,

MATERIALE DE CONSTRUCTII

 LIANTI
 ADAOSUR
 OTELURI
 AGREGATE
 APA

 Se num este agregat, m aterialul cu cea m ai m are pondere in com pozitia m ortarelor si
betoanelor
( aprox. 80% ) sunt sub form a de granule de piatra artificiala si naturala, care are rolul de a asigura
scheletui derezistenta a betonuloi, rnortarului.

Agregatele pot fi:

A. Agregate naturale neprelucrate sunt m ateriale granulare care se

extragdin balastiere, fiind necesara spalarea lor si sortarea lor pe categorii de dim ensiuni.
• bolovani.
• pietris de balastiera 7,1-70 mm ,
• nisip naturalcu dim . m ax 7m m ,
• balastul am estec natural de nisip si pietris

B . A g re gate n atu ra le prelu cra

sunt
te m a te ria le g ra nu la re ob tinu te
p rin concasarea si m acinarea dverselor roci m asive extrase din cariere.
• Filerul are granule fine cu dim de m ax. 0,09m m se obtine prin
m acinarea calcarului - se foloseste la prepararea m ixturilor asfaltice
• Nisipul si pietrisul de concasaj obtinut din diverse tipuri de roci,
prin concasare
 Criblura se obtine prin dublu concasaj a unor roci
folosit la prep.
betoanelor asfaltice.
• Piatra de m ozaic
 Piatra sparta

C Agregate artificiale

• Granulitul
• Zgura expandata m aterial granular de culoare cenusie , folosita la
prepararea betoanelor cu agregate usoare.

2. LIANTI

Sunt m ateriale naturale sau care au proprietatea de a form a paste ( in am estec cu apa sau cu un
solvent) si care in anum ite conditii de um iditate si tem peratura se intaresc, legand intre ele
m aterialele rigide cu care vin in contact.

Clasificarea liantilor

• Dupa proven ienta

• lianti naturali
• lianti artificiali

• Dupa compozitia chimica

lianti minerali (anorganici)
• lianti bituminosi ( organici)
a) liantii minerali
Liantii m inerali sunt pulberi m inerale care im preuna cu apa form eaza paste ce se intaresc in
tim p datorita unor procese fizico- chimice.

• Dupa modul de intarire:

- lianti hidraulici
se intaresc in aer in prezenta apei iar dupa intarire se com porta bine atat in
- lianti nehidraulici
se intaresc in mediu uscat iar dupa intarire nu rezista
actiunea
la
apei.

LIANTI minerali nehidraulic

a) argila
b) pamantul argilos
c) varul
d) ipsosul - de constructii- de modelat - de pardoseala - macroporos- celular.

LIANTI minerali hidraulici

• CIMENTURILE ^

3. APA DE AMESTEC

Necesara procesului de hidratare a cimenturilor, reprezinta

25% din greutatea cimentufui
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca apa :
- sa fie limpede;
- sa nu aiba
miros; sa
fie incolora;
sa aiba
gust placut;
- sa nu contina resturi organice ( uleiuri, grasimi, )
- sa nu contina subst. daunatoare betonului, ape uzate industriale.

4. ADAOSURILE (ADITIVI )
Sunt materiale anorganice fine ce se adauga in beton in cantitate de cca. 5% substanta uscata
fata demasa cimentului in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia.
Adaosurile pot
imbunatati urmatoarele proprietati ale betonului:
- Lucrabilitatea-
- Gradul deimpermeabilitate
- Rezistenta la agenti chimici agresivi

Tipuri de adaosuri:
1. Pntru betoane
> Acceleratori de intarire - accelereaza procesul de
intarire a betonului, (clorura de calciu)
> Intarziatori de priza - intarzie priza si intarirea
betonului(Retargol, Replast)
> Aditivi plastifianti- favorizeaza imbunatatirea
lucrabilitatii betoanelor,(Disan)
> Aditivi antigelse utilizeaza in cazul turnarii betonului
pe timp friguros.Clorura de calciu.

