapand ins complet din faptul ci ele sunt secundare fat& de problemele neu- fundamentale. curand, am evaluat un i eredeau cfi are nevo- ie sau de psihoterapie. De asemenes, parintii consiliere parental pentru a reusi s8-gi stapa- jun monstru* acasé gi la gra- v gi lipsit de maturitate, Nu voia si se imbrace4 Copilul desincronizat senorial Cuvaneinainte 5 singur, insistand mereu ca acest lucru sa fie ficut de mama. le. Nu se juca frumos cu ceilalti co- pii, ficea pe seful si insista ca toti si se supund vointel lui. cea s& stea intr-un leagin din curtea casei gi si se dea in el Ante Pediatrul le spusese pirintilor si stabileasci limite ferme si abia apoi si se agtepte la un comportament mai bun. Educatoarea era furioasa pentru ca biiatul ii facea foarte multe probleme la clasi. Nu asculta niciodata in- structiunile care i se dideau gi nu ficea niciodata cea c se cerea, Parintii se simteau vinovati, intrucat pediatrul § educatoarea puneau comportamentul baiatului pe seama educatiei primite acasi. $i totugi, pSrintii nu mai gtiau ce sii faci. Tatal spunea mereu ca. dacd mama ar fi mai severa, problemele fiuluilor ar lua sfargit. Pe mine m-a izbit cat de drigut parea acest copil atunci cénd il vedeai singur. L-am observat apoi in timpul activitatilor de la gridinigd, unde am vazut cu ochii mei toate comportamentele de care se plingeau educatoarea $i parintii, Uneori se rostogolea pe podea, alteori se indrepta spre alt copil, pe care punea mana imbriitisa. Copilul respectiv se ferea, iar educatoarea incepea: Atunci cind clasa era implicatd in activitati de grup, el se plimba de colo-colo prin incdipere, refuzind sa stea ali- turi de ceilalti copii. Daca un alt copil il atingea din greseali fn timp ce se juca, sirea gi apncence putere. Am mai ob- itul orelor, baiatul mi s-a pirut obosit gi nervos, gata si izbucneaseéi in plans din cauza fiecdrei nereusite. Cunoseand prea bine tulburarea de integrare senzo- riala, am stabilit sa fie evaluat de un terapeut ocupational, Dizabilitaile fundamentale de sensibilitate tactil’, coordo- nare motorie si nesigurantd vestibulara au fost confirmate, Am inceput, prin urmare, terapia occupational, nu medica- tiasau psihoterapia, Acest copil nu trebuia ,sti-gi schimbe comportamen- tul”. Noi trebuia sd-i intelegem comportamentele si moti- vele subiacente sugerate de acestea. A trebuit si ne aducem aminte ca toate comportamentele reprezinta un mesaj, un simptom - nu un diagnostic. Dac specialistii nu privese dincolo de suprafata si nu inteleg cauzele fundamentale ale problemelor, nici un fel de interventie nu va functiona. Dac& nu sunt tratate pro- blemele de problemele familiale, sociale si r ra, Sarcina noastrd este de anu reactiona la comportamente cu aceleasi frustriri gi senti- mente de constientizare a egecului pe care le triiegte co- pilul. Meseria noastra este de a intelege comportamentele, pentru ca doar infelegand vom sti cum sé ajutam. Ca specialist care intélneste multi copii gi adolescenti cu probleme de integrare senzorial’, de invajare gi de lim- baj, imi dau seama foarte bine ca nici un fel de progres nu poate fi obtinut daca parintii problemele neurologice de baz. Necunosednd dificul creierului si problemele gcolare si cotidiene pe care aces- tea le genereaz4, parintii nu pot nici sé inteleaga, nici si-s alutecopill adr tg-ar dor ru parinti despre dizabi- de limbaj. Din pacate, la fel de bund despre dis- functia de integrare senzoriala - cunoseuti astiizi sub nu- mele de tulburare de procesare senzor’ ‘Acum, aceasta carte exist. Carol Kranowitz a ficut 0 treab’ excelent, preludnd un material complex gi prezen- ‘indu-l intr-un mod ugor inteles - gi la fel de ugor de folo- sit, Parintii care citese aceasti carte vor intelege probleme- le de planificare motorie, preeum $i di vestibu- Jar-proprioceptive gi de sensibilitate tactilii. Cartea nu este6 Copilul desincronizat senzorial insii o simpla expunere informativa, ci merge mai departe, oferind idei creative despre cum poate fi ajutat copilul sau adolescentul si faca fata provociirilor ce apar in familie, la scoala sau in interactiunea cu copiii de acceagi vista, Cartea fi ajuta pe parinti sa inteleagi de ce fel de ajutor au nevoie si cum sii il