ANALIZA COSTURILOR ÎN

ACTIVITATEA ECONOMICĂ

HERĂSCU NICOLAE MARCEL

2020
 ANALIZA COSTURILOR ÎN ACTIVITATEA ECONOMICA

1.1 ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE SI FINANCIAR AL FIRMEI

           
Analiza pragului de rentabilitate este si o metoda de evaluare a riscului de exploatare. La
indicatorii mentionati anterior (productia critica, cifra de afaceri critica, gradul de
utilizare a capacitatii de productie in punctul critic, perioada critica) se mai adauga si
indicatorul „coeficientul de elasticitate” care reprezinta sensibilitatea rezultatelor obtinute
de intreprindere la dinamica volumului de activitate.
Acest coeficient de elasticitate care se calculeaza dupa relatia de mai jos, este dependent
de nivelul de productie vindut peste pragul de rentabilitate:

            Raportandu-se la pragul de rentabilitate, respectiv la volumul de activitate pentru

care rezultatul este zero, coeficientul de elasticitate este:

 Coeficientul de elasticitate este dependent de nivelul de productie vandut peste pragul de

rentabilitate. Cu cat volumul productiei este mai mare peste productia critica, cu atat
valoarea coeficientului de elasticitate este mai redusa, iar riscul de exploatare mai mic. Se
observa ca riscul de exploatare, respectiv coeficientul de elasticitate este cu atat mai
redus, cu cat cifra de afaceri realizata este mai mare fata de pragul de rentabilitate.
            In cazul in care coeficientul de elasticitate este negativ, o valoare cat mai
apropiata de zero reflecta un risc de exploatare mai ridicat.
            In situatia in care coeficientul de elasticitate este negativ, o valoare cat mai
apropiata de zero reflecta un risc de exploatare mai ridicat. Daca intreprinderea utilizeaza
credite pentru finantarea activitatii de exploatare, riscul global pe care il determina
nivelul de activitate trebuie sa tina seama si de costul indatorarii. Utilizarea surselor
atrase include o variatie a rezultatelor firmei, determinand un risc financiar, care se
adauga riscului de exploatare.

1.2 Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea hotaratoare in totalul cheltuielilor, suma lor

fiind in stransa dependenta cu realizarea obiectului de activitate al intreprinderii.
In scopul analizarii acestor cheltuieli se foloseste indicatorul rata de eficienta a
cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activitati.