2. Pentru mortare
> Plastifinanti
> Pigmenti
> Substante impermabilizatoare
> Acceleratori sau intirziatori de priza
> Substante active hidraulice
 5. OTELURI ARMATURI PENTRU BETOANE

Betonul simplu intarit rezista bine la compresiune, la intindere rezistenta lui este foarte
mica.
Betonul armatrezulta din asocierea betonului cu otelul, prin inglobarea in beton a unor
bare de otelastfel ca irnpreuna sa formeze un ansamblu capabil sa reziste la orice eforturi la
care sunt supuse elmentele de rezistenta ale unei constructii.
Betonului ii revine sarcina de a prelua eforturile de compresiune, iar otelul pe
cele de intindere.

Otelul- beton destinat armarii elementelor de constructll de beton armat este produs
si livrat in tara noastra in urmatoarele sortimente:
Otel - beton neted cu simbolul de OB 37
cu urmatoarele diametre
( 6,7, l8,10,12,14,16,18,20,22,25,32,36,40mm)
- STNB
- PC 52, PC 60 otel profilat periodic Cu diametrul;
(6,7,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,32,36,40mm )

Caracteristicile mecanice ale otelului- beton sunt:

Rezistenta la intindere Avem armaturi
- flexibile (elestice) OB,
PC,
- STNB
- rigide (profile din otel laminat)

Dupa rolul si destinatiea lor avem:

Armaturi de rezistenta
Armaturi de repartitie care au rolul de a repartiza incarcarile;
Armaturi de montaj care servesc pentru montarea armaturilor de rezistanta

Armaturile netede OB pentru a impedica smulgerea lor din elemente sunt prevazute la
capete cu ciocuri, iar cele cu profil periodic PC se pot termina fara ciocuri.
 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE BETOANE SI MORTARE

Definitie
Betonul este un amestec omogen de pietris. nisip ( balast) apa si liant. Belonui se
prc/inta sub doua forme:
• betonul proaspat, asa cum rezulta din preparare;
• betonul intatit care rezulta dupa ce pasta de cirnent a facut priza si s-a
intarit;
Betonul poate fi confectionat cu :
• agregate grele si atunci se nurneste beton greu, folosit in mod curent:
daca agregatele sunt usoare atunci
• betonul se numeste beton usor.
Betonul turnat direct pe santier este betonul monolit
Betonul care se toarna in , poligoane sau ateliere apoi dupa intarire se transporta
pe santier si se monteaza in onstructie se nurneste beton prefabricat.
Daca prefabricarea se face pe santier in apropierea obiectului. elementele se
numesc din beton preturnat
Belonll care nu permite trecerea prin el a lichidelor se numeste beton impermeabil.

Materialele componente ale betonului si ale mortarului se dozeaza( se cantaresc)

- VOLUMETRIC cand nu exista mijioace de cantarire se pot dota cu ajutorul unor

vase etalon, ( cutii, galeata. roaba.) pentru betoane preparate in cantitari mici si
de clasa sub Bc lO
- GRAVIMETRIC prin cantarire cu instrumente moderne de cantarirc.

Clasificarea betoanelor

A. Dupa densitatia aparenta a betonului:

_______ 28 zile de la turnare { kg/ cm
-foarte greu > 2500
-greu 2201.....2500
-semigreu 2001 .....2200
-usor 1000.....2000
- foarte usor <1000

A Dupa clasa (marca) rezistenta minima la compresiune exprimat in daN/mm2 si sc

determina pe cuburi standard din beton. la 28 de zile de la turnare perioada in care
probele au fost
tinute o zi in tipar 7 zile in mediu umed iar celalalte zile pana la 28 zile in mediu
obisnuit.
Corespondenta dintre clasele si marcile de betoane
Clasa de rezistenta Marca betonului
- Bc 3.5 - B50
- Bc 5 - B75
- Bc 7.5 - B 100
- Bc 10 - B 150
- Bc 15 - B 200
-Bc 20 -B250
- Bc 22, .5 - B275
- Bc 25 - B300
 - Bc 30 -B400
- Bc 35 - B450
- Bc 40 - B500
- Bc 50 - B600
- Bc 60 -B700
Principala conditie care trebuie indeplinita la prepararea betonului este
realizarea marcii prescrise ( a clasei belonului).