obting. ‘Cunoasterea di putere, iar Coptlul desincronizat sen- zorial le va da parintilor puteri noi s& lupte si s4 reugeased, aga cum {gi dorese. [i mulfumese lui Carol pentru aceasté carte, Multe familii vor avea de cAstigat de pe urma ci. Dr. Larry B. Silver ‘cian de psihiatrie, itétii Georgetown ‘februarie 1998 Profesor cl Centrul Medical al Unive Multumiri in primul rand, fi sunt profund recunoscitoare regre- tatei dr. A. Jean Ayres, terapeut ocupational acreditat, pe care nu am cunoscut-o personal niciodata, dar pe care nu 0 voi uita nicicnd, Opera ei m-a emotionat si m-a indemnat s& fac tot ceea ce pot pentru copii cu probleme senzoriale. Le multumesc, de asemenea, tuturor celor care au fa- cut posibila publicarea primei editii a acestei cérti: ‘Terapeutilor ocupationali: Lynn A. Balzer-Martin, Georgia deGangi, Sheri Present, Susanne Smith Roley gi Trude Turnquist. Specialigtilor in prima copilarie si sustinatorilor mei: T. Berry Brazelton, Barbara Browne, Donna Carter, Michael Castleberry, Elizabeth Dyson, Stanley Greenspan, Jane Healy, Anne Kendall, Jack Kleinmann, Patricia Lemer, Larry Silver gi Karen Strimple. ,Parintilor integrérii senzoriale”: Chris Bridgeman, Catherine gi Ron Butler, Deborah Thommasen, Linda Finkel gi Vivek Talvadkar, Jacquie gi Paul London, Mary Eager i Denise McMillen. Educatorilor gi elevilor de la gridinita St. Columba’s din Washington DC; lui Lynn Sonberg si Meg Schneider de la Skylight Press, lui Sheila Curry Oakes, primul meu redactor de la Perigee; ilustratorului T.J. Wylie, precum gi familiei mele. Pentru cea de-a doua editie, dragostea si multumirile mele vesnice se indreapta catre dr. Lucy Jane Miller, terape- ut ocupational acreditat si membru al Asociatiei Americane de Terapie Ocupationald, care m-a indrumat eu blindete $i m-aajutat sa inteleg mai bine procesarea senzoriali.8 Copilal desincronizat senzorial De asemenea, le multumese pentru intelepeiunea gi sprijinul lor acestor specialigti extraordinari Terapeutilor ocupationali; Marie Anzalone, Paula Aquilla, Erna Blanche, June Bunch, Anita Bundy, Sharon Cermak, Ellen Cohn, ie Dejean, Marie DiMatties, Winnie Dunn, Anne Fisher, Sheila Frick, Kimberly Geary, Tara Glennon, Barbara Hanft, Anne Henderson, Diana Henry, Lois Hickman, Jan Hollenbeck, Catherine Hostetler, Wve Jereb, Lorna Jean King, Nancy Kashman, Moya ; Jane Koomar, Lawrene Kovalenko, Aubrey , Shelly Lane, Barbara Lindner, Zoe Mailloux, Teresa May-Benson, Heather Miller-Kuhaneck, Myania Moses, Elizabeth Murray, Patricia Oetter, Beth Osten, Diane Parham, Charlane Pehoski, Norma Quirk, Sharon Ray, Judith Reisman, Eileen Richter, Roseann Schaaf, Colleen Schneck, Sherry Shellenberger, Jill Spokojny Guz, Janet Stafford, Shirley Sutton, Stacey Szklut, Sandy Wainman, Rondalyn Whitney, Julia Wilbarger, Patricia Wilbarger, Sue Wilkinson, Mary Sue Williams gi Ellen Yack. Specialistilor in optometrie: Sanford Cohen, Kenneth Lane i Charles Shidlofsky; nutritionistei Kelly Dorfman, medicilor Fernette si Brock Eide, psihologului Sharon Heller, specialistilor in patologia tulburarilor de vor’ re gi limbaj: Laura Glaser, Joanne Hanson, Janet Mora gi Kathleen Morris, precum gi altor persoane cu influenté, printre care se numéra Julie Starbuck, Temple Grandin, Stephen Shore, familia Pfefferle, David Brown, Mark Zaweig siactualul meu redactor de la Perigee, Marian Lizzi, Va sunt pe veci indatorati, Carol Kranowitz Bethesda, Maryland vara lui 2005 Introducere Am predat timp de 25 de ani la gridinita St. Columba’s in Washington, DC. Majoritatea copiilor iubeau orele mele, care cuprindeau mereu muzicé, migcare gi jocuri de rol. in fiecare zi, copii de 3, 4 si 5 ani veneau in sala mea de grupi ca si se joace, s& se miste gi si invete. Bateau fe- citi in tobe gi xilofoane, cdntau gi aplaudau, dansau gi se warteau, Scuturau pernutele umplute cu boabe de fasole, ménuiau marionetele gi puneau in scena basme cu zane. ‘au valuri cu paraguta’, jucau ,Faceti tofi ce fac gi eu” leme muzicale sau strabdteau curse cu obstacole. Se wravileau ca nigte zmeie de hartie, clea apAsat ca ele- gise ,topeau’ ca oamenii de zipada, Majoritatea copiilor se bucura de aceste activitati, de- side migcare, gi reactioneazi\ la aceste