Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Cu fiecare lună și an de viață, copilul trece printr-o serie de transformări mai mult sau mai
puțin pronunțate, atât fizice, cât și mentale, cognitive și emoționale. Dezvoltarea fizică este un
proces dinamic de creștere și maturare biologică a copilului, dată de suma modificărilor ce au loc
pe durata diferitelor perioade ale copilăriei.
Principalii parametri ai dezvoltării fizice sunt greutatea, înălțimea (statura sau lungimea),
circumferința craniană, circumferința pieptului și proporțiile acestor măsurători. Iată care sunt
principalele etape de dezvoltare fizică:
La vârsta de 1 an greutatea bebelușului este dublă față de cea de la naștere. Creșterea maximă
a lungimii și a greutății are loc înainte de naștere, în perioada prenatală. Greutatea fătului la 25-
42 săptămâni de gestație poate fi calculată conform unei formule: în medie, greutatea unui făt de
30 săptămâni gestaționale este de 1300 g, pentru fiecare săptămână în minus de gestație scade cu
100g, iar pentru fiecare săptămână în plus, crește cu câte 200 g. În cazul lungimii, un făt de 25-
42 săptămâni de gestație are lungimea calculată după formula: L= vârsta gestațională a fătului
(săptămâni) + 10 cm.
Nou-născut
creștere rapidă staturo-ponderală; în primele 2-3 zile de la naștere este normală a pierdere
în greutate cu aproximativ 10% din greutatea de la naștere, urmată de o creștere
accelerată ulterior astfel, din a doua săptămână de viață de obicei nou-născutul își
recâștigă greutatea de la naștere;
temperatura corpului se reglează mai greu;
fontanelele sunt plate și moi;
circumferința craniană a nou-născutului e de aproximativ 32-37 cm, crescând cu
aproximativ 3 cm în prima lună; de obicei, diferența dintre fetițe și băieți în ceea ce
privește circumferința craniană e de 1 cm, mai mare la cei de gen masculin;
existența unor fenomene caracteristice: scăderea fiziologică în greutate, icterul fiziologic,
criza genitală, febra de sete, albuminuria fiziologică, meconiul;
slabă dezvoltare a scoarței cerebrale și deci și a funcțiilor de relație cu predominanța
centrilor subcorticali;
importanța imunității transmise transplacentar;
deficiența funcțiilor de barieră de protecție a pielii și a mucoaselor;
riscul infecțiilor;
patologia dominată de malformații congenitale și afecțiuni legate de actul nașterii
(traumatisme, infecții).
Sugar
Prima copilărie este caracterizată printr-o funcție de nutriție intensă ce explică creșterea
accentuată și dependentă de mediul înconjurător, și care determină necesitatea unor îngrijiri
speciale. Perioada de copil mic (antepreșcolar) 1-3 ani are următoarele caracteristici în ceea ce
privește dezvoltarea fizică:
încetinirea ritmului de creștere;
greutatea copilului crește cu aproximativ 2-3 kg/an, copilul crește în lungime cu 12
cm/an, iar circumferința craniană se mărește cu aproximativ 3 cm/an;
fontanela anterioară este aproape închisă în totalitate la 18 luni; de obicei la 1,5 ani este
complet închisă;
circumferința pieptului este mai mare decât cea craniană;
modificarea proporțiilor dintre cap, trunchi și membre;
completarea primei dentiții;
desăvârșirea funcției motorii;
formarea reflexelor condiționate.
Între 10 și 17 ani are loc o creștere accelerată, mai exact perioada pubertății. De obicei la fete
pubertatea începe între 8-13 ani și la băieți între 9-15 ani. Fetele rețin mai multă grăsime
subcutanată decât băieții, iar dezvoltarea musculară este mai intensă la băieți.
Glanda pituitară eliberează o serie de hormoni ce duc la dezvoltarea diferită a anumitor zone
din corp, în funcție de gen. Pubertatea însumează acele modificări care se petrec în corp la
trecerea de la stadiul de copil la cel de adult. Apar modificări hormonale ce duc la dezvoltarea
corpului, inclusiv a organelor sexuale, modificarea proporțiilor corporale, se declanșează apariția
menarhei la fete, crește pilozitatea corporală, băieților li se îngroașă vocea.
Fiecare copil este unic și are propriul ritm de creștere și dezvoltare. Acest ritm este influențat
de factori genetici, biologici sau de mediu. Astfel factorii care influențează dezvoltarea țin de:
genetică: gen, ereditate în ceea ce privește dimensiunea corporală și tip, boli genetice;
stil de viață: aport alimentar, supra-alimentare, sport, dificultăți de alimentare;
influențe biologice: boli, infecții, medicație, greutatea de la naștere, gestație, funcții
motorii afectate;
mediu: boli intrauterine, status socioeconomic, tulburări psihosociale, condiții de mediu,
practici culturale.
Iată o serie de aspecte de reținut și luat în vedere de către părinți privind dezvoltarea fizică a
copiilor lor:
mai mare nu înseamnă mai sănătos, deoarece obezitatea are numeroase aspecte negative
asupra sănătății;
părinții scunzi au de obicei copii de aceleași dimensiuni și invers – părinții înalți au copii
înalți;
copiii cu greutate mică la naștere au de obicei tendința de a rămâne cu dimensiuni mai
reduse decât cei născuți cu greutate mai mare;
multivitaminele și tonicele nu conferă rezistență și nici nu cresc greutatea sau înălțimea -
sunt indicate doar pentru deficiențele de vitamine sau minerale, iar unele tonice pot
conține alcool, care este dăunător pentru copii;
nu-i administrați copilului medicamente pe bază de ciproheptadină pentru stimularea
apetitului sau creșterea greutății, deoarece pot avea efecte negative din cauza conținutului
de steroizi anabolici;
hormonii de creștere pentru creșterea în înălțime trebuie administrați doar la
recomandarea medicului endocrinolog.