Pentru determinarea rezistentelor mecanice ale betonului folosit in

lucrare se confectioneaza probe martor in forma de cuburi. si se verifica in vederea
realizarii marcii prescrise in proiect. La luarea probelor de beton si confectionarea
epruvetelor se ia belon din cel sosil la locul de turnare, recoltrea se face din 5 puncte
diferile a gramezii de beton. Umplerea tiparelor epruvetelor se face proecdandu-se la
omogenizarea belonului. completea , fetele libere se niveleaza, si sc noteaza data
cand s-a turnat. elementulin care s-a turnat, obiectul si marca prescrisa in proiect .

Probele pentnu control se pastreaza in conditu similare cu cele ale elementutui

executat. ferite de inghet si arsita. Dupa 28 de zile ele se duc la laboartorul de incercari
mecanice iar daca proba nu da rezultatele prescrise in proiect rezulta ca lucrarca este
compromisa si trebui indepartat elementul la care clasa nu este cea prescrisa.
B. Dupa consistenta
o betoane de consistenta vartoasa ( continut redus de apa de amestec deformatie
plastica redusa)
o betoane de consistenta plastica ( continut mai mare de apa de amestec, deformatie
plastica destul de mare sub greuate proprie).
o Betoane de consistenta fluida ( continut mare de apa de amestec, ceea ce le
imprima proprietatea de a curge pe planuri inclinate).

C Dupa destinatie
o Betoane ptr. construetii civile si industriale;
o Pentru constructii ghidrotehnice;
o Betoane pcntru drumuri;
o Betoane cu proprietati si destinatii spciale (impcrmiabile, antiacide,
rezistente la uzura, izolatoare, decorative)
CONSISTENTA este proprietatea care esprima gradul de plasticitate a betonului si
care depinde de
Continutul in apa;
Fractiunile fine de agregat;
Granulozitatea agregatelor;
Natura agregatelor

Prepararea mortarului se poate face:

a) manua l prin amestecarea piertisului cu nisipul si cimentul in stare uscata, iar
dupa obtinerea unui amestec omogen se introduce treptat apa pana la obtinerea
uni amestec de consistenta dorita
b) mecanizat cu ajulorul betonierelor, care asigura rcaliz.area unui ameslce
omogen intr-un timp relativ scurt. Capacitatea betonierelor variaza intre 150-
1000l
Prepararea bctonului consta in amestecatrea componentilor in scopul realizarii
unui produs cat mai omogen, printr-o distribute cat mai uniforma a agregatelor, a
cimentului si a apoi in masa amestecului de beton proaspat, astfel incat sa nu existe
zone care sa contina cuiburi de agregate fara ciment sau pasta de ciment fara
agregate.
Betonul se prepara mecaniz.at cu ajutorul betonierei cu amestecare fortata
sau betoniere cu cadere libera.
Betoniera se incarca astfel:
se incarca initial 15% din cantitatea de apa
apoi se introduc simultan agregatele, cimentul si restul de apa. Durata
de amcstacarc va fi de 45 sec.
Prin durata de amestecare se intelege timpul dintre momentul
terminarii introducerii tuturor componentilor in toba betonierei si
momentul inceperii descarcatii tobei.

O unitate alcatuita din una sau mai multe betoniere care produce si livreaza beton sub forma
de marfa sc numeste statie de betoane sau centrala de betoane. O unilate centralizata de
preparare a betonului se compune din: depozite dc rezerva pentru agregate pentru minim 3
sorturi, silozuri pentru ciment, instalatii de dozare a agregatelor, cimentului, apei si
adaosurilor; utilaje auxiliarc, laborator dotat corespunzator.

Transportu betonului

Tansportul betonului de la locul de preparare la locul de punere in opera trebuie sa se

efectueze in minimum de timp pcntru a se preintampina inceperea prizei. Mijloacele de
transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment. PE timp dc ploaie si
arsita sa fie acoperite

Transportul betonului se imparte in :

o Transportul pana la obiect care se efectueaza autoagiatoare, autobasculanta
cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea lui. ( L3);
o Transportul betonului in cadrul obiectului -
- pe orizontala cu roaba, dumpere pitici
- combinat pompa si cu autopompa (pe verticala = 60-70 m pe orizontala la
300m)
- pe verticala cu bene.