senzatii intr-un mod controlat. Playground parachute (engl), denumire data un ‘olorata, folosive de ral” care propune acfiuni de imitat. (ntr)Copilal desincronizat senzorial Introducere a Totugi, anumitor copii, precum Andrew, Ben gi Alice, nu le plicea deloe s& vin’ in sala mea de clasi. Pusi in si- ‘tuatia de aavea diverse experiente senzorial-motorii, deve- neau agitati si pe chipul lor puteai citi deruta gi disconfor- tul, Refuzau sa participe la activititile clasei sau participau intr-un mod stangaci, care le stries toaté placerea colegilor de grupa. Ei bine, tocmai ei sunt copiii pentru care am scris aceast& carte. in timpul carierei mele pedagogice (1976-2001), am Iucrat cu peste o mie de copii. in afara scolii, am predat cursuri de muzicd pentru pregcolari la mine acasé. M-am ocupat de coregrafia pentru diverse spectacole comunitare realizate de copii, Am supravegheat zeci de petreceri mu- zicale pentru zilele de nastere. Am fost, pentru grupurile sportive sau gcolare ale fiilor mei, pregedinté a comitetului de parinti, lider la Cercetagi si antrenoare. Numerogii ani de lucru cu copiii m-au invittat o& tutu- ror micutilor le plac activitatile energice, pline de migeare. Cu totii vor si se aliture distractiei ~ gi, cu toate acestea, unii dintre ef nu participa. De ce? Oare nu vor s-o faci... sau nu pot? Cand am inceput si predau, copii care nu participau Je activitajile mele ma uluiau. Ma intrebam de ¢e oare imi erau atat de inaccesibili acesti copii? De co se picrdeau cu firea céind venea timpul s& se aliture distraotiei? De ce se invartea Andrew de jur-imprejurul camerei si fredona in surding, in timp ce colegiilui st&teau pe covorag sicdntau ,Ursul doarme si viseazi"? De ce Ben igi biitea umerfi atunci cand cdntecul ,Daca vesel se triieste..”"ti cerea sii-si batdé genunchii? De ce se trantea Alice pe burt, ,prea obosita” pentrua mai sta in picioare gia lovi cele dou’ bote de tinut ritmul? La inceput, acesti copii ma enervau. Ma ficeau si simt ca un profesor prost. Mai mult, m& faceau sa ma mt gi ca un om rau atunci edd lipsa lor de atentie sau comportamentul lor indisciplinat imi subminau autorita- tea si m& determinau si reactionez negativ. $i intr-adevar, intr-o zi i-am spus unui copil cd era pur gi simplu ,o moji- ci so-ntoroea cu spatele gig acoperea urechile céind ari. In ziuaaceeam-am dus 2 pus pe plans. in fiecare seard, in timp ce pregiteam cina sau eram implicaté in diverse activititi cu blietii mei, ma tot gin- deam la acesti elevi. Nu stiam de unde sf-i apue. Nu aveau nici o dizabilitate vizibilé. Nu erau neiubiti sau defavo- ati. Unii pareau sa se poarte urat cu tot dinadinsul, de exemplu le puneau piedici colegilor gi fi trnteau, in vreme ce altii pireau si se migte de colo-coio fir nici un scop, in- tr-un mod apatic sau lipsit de noima, Nu puteai gisi ceva comun in comportamentul lor, cu exceptia unei ineapaci- Uti generale de a se bucura de activitatile care le fac plice- re tuturor copiilor. Nu eram ins singura derutaté de comportamentul lor. Karen Strimple, directoarea gridinitei St. Columba’s, alte educatoare erau nedumerite in egal misuri de acesti copii. De multe ori, ¢i parintii pregcolarilor erau in- grijorati, mai ales atunci cand le comparau comportamen- tul cu acela al celorlalti copii ai lor, mai ,stApani pe sine”. daca pirintii si edueatorii erau frustrati, cum trebuie si se fi simtit copii ingigi? e ne dezamagese. Tar noi, educatorii, simteam la randul nostra c& fi dezam&gim| ‘Stiam ins& c& lucrurile puteau merge mai bine. in fond, ined din anii '70, grédinita St. Columba’s integrase in pro sramul gcolar obignuit gi un numar de copii cu nevoi speci- cate, iar integrarea avusese extrem de mult m atunei mai putin succes in educarea care aveau probleme necunoscute § foarte subtile? Cu totii voiam un raispuns.Copilul desincronizat senzorial in cele din urmé, réspunsul a venit de la dr. Lynn A. Belzer-Martin, terapeut ocupational pentru copii gi unul dintre parintii pregcolarilor de la St. Columba’s. Inc& din anii’70, Lynn fusese consultant educational pentru progra- mul nostru de incluziune, numit Inclusion ‘Today. Rolul ei al era insi diagnosticarea gi tratarea copiilor mici care aveau probleme comportamentale