DECIZIA Nr.

373
din 30 mai 2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.(1) din

Codul penal

Publicată în Monitorul Oficial nr.789 din 05.10.2017

Valer Dorneanu — președinte

Marian Enache — judecător
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Varga Attila — judecător
Cristina Teodora Pop — magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.35 alin.(1) din

Codul penal, excepție ridicată de Marius Cosmin Andronache, Virag Sandor, Mocanu Petrică, Tiberiu
(Lungu) Berța și Dumitru Cîrstea în dosarele nr.26.321/197/2015, nr.4.573/305/2015,
nr.2.323/231/2016 și nr.434/112/2014 ale Curții de Apel Brașov — Secția penală, Judecătoriei Focșani
— Secția penală și Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori și care face obiectul Dosarului
Curții Constituționale nr.795D/2016.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 martie 2017, cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea
dată, când, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea a dispus
amânarea pronunțării pentru data de 6 aprilie 2017, dată la care, pentru același temei legal, Curtea a
dispus amânarea pronunțării pentru data de 4 mai 2017, când, pentru aceleași motive, Curtea a
dispus amânarea pronunțării pentru data de 30 mai 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
3. Prin deciziile penale nr.278/AP și nr.277/AP din 8 aprilie 2016 și încheierile din 15 iunie 2016 și
30 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr.26.321/197/2015, nr.4.573/305/2015 și nr.2.323/231/2016 și
nr.434/112/2014, Curtea de Apel Brașov — Secția penală, Judecătoria Focșani — Secția penală
și Curtea de Apel Cluj — Secția penală și de minori au sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.35 alin.(1) din Codul penal, excepție ridicată
de Marius Cosmin Andronache, Virag Sandor, Mocanu Petrică, Tiberiu (Lungu) Berța și Dumitru
Cîrstea în dosare ce au ca obiect soluționarea unor apeluri declarate împotriva unor sentințe penale
de condamnare a autorilor excepției sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de viol și corupere sexuală
și, respectiv, de furt calificat, în formă continuată, și, de asemenea, a unei acțiuni penale de stabilire a
vinovăției unuia dintre autorii excepției sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fraudă informatică și
de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, atât în formă de tentativă, cât și în formă
consumată, reținute în concurs.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sintagma „același subiect pasiv”
din cuprinsul dispozițiilor art.35 alin.(1) din Codul penal este lipsită de claritate, precizie și
previzibilitate, întrucât aspectul existenței aceluiași subiect pasiv, în cazul comiterii anumitor
infracțiuni, cum este și cea de furt, nu poate fi anticipat de către subiectul activ în momentul săvârșirii
faptei. Se susține că săvârșirea unor acte materiale ce formează conținutul constitutiv al unei
infracțiuni împotriva aceluiași subiect pasiv sau a unor subiecți pasivi diferiți determină reținerea în
sarcina inculpatului a unei infracțiuni continuate sau a unui concurs de infracțiuni, cu consecința
aplicării unui regim sancționator diferit.
5. Curtea de Apel Brașov — Secția penală și Judecătoria Focșani — Secția penală opinează
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că dispozițiile art.35 alin.(1) din
Codul penal întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale și că acestea nu
încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al inculpatului. Se arată că inculpatul poate
să își adapteze conduita în funcție de textul criticat.
6. În conformitate cu dispozițiile art.30 alin.(1) din Legea nr47/1992, actele de sesizare au fost
comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere, în
acest sens, la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr.146 din 12 martie 2015,
Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, Decizia nr.743 din 2 iunie 2011 și
Decizia nr.92 din 3 martie 2015 și se susține că textul criticat este clar, precis și previzibil, prin „subiect
pasiv” al infracțiunii înțelegându-se titularul valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare și
încălcate prin săvârșirea infracțiunii. Se arată, totodată, că, potrivit jurisprudenței invocate, dispozițiile
legale trebuie să fie astfel formulate încât să nu fie rigide, ci adaptabile la diferitele situații ce pot intra
sub incidența lor.
8. Avocatul Poporului susține că prevederile art.35 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale și
precizează că își menține punctul de vedere transmis și reținut în deciziile Curții Constituționale nr.54
din 24 februarie 2015, nr.717 din 6 decembrie 2016 și nr.726 din 6 decembrie 2016.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituției, precum și Legea nr.47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art.146 lit.d)
din Constituție, precum și ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr.47/1992, să soluționeze
excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.35 alin.(1) din Codul penal,
care au următorul cuprins: „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite
intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau
inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni”.
12. Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și alin.(5)
referitoare la statul român și la calitatea legii și ale art.23 alin.(12) referitoare la legalitatea pedepsei.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr.368 din 30 mai
2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii,
a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, în privința sintagmei „și
împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul acestora.
14. Potrivit prevederilor art.29 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale
printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. Întrucât încheierile de sesizare a Curții
Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate au fost pronunțate pe datele de 8 aprilie
2016 și 15 iunie 2016, iar constatarea neconstituționalității textului criticat a intervenit, prin pronunțarea
Deciziei nr.368 din 30 mai 2017, după data încheierilor anterior referite, urmează ca excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.(1) din Codul penal, în privința sintagmei „și împotriva
aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul acestora, să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea
Decizia nr.531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din
12 februarie 2014).
15. Potrivit dispozițiilor art.147 alin.(1) și alin.(4) din Constituție, în procesul de aplicare și
interpretare a legislației incidente în cauză, instanța de judecată urmează să respecte Decizia Curții
Constituționale nr.368 din 30 mai 2017, atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor pe
care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, potrivit art.29 alin.(3) din Legea nr.47/1992, excepția
de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenței Curții
Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate prin care s-a admis excepția, prezenta decizie
poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, cu respectarea dispozițiilor art.453 alin. (1) lit.f) din
Codul de procedură penală și a Deciziei Curții Constituționale nr.126 din 3 martie 2016, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.185 din 11 martie 2016.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147 alin.(4) din
Constituție, al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de
*)*)
Decizia Curții Constituționale nr.368 din 30 mai 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.566 din 17 iulie 2017.
voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.
(1) din Codul penal, în privința sintagmei „și împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul acestora,
excepție ridicată de Marius Cosmin Andronache în Dosarul nr.26.321/197/2015 al Curții de Apel
Brașov — Secția penală, Virag Sandor și Mocanu Petrică în Dosarul nr.4.573/305/2015 al Curții de
Apel Brașov — Secția penală, Tiberiu (Lungu) Berța în Dosarul nr.2.323/231/2016 al Judecătoriei
Focșani — Secția penală și Dumitru Cîrstea în Dosarul nr.434/112/2014 al Curții de Apel Cluj —
Secția penală și de minori.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov — Secția penală, Judecătoriei Focșani — Secția
penală și Curții de Apel Cluj — Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.