Punerea in opera a betonului

Punerea in opera a betonului cuprinde 3 operatii:
turnarea;
compactarea;
finisarea sau nivelarea fetelor libere a betonului.
Inainte de inceperea turnarii betonului trebuie indeplinite o serie obligatii:
• terenul de fundare sa corsepunda prevederilor din proiect;
• cotele de nivel si dimensiunile in plan ale sapaturilor sa corespunda cu cele prevazute in
proiect.
• corespondenta dimensiunilor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel, cu cele din proiect;
• luarea masurilor de mentinere a formei cofrajelor si asigurarea etansietatii lor;
• orizontalitatea si planehatea cofrajelor placilor si grinzilor, verticalitatea cofrajelor pentru
stalpi si pereti;
• punerea corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarului
 acestora cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin sudare sau legare), existenta
unuinr.suficient de martori;
• montarea conform pr. a pieselor ce raman inglobate in beton sau care
servesc pentru crearea
de goluri in beton;

• Inainte de betonare, cofrajul si armaturile se curata,

• Cand betonarea este intrerupta, suprafata betonului turnat anterior si

intarit trebuie curatata indepartandu-se pojghita superflciala din ciment,
prin ciocanire si prin spalare cu un jet de apa sau aer comprimat..
• Cofrajele de lemn sau betonul vechi si zidariile trebuie udate cu apa
inainte de turnatrea betonului cu 2-3 ore.

•
Introducerea betonului in cofraje
Tumarea betonului consta in:
- introducerea si raspandirea lui, direct sau prin dispozitive ajutatoare in interiorul spatiului cofrat
sau pe suprafata de turnare, astfel incat acestea sa fie umplute in intregime.. Betonul se toarna
in cel mai scurt timp dupa prepararea ( max. 15 min de la aducerea lui la locul de turnare)
pentru a termina toate operatiile (turnare, compactare, nivelare) inainte de a incepe priza
cimentul.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:

• la locul de punere in lucrare, betonul se descarca in mijloace special amenajate ( bene,
pompe de beton sau jgheaburi), fiind interzisa cu desavarsire descarcarea lui direct pe
pamnt;
• daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, acesta trebuie
reamestecat inainte de turnare, pana cand capata omogenitatea , fara a se adauga apa;
• inaltimea de cadere libera nu trebuie sa depaseasca 1,5m. De la o inaltime mai mare de
1,5m betonul se toarna prin tuburi.

„ -
 - Trebuie evitata caderea libera a betonului cu viteza mare in cofraj ;
- Betonul trebuie raspandit uniform si in straturi grasimia de 30-50cm, in
functie de conditiile de compactare.
- Este interzis intinderea betonului prin tragere saua zvarlire cu lopata la
distante mai mari de 1,5m
- Descarcarea betonului pe suprafata unui element care se betoneaza
trebuie facuta totdeauna in sens invers celui in care se inanteaza cu betonarea
vezi fig. In caz contrar apare pericolul de segregare.
- Este interzisa strambarea sau deplesarea armaturilor fata de pozitia din
proiect.
- Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea straturilor de acoperire;
- Nu trebuie sa se produca socuri sau vibratii in armaturi care ar impedica
aderenta intre armatura si beton.
- Pe timpul betonarii, muncitorii si utilajul si utilajul de transport vor circula pe
podine speciale, care nu reazema pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
- In portiunile cu armaturi dese trebuie sa se urmareasca umplerea
completa a sectiunii prin indesarea laterala cu sipci sau vergele concomitent cu
vibrarea lui, pentru a se evita formarea de cuiburi sau goluri prin aglomerarea
agregatelor mari, cand ;
- In cazul unor eventuate deplasari sau deformari ale cofrajului, aparute in
timpul betonarii, aceasta trebuie intrerupta, procedandu-se la inlaturarea
defectiunii.