sau geolare deter- minate de o deficient neurologic — numita pe atunci dis- funetie de integrare senzoriala. Dr. A. Jean Ayres, terapeut ocupational, fusese prima care descrisese aceasta problema. In urmi cu cineizeci de ani, dr. Ayres a formulat o teorie a disfunctiei de integrare a indrumat alti terapeuti ocupationali si dez: volte diverse strategii de interventie. Cartea ei, Sensory Integration and the Child (,Copilul $i integrarea senzoria- 12°), prezintd o explicare de weestei probleme putin intelese gi face parte din bibliografia obligatorie a oricarei persoane interesate si inteleaga detaliile de specialitate, Disfunctia de integrare senzoriala, cunoscut drept tulburare de procesare senzoriali, nu este o problema noua. Este doar noua definitie dati unei probleme vechi. ‘Tulburarea de procesare senzoriala poate cauza 0 rietate impresionanti de simptome. Cand sistemul nervos central nu proceseazii in mod eficient informatiile senzori- ale, copiii se descurca cu mare dificultate in viata de zi cu zi. Desi arat’ normal si au o inteligent& superioard, sunt stén- gaci gi neindemanatici sau ostili si agresivi. Tulburarea de senzoriala le poate afecta nu doar felul in care se si invata, ci gi modul in care se comportai in care se joacti si igi fae prietent si, in special, mocul in care se per- cep pe ei insisi, ‘Multi parinti, educatori, doctor’ gi specislisti in dome: niul siinatatii mentale se ferese si recunoasca tulburarea de procesare senzoriala. $i, intruedt nu recunose proble- ma, ei pot confunda comportamentul copilului, respectnl Introducere B ivut fata de sine sau indaratnicia de a participa la experi: cle obignuite ale copilariei cu hiperactivitatea, dizabili- e de invatare sau problemele emotionale. Dac nu stiu ste tulburarea de procesare senzoriald, putini oameni leg c& un comportament problematic poate izvori din- tr-o funetionare defectuoasé a sistemului nervos. Dr. Lynn Balzer-Martin, ca i alti student ai dr. Ayres, i trateze problemele c& multi dintre client intampinaser deja probleme la gcoala sau acas’. Lynn isi rea mult si ii identifice pe copii la varste mai mici, deoa- -e creierul aflat in curs de dezvoltare este mult mai re~ iv la schimbar Sistemul nervos al prescolarilor se afl intr-1m proces dezvoltare rapidd, de aceea ei au ganso mari de a bonefi de interventia terapeuticd. Lynn stia ca, daca tulburarea le procesare senzorialA ar putes fi detectaté la varsta de 3, 4 sau 5 ani, copiii ar putea primi tratamente personalizate, care ar preveni dificultaitile gcolare si sociale de mai tarziu Provocarea era inside a gisi un mod de identificare au de tulburarea de procesare testele standardizate disponibile erau acestia. Lynn a pus la punct 0 metoda eficient& de screening pentru a descoperi pregcolarii foarte mici dispun de bazele neurologice cesare pentru a deveni persoane bine organizate la ma- ‘tate, si ne-a intrebat dac eram intere: act Daca eram interesagi?! Astfal, total a inceput si prinda dintr-odata contur, Noi ‘eam si invita mai multe despre copiii care ne ingrijo- 1, iar Lynn dorea sé-si puna la ineercare testul de screening. Fundatia Katharine P, Maddux, care deja spons pri palul nostru program de incluziune, insista si dezvoltiim maiCopilul desincronizat senzorial pentru prescolari dezvoltare. problemelor senzori- si suficient de simply, sé fie scurt, dar suficient de amfnuntit, pentru a le permite educatorilor si distings intre o imaturitate de fond gi posibila existent a tulburtirii de procesare senzori _ Si cel mai important aspect, acest test urma si pund witie date care sii ii incurajeze pe pairinti timp de tratatea copiilor lor de ciitre specialis- (terapeutul ocupational, kinetoterapeut seul sau logopedul), Scopul intervent scolare gi cu ajutorul St. Columba’s cadrul céruia 130 de pregco unui screening anual. Cop’ impurie, Rezultatele nu au intarziat ilititile acestor copii au ineeput sa se ‘ijeasc in mod evident. Sub indrumarea lui Lynn, am studiat gi am invétat tot ce am putut despre acest subiect. Am invafat cum si-i tes- tez repede pe copii pentru a descoperi tulburarea gi cum s& datele stranse de la profesori si parinfi, dar si din le mele directe. Am invatat cum sii interpretez ‘comportamentul ingelitor al copiilor. 25 Introducere Ace cumostintele mele se imbogiiteau, abilité- le de predare se rafinau. Am invatat cum sé-mi ajut i copii dansau pe 0 cu totul i. M-am bucurat de progresul pe care copii precum ndrew, Ben si Alice l-au fiicut imediat dup ce au inceput pia ocupationala. in mod neasteptat, pe masura ce do- mai bune, acesti copii jouran din nou de gcoald. Ia a sfargitul fiecdrei zile, n-o mai faceam ca sé eu gi Karon le ceream parintilor Ja de clasi gi pe terenul de joacd. Ay -dint in particular, in cadrul céreia discu- ‘ocesare senzoriala gi le explicam de ce bainuiam ci aceas- ite cauza dificultatilor intampinate de copil. De aseme- le explicam ca problema poate fi trataté. Adivgum cb,Ne-am dat seama ci aceste informatii, in mod inevi- tabil, ii umpleau pe parinti de temeri, intrebari gi neinte- ‘geri. De multe ori, se grabeau sii ajungé la pediatru care nofiind familiarizat cu tulburarea de procesare senzoriala, socotea in mod gregit c& este o problema pe care copilul 0 va depigi odatiicu inaintarea in varsta Stiam cd intrebitrile pe care le ridicam erau mai multe deca acelea la care puteam raspunde intr-o gedinta de 0 ju- matate de ori Prin urmare, aceastii carte a fost coneeputa pentru ale explica parintilor, profesorilor gi altor persoane straine de terapia ocupationali si nefamiliarizate eu aceasti proble- md ce fnseamni procesarea senzorialA gi opusul ei, tulbu- rarea de procesare senzoriali. Aceasté a doua editie, apa- ruta la gapte ani distanta fata de prima, confine informatii aduse La zi, extrem de utile $i pentru adulfii experimentati in ingrijirea copiilor cu dizabilitati mai evidente si adesea complementare cu tulburarea de procesare senzoriald, Am incereat s& fac explicatiile cat mai prietenoase pentru cititor. Ele va vor reaminti sau vi vor prezenta pen- tru prima data termeni folositi frecvent in legaturé cu psi- hologia copiliriei primare - termeni cu care trebuie si vi familiarizai si dumneavoastei, Punctul de vedere adoptat in carte este didactic" gi poate si difere pe ici, pe colo, de alte puncte de vedere cli- nice sau orientate spre cercetare. Intelegerea tulburarii de procesare senzoriala din perspective diferite vi va permite s&véintelegeti mai bine copilul (sau elevul), iar acesta este cel mai important scop pe care gi l-a propus cartea de fat, Veti fi apoi pregititi sa-i oferiti copilului ajutoral de care are nevoie pentru a deveni cat mai competent gi increziitor ‘bil. aceasta carte Indiferent daca aveti sau nu un copil diagnosticat cu iIburare de procesare senzoriald, cartea de fata va va ajuta si intelegeti aceasta afectiune, cunoscuti si sub numele de inctie de integrare senzoriali, Cartea nu se adreseaz& ar parintilor, ci si profesorilor, medicilor, terapeutilor apationali, psihologilor, bunicilor, bonelor gi altor per soane care au grijii de copilul cu probleme senzoriale. Ca educatoare, am fost martora modului in care se nifesté aceasta tulburare. Am vazut comportamente pe -e parintii, pediatrii si chiar terapeutii nu prea au sansa i le observe. Prin urmare, aceasta carte, scrisi din per- spectiva unui cadru didactic, prezint observatii de finete, e care un specialist din alt domeniu al dezvoltarii copilu- ui ar putea sa le treaca cu vederea. Partea I cuprinde o privire de ansamblu asupra tulbu- 4i de procesare senzorial’ si a modului in care aceasta fecteazd comportamentul copilului. Veti gasiti aici liste nformative gi un chestionar (pe care il puteti completa) re- ritor la simptome, probleme asociate i caracteristici ale or desincronizati senzorial; un ghid al dezvoltarii ne- ‘logice tipice; deserierea modului in care funetioneaza ‘turile, a modului in care ne influenteaz: zi gia ceea ce se intampla cand functionarea -nti; povestiri care pun in opozitie reactiile copiilor care 0 prac senzoriala eficienta cu reactiile celor care 6 procesare inofiefent’s gi speranta cA existé o soluyie la ficultatile intampinate de copilul dumneavoastra, Partea.a Il-a cuprinde criterii gi sfaturi pentru obtine- .a diagnosticului gi a tratamentului; exemple de tabele cuCopilul desincronizat enzorial ntarea modului in care actioneaza terapia ocuy nal gio trecere in revista propuneri pentru un, regim