Compactarea betoanelor betonul turnat trebuie compactat pentru a reduce volumul

golurilor din masa lui si a elimina o parte din apa de amestecare in exces, iar pe de alta
parte, pentru a umple spatiile dintre armaturi.
Compactarea se face manual si mecanizat
a) Compactarea manuala Unelte folosite pentru c ompactarea manuala se folosesc in
cazul unor lucrari cu volum mic de beton:
• maiul de matal sau lemn in greutate de 12-15 kg. Cmpactarea se face cu grija astfel
ca
lovitirile sa se acopere succesiv una pe alta pe o suprafata egala cu aproximativ
jumatate din
suprafata unei batai.
 Compactarea se
considera terminata in
momentul cand la
suprafata betonului apare
un strat subtire de lapte de
ciment.

compactarea manuala
a betooulnl:
a — lopatiaca ; mai de
lemn; c — mai metalic ;
d , e - vorgele de otel

b) Vibrarea betonului ( Compactarea mecanica) Prin vibrare se intelege

transmiterea in masa betonului a unor oscilatii mecanice care au ca efect compactarea lui.
Oscilatiile se produc cu ajutorul unor utilaje utilaje speciale numite vibratoare..
Betonul poate fi vibrat in mai multe feluri:
vibratoare de interior
vibratoare de exterior
A) de cofraj ; B) de suprafata;
Compactarea prin vibrare pe masa vibranta
Momentul terminarii compactarii prin vibrare se poate
stabili dupa urmatoarele semne:
incetarea tasarii vizibile;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
se rareste aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce
diametrul acestora.
Daca se continua vibrarea dupa aparitia acestor semne, se produce o scurgere
vizibila a laptelui de ciment spre vibrare. Vibratoarele se introduc in betonul proaspat in
pozitie verticala. In timpul vibrarii, capului vibrator i se imprima o miscare lenta de sus in jos
egala cu un sfert din lungimea acestu
Prelucrarea suprafetelor betonului dupa terminarea compactarii si inainte de
inceperea prizei, suprafata betonului se niveleaza. Nivelul defnitiv al stratului de beton se
trage cu ajutorul unui dreptar ghidat pe un calus, folosind dreptare, drisca,.

Rosturi de lucru
Betonarea unei constructii este bine sa se faca fara intrerupere intre doua rosturi de
dilatatie- contractie, deoarece intreruperile formeaza puncte slabe ale constructie atat din
punc de vedere al rezisatentei cat si din punct de vedere al compactitatii betonului.
La lucrarile importante rosturile de lucru se prevad prin proiect, iar de cele mai multe ori
trebuie sa corespunda cu rosturile de dilatatie. Uneori din cauza sfarsitului programului de
lucru din cauza unor defectiuni la utilaje apar rosturi de lucru in alte pozitii decat cele
prevazute in proiect.

Pozitia rosturilor de lucru

In lipsa unor precizari in proiect a rosturilor de lucru, aceasta este stabilita de conducatorul
tehnic al lucrarii. Aceste rosturi se prevad in zonele in care solicitarile sunt minime.
Protejarea impotriva intemperiilor
Pe timp ploaie, suprafetele de beton proaspat turnate trebuie acoperite cu prelete cand
exista pericolul spalarii laptelui de ciment. Pe timp friguros betoanele trebuie ferite de
inghet.
Pe t imp de arsita betonul se protejeaza cu un strat de nisip, rumegus, si se stropeste cu
apa. Aceste operatii se executa de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta, pentru
ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata betonului; acoperirea -1 zile, stropirea
timp
de min. 7 zile de la tumare.
stropirea periodica cu apa; incepe dupa 2-12 ore de la turnare in functie de tipul
cimentului stropire repetata la intervale de 2-6ore aplicarea de pelicule de
protectie.

Decofrarea elementelor de beton

Durata mentinerii a betonului in cofraj depindc de :
dimesiunile constructiei,
marimea deschiderii,
clasa betonului, tipul si marca cimentului
si umiditatea si temperatura mediului inconjurator.

Partile laterale ale cofrajelor care nu suporta greutatea betonului, se pot indeparta
dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 25 daN/cmm2" astfel incat sa nu se
deterioreze muchiile elementului. Partile care sustin cofrajele nu trebuie indepartate decat
dupa ce rezistenta elem. poate asigura preluarea incarcarilor din greutatea proprie a
betonului, din circulatia lucratorilor si a materialelor necesare pentru execuatrea nivelului
urmator. Se lasa popi de siguranat a caror pozitie se stabileste dininainte. Remedierea
defectelor importante ale suprafetelor decofrate se executa pe baza detaliilor acceptate de
proiectant. Este interzisa efectuarea de reparatii de orice fel la suprafatele decofrate inainte
de examinarea conducatorului lucrarii impreuna cu beneficiarul si proiectantul.