senzorial” echilibrat gi pentru exer puteti lucra acasé cu copil care sa le imparts! profesorilor, astfel incat sic ajute mai bine pe cor Tismetode de a face fate Copilul desincronizat senzor xe (,Masin’ ala” ale dr. Ayres) gi cuprinde o lista de se gi materiale didactice, o bibliografie selectiv’, un glosar siun index. cartea din scoarta , pentru a va forma e complet despre tulburarea de procesare sen- zoriald. Consuitati-o pentru a vi i despre un anumit inmni, folositi~ despre copilul dumneavoastra - si poate pentru a afla e chiar despre dumneavoastr Partea | CUM SA RECUNOASTETI TULBURAREA DE PROCESARE SENZORIALACapiTouut 1 Copilul dumneavoastra sufera de tulburarea de procesare senzoriala? Cu totii am intalnit céte un copil care este extrem de ‘bil, neindeménatic, mofturos, neastampirat gi care nu e niciodata ,,pe faza”. Poate fi fiul sau flica dummneavoastra, vul, nepotul sau vecinul dumneavoastra... sau copilul ati fost dumneavoastra ingiv4, cndva, demult. Copilul ela poate suferi de tulburarea de procesare senzoriala, 0 ma des intdlnita, dar putin inteleas’, care afecteaz& portamentul copiilor si le influenteazd felul de a invi- ja, dea se migca, de a intra in relatii cu cei din jur saude ase portalasine, Pentru a ilustra modul in care se manifest probleme- le procesare senzorial, vom prezenta in paginile care \eazii povestile a patru copii desi s le paringilor lor. Veti gisi, de asemenea, liste cu princi- ele simptome ale acestei tulburari, problemele asociate, precum gi posibilele lor cauze, Aceste informafii va vor ajuta si decideti daca tulbu- a de procesare senzoriala va afecteazd sau nu copilul. .cA problema copilului dumneavoastra este serioasi, informatiile din carte s-ar putea si va impresioneze pro- fund, Veti recunoaste imediat semnele afectiunii si va veti mi ugurafi sé avefi, in cele din urmi, céteva rispunsuri.32___Cumsi recunoastitulburarea de procesare senzovils Daca totusi copilul dumneavoastra nu are decit o problema, usoard, puteti folosi informatiile din carte pentru a dobin- dio noua perspectiva asupra lui si asupra comportamentu- lui su dificil. Indiferent daca tulburarea de procesare senzoriali e grav sau minord, copilul desincronizat senzorial are ne- voie de intelegere gi ajutor, deoarece nici un copil nu poate depiisi singur obstacolele din calea sa. Patru copii desincronizati senzorial acasé gi la gcoali fommy este singur la pirinti gi acestia il adora, Si-au dorit multa vreme un copil si s-au bucurat nespus de veni- realui, Cand in cele din urmd -au primit in brate, a fost mai mult decat puteau duce, ; A doua zi dupa nagterea sa, parintilor li s-a spus cd ba- iatul nu putea s& mai stea in salonul de nou-ndseuti, pen- tru ca plansetele lui fi deranjau pe ceilalti bebelusi. Odati ajuns acasi, Tommy arareori dormea o noapte intreaga. Desi manca bine gilua in groutate, a refuzat cu indarjire di- versificarea gi s-a opus cu putere intrcdrii, Era un bebelus tare mofturos! Astizi, Tommy este tot un pusti mofturos de 3 ani, Plange in hohote pentru ea pentofiiii sunt legati prea stré si pentru c& gosetele s-au ghemotocit, aga ca gi le smulge din picioare si le azvarle cat colo. Ca sii nu il apuce crizele de furie, mama ii ingaduie si poarte la scoalii papucii de casa. S-a obisnuit cu faptul cé, daci nu-1 deranjeaza pantofii si sosetele, in mod inevitabil seva ivialtceva care-1 va deranja Copilul dumneavoastr suferé de tulburarea de procesare sonzorias? 33, Pirintii lui Tommy se dau peste cap si fac tot ce pot, © 0 mare provocare s&-i intre-n voie copilului lor - un ste teremul de joacdi, pl arte caciuli sau ménugi, chiar -L faci si mndnce e un chin, Intalnirile cu alti copii sunt un cogmar. Sa mergi cu el iizer e un calvar. Oriunde merge, oamenii se indepartea- ~ sau, dimpotriva, rman pe loc ise uit& lung. ‘ommy nu-i Educatoarea le-a spus parintilor c& lui T ice s picteze gi c& evité orice a si murdareascd mainile. Se fatdie si se foieste continuu .d doamna le citeste povesti gi nu e deloc atent. Igi bate ‘ii fara nici un motiv. Cu toate acestea, face cele mai se constructii din cuburi, cu condifia s& nu stea ni- pe langi el. Pediatrul lui Tommy ii asigurd pe piringi cd biiatul e nici o problema gi-i sfaituieste si nu-gi mai facd at: griji gi sa-1 pur gi simplu, in pace. Bunicii spun ca este rsfajat gi ci are nevoie de o diseiplini mai drastica, ietenti le sugereaza si plece intr-o vacanta far el. P&rintil lui Tommy se intreaba daca e intelept s& cede- in fata toanelor lui, numai ca deocamdata aceasta este Vicki cea dulce, o pustoaica durdulie de clasa I, ¢ tot pul cu capul in nori, Nu prea vede pe unde merge, se jocneste de mobile si se impiedicd de firele de iarba. Cand ade, igi intinde mult prea incet piciorul sau mana ca si amortizeze bugitura. Totodatd, nu pare sa auda sunetele bignuite. Alti copii de 6 ani gi-au dezvoltat simful de a se34 ‘Cum si recunoastet tulburarea de procesare senzoriali opri, a privi sia asculta, dar nu gi Vicki, care pur gi si ignor’ informatiile senzoriale importante eare vin din toate partile. Pe deasupra, Vicki oboseste cu mare ugurinfi. O iegi- re cu familia sau un drum pan§ la locul de joaca o epuizea- 24 rapid. Ofteazi merou: ,Mergeti voi. Eu nu vreau. Sunt moarta de oboseala.” Din cauza letargiei sale, pentru piirinfieun chin s-0 fac s se dea jos din pat, si-i ear si-si pun’ haina pe ea sau sti se urce in magina. Vicki are nevoie de o grimada de timp pentru a face migcari simple si banele. in orice situatie, se poarté de parca ar spune: Ce? Trebuie si fac si chestia asta?” $i totusi, vrea si se fac& balerina cind va eregte mare. intinde in fata televizorului, s’-si urmareas. cd atent caseta video preferaté, baletul Spargatorul de nuci. Cand Zana Duleiurilor, preferata ei, incepe si danse: Vicki sare in picioare ca si danseze odata cu ea. Miscarile lui Vieki nu se potrivese totugi cu ritmul sau tempoul muzi- ii, Coordonarea ureche-corpnu este punctul ol forte. Vicki a vrut neaparat sé fact balet, numai cd lectiile ma au mers prea bine. Fetitei ii place mult fustita de voal vio- let, dar nu e in stare sa fac diferenta dintre partea de s si cea de jos gi are mereu nevoie de ajutor ca sii se imbi Dupai ce se invegménté in tul poante, Vicki se dezumfla bruse. Nu are nici cea mai vag idee cum ar trebui cum si-gi intinda picioarele pentru un arabese. La scoala de dans, lui Vicki fi ingheata sdngele-n vine de frica gi se ide piciorul mamei sale. tii lui Vicki nu se pot pune de acord in legituri cu mai bun mod de a se purta ct ea. Tatil o ridicé-n bra- i 0 agaza in diverse locuri - in pat, in magina, pe seaun, Tot elo gi imbracd, pentru cé fetita nu-si coordoneaza bine membrele pentru ale introduce in haine. Barbatul fi spune copilei ,prostuta mea’. opi durmneavoaste suferé de tuburarea de procesaresenzorals? 35 ‘Mama lui Vicki, pede alta parte, crede ci fata nu vainvita iodatii si fie sigurii pe migodirile ei, cu att mai putin si de- vind o balerina, daci nu invati ce este independenfa. Femeia spune: ,Dac-a§ lésa-o, ered cf ar sta lpita intr-un singurloc.” lui Vicki ii lipsegte ,vioiciunea’” gi, in mod limpe- nueste capabili si se urneascd sau sii se pund singurd pe sabi, anumite tipuri de migcari o umplu de sprinteneala. i se insufletease’ dupi ce s-a ayezat in pozitii neo- isnuite — dup ce se balanseaza\ inainte gi inapoi in timp ce sta in patrulabe, dupa ce atfrna cu capul in jos de pe margi- nea patului sau dupa ce se leagiinii stand pe burta. In reugit s%-gi dea seama cum s& se dea singura in leagin, dar lori si o dea altcineva vreme indelungata — iar atunci cand se opreste nue niciodata ametit, cum ar fi alti copii, Vicki prinde viati cind este impinsii pasi npinge activm obiect greu. Uneori, fetita tsi ingrimades- cArtile in cdruciorul pentru papugi, pe care il impinge apoi de colo-colo prin casa. Se oferi voluntar si impinga caruciorul de cumpérdturi si s& care in casi pungile pline, li place, de asemenea, si o traga pe sora ei mai mare cu sa- Dupi ce a impins sau tras diverse greutati, fetita are energie vreme deo jumatate de ora si ceva, apoi se cufunda din now in letargia sa obignuita. : ‘La scoal, Vicki sta mai tot timpul in banca. inviititoa- rea spune: ,Vicki socializeaza greu si nu prea se implica in tivitatile din clas&. Parcé ar avea mereu bateriile pe ter- ii trebuie un impuls ca si se puna in migeare, apoi pierde interesul si se da imediat batuta.” Comportamentul lui Vicki ii deruteazi pe parinti

S-ar putea să vă placă și

• Colinde ASCOR Craiova 2017 Negru

  

  Document154 pagini

  Colinde ASCOR Craiova 2017 Negru

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• Amenajare Curte Si Gradina - Idei Si Modele de Amenajare Ghid Complet MatHaus by Arabesque

  

  Document1 pagină

  Amenajare Curte Si Gradina - Idei Si Modele de Amenajare Ghid Complet MatHaus by Arabesque

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• Metoda Falsei Ipoteze - Teorie Si Exemple

  

  Document3 pagini

  Metoda Falsei Ipoteze - Teorie Si Exemple

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Amenajarea Dressingului GHID Homelux Pentru o Amenajare Ca in REVISTE

  

  Document1 pagină

  Amenajarea Dressingului GHID Homelux Pentru o Amenajare Ca in REVISTE

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• Amestec Si Combinatie

  

  Document4 pagini

  Amestec Si Combinatie

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• Colinde 2017 Varianta Finala

  

  Document5 pagini

  Colinde 2017 Varianta Finala

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• Familia Ortodoxă Nr. 04 135 2020 PDF

  

  Document87 pagini

  Familia Ortodoxă Nr. 04 135 2020 PDF

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări
• O Bucata de Lut

  

  Document1 pagină

  O Bucata de Lut

  Madalina Apostolescu

  Încă nu există evaluări