unde
Rche reprezinta nivelul de eficienta a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare);
Che sunt cheltuieli de exploatare;
Ve reprezinta veniturile din exploatare;
ge este structura (%) veniturilor din exploatare;
ce sunt cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii de activitati.
Utilizarea modelelor mai sus prezentate, fac posibila atat analiza in dinamica cat si din
punct de vedere structural a cheltuielilor de exploatare.
In dinamica, analiza nivelului ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare permite
sublinierea modificarilor intervenite de la o perioada la alta, pe total, dar si pe categorii
de cheltuieli, identificand astfel  acele categorii de cheltuieli care influenteaza nefavorabil
asupra acesteia.
Din punct de vedere structural, analiza cheltuielilor de exploatare evidentiaza, in plus,
ponderea pe care o detine fiecare element de cheltuiala in totalul acestora.
Se poate realiza si o analiza detaliata a fiecarei categorii de cheltuiala indiferent de
evolutia acesteia, in scopul identificarii posibilitatilor de reducere.
1.3 Analiza cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare sunt supuse, de regula, unei analize distincte datorita caracterului
lor specific, al proportiei, relativ importante, pe care o detine în cheltuielile totale precum
si prin faptul ca acestea reflecta aspecte referitoare larelatiile financiare ale agentului
economic cu alti agenti economici sau parteneri de piata, cu sistemul bancar sau
financiar. Studiul analitic al cheltuielilor financiare are în vedere urmatoarele directii
metodologice: a) - analiza dinamicii sumei absolute a cheltuielilor financiare,
b) - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei
venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale,
c) - analiza structurii cheltuielilor financiare si respectiv a modificarilor structurale care
au avut loc de la un segment de timp la altul,
d) - analiza factoriala a modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri
în profil dinamic sau comparativ cu nivelul programat.
Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri
financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale. Nivelului relativ al cheltuielilor
financiare exprimat la 1000 lei are continutul unui indicator de eficienta si analiza lui în
dinamica ofera o informatie ce permite formularea unor concluzii mai complexe, mai
explicite si deci mai utile pentru factorii de conducere. Diminuarea raportului cheltuieli-
venituri financiare atesta un curs favorabil al eficientei si prin aceasta se propaga o
influenta pozitiva asupra nivelului rentabilitatii. Se considera, prin urmare, ca cheltuielile
financiare se efectueaza în conditiide eficienta economica numai atunci când veniturile
financiare obtinute sunt mai maridecât cheltuielile sau atunci când indicele de dinamica al
veniturilor financiaredevanseaza indicele de dinamica al cheltuielilor financiare. În
acelasi context metodologic este calculat si interpretat indicatorul intitulat"Cheltuielile
financiare la 100 (1000) lei cheltuieli totale". Acest indicator exprima proportia
cheltuielilor financiare în cheltuielile totale ale exercitiului, iar analiza sa în dinamica este
în masura sa ne edifice asupra sensului si amploarei modificarii structurale. Cheltuielile
financiare totalizeaza urmatoarele categorii de cheltuieli:
 1)- ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor ca active circulante;
2)- cheltuieli privind dobânzile (valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor si
datoriilor asimilate, valoarea dobânzilor datorate aferenteîmprumuturilor încasate de la
societati din grup, valoarea dobânzilor cuvenite asociatilor pentru disponibilitatile depuse
la unitate, valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operatiunile de cumparare
cu plata în rate, valoarea dobânzilor platite, aferente creditelor acordate de banci în
conturile curente precum si valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen
scurt);
3)- pierderi din creante legate de participatii (pierderi din creante imobilizate);
4)- cheltuieli privind investitiile financire cedate;
5)-.cheltuieli din diferente de curs valutar (diferentele nefavorabile de curs valutar
rezultate în urma achitarii datoriilor în valuta; diferentele nefavorabile de curs valutar
rezultate din evaluarea datoriilor în valuta la încheierea exercitiului financiar;diferentele
nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la financiar a disponibilitatilor
bancare în valuta, disponibilitati în în casierie, precum si a altor valoride trezorerie cum
sunt titluri de stat în valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta; diferente
nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a
acreditivelor siavansurilor de trezorerie în valuta);
6)- cheltuieli privind sconturile acordate (valoarea sconturilor acordateclientilor,
debitorilor sau bancilor);
7)- alte cheltuieli financiare;
Modele factoriale pentru analiza modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000lei cifra de
afaceri: "Modelul 1" , în care: Chd - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri,
CHD - suma cheltuielilor cu dobânzile, CA - cifra de afaceri, CS - capitalul strain
(împrumuturi, datorii asimilate si credite purtatoare de dobânda).
- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri, - rata medie a dobânzii. "Modelul
2" în care: Act - valoarea medie a activelor totale, - valoarea medie a activelor totale care
revine la 1000 lei cifra de afaceri, - ponderea procentuala a capitalului strain utilizat
pentru finantarea activelor totale (capitalul strain care revine la 100 lei total active), -
structura capitalului strain pe surse de provenienta, - rata dobânzii aferenta fiecarei surse
de provenienta a capitalului strain, Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000
lei cifra de afaceri ("Modelul 1") Felul modificarii Modificarea absoluta a cheltuielilor cu
dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri Modificarea totala a cheltuielilor cu dobânzile la
1000 lei cifra de afaceri din care: - influenta modificarii capitalului strain care revine la
1000 lei cifra de afaceri, - influenta modificarii ratei medii a dobânzii Modificarea
nivelului eficientei economice a cheltuielilor cu dobânzile exprimat prin indicatorul
"Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri", supus analizei conform modelului
1, ne permite sa formulam concluzii privind urmatoarele aspecte: - capitalul strain care
revine la 1000 lei cifra de afaceri, sau gradul de participare a capitalului împrumutat la
realizarea cifrei de afaceri se recomanda sa înregistreze o diminuare de la un segment de
timp la altul deoarece în aceste conditii creste capacitatea de autofinantare a activitatii
agentului economic simultan cureducerea nivelului cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifra de afaceri. În acest caz este necesar sa se confirme devansarea indicelui de dinamica
a sumei capitalului împrumutat de indicele de dinamica al cifrei de afaceri, - rata medie a
dobânzii va fi, de asemenea, acceptata la un nivel considerat minim, în conditiile aplicarii
unei politici financiare care sa tina seama de: rata inflatiei, situatia raportului cerere-
oferta pentru împrumuturile de pe piata financiara,capacitatea agentului economic de a
rambursa la scadenta capitalul împrumutat,alegerea sursei de creditare care percepe
dobânda cea mai mica. - într-o formulare generala se poate concluziona, ca pentru a
obtine o crestere aeficientei cheltuielilor cu dobânzile este necesar ca indicele de
dinamica al cifrei deafaceri trebuie sa devanseze indicele de dinamica al cheltuielilor cu
dobânzile, Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri
("Modelul 2") Felul Modificarea absoluta a cheltuielilor cu dobânzile la modificarii 1000
lei cifra de afaceri Modificarea totala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000lei cifra de
afaceri din care:- influenta modificarii valorii medii a activelor totale care revine la 1000
lei cifra de afaceri- influenta modificarii ponderii capitalului strain utilizat pentru
finantarea activelor totale- influenta modificarii ratei medii a dobânzii din care: -
influenta modificarii structurii capitalului strain pe surse de provenienta - influenta
modificarii ratei dobânzii aferenta fiecarei surse deprovenienta a capitalului strain
Analiza interdependentei cheltuielilor aferente activitatii economice cu ceilalti indicatori
economico-financiari
 Un sistem factorial de sinteza privind interdependenta cheltuielilor cu ceilalti indicatori
economico-financiari este pus în valoare, în primul rând, în cadrul analizei rezultatului
din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri, prin prisma modificarii unor indicatori
specifici care exprima volumul fizic al cifrei de afaceri, structura fizica a cifrei de afaceri,
preturile si tarifele practicate, precum si a costurilor unitarecomplete, astfel: -
Modificarea rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri: este explicata
prin: a) influenta modificarii cifrei de afaceri: din care: - influenta modificarii volumului
fizic al cifrei de afaceri, - influenta modificarii preturilor de livrare a marfurilor sau a
tarifelor serviciilor prestate, b) influenta modificarii cheltuielilor (cheltuielilor de
exploatare aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifra de afaceri: din care: - influenta
modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri, - influenta modificarii preturilor si tarifelor,
- influenta modificarii costurilor unitare complete,
 Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic Analiza rentabilitatii activitatii economice
prin prisma punctului critic constaîn a determina volumul fizic al productiei, vânzarilor
sau al serviciilor care trebuie executat astfel încât sa se asigure recuperarea în totalitate a
cheltuielilor de exploatare prin dimensiunea valorica a productiei obtinute, sau prin
încasarea contra valorii produselor vândute sau a serviciilor prestate. În acest caz,
reprezentarea grafica este considerata ca fiind un procedeu adecvat care faciliteaza
analiza propusa. Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:
• abscisa OX - volumul fizic al productiei fabricate, vândute sau a serviciilorprestate
;• ordonata OY - expresia valorica a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei deafaceri
(productiei) si respectiv a cifrei de afaceri (productiei);
• linia A - CF = cheltuielile fixe sau conventional-constante;
• linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei);
• linia O - CA = cifra de afaceri (valoarea productiei);
• triunghiul O - A - PC = zona pierderilor;
• triunghiul PC - CE - CA = zona profitului;
• punctul PC - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de exploatare
aferente sau, punctul critic al rentabilitatii prestatiilor (pragul de rentabilitate). Pentru a
calcula volumul fizic de productie fabricata, vânduta sau de servicii prestate care
corespunde pragului de rentabilitate (q*), când cifra de afaceri (CA) sau valoarea
productiei (Q) este egala cu cheltuielile de exploatare (CE), aferente cifrei de afaceri sau
aferente productiei, dupa caz, se procedeaza la construirea ecuatiei: CA = CE q*p = CF +
q*cv q*(p - cv) = CF de unde rezulta: , în care: q* - volumul fizic al productiei,
vânzarilor sau serviciilor prestate pentru care cifra de afaceri (productia) este egala cu
cheltuielile de exploatare aferente; - cifra de afaceri (valoarea productiei) care se
înregistreaza în punctul critic al rentabilitatii; - cheltuielile pentru exploatare aferente
cifrei de afaceri (productiei) la punctul pragului de rentabilitate; CF - cheltuielile fixe sau
conventional-constante; p - pretul sau tariful unitar; - cheltuielile variabile care revin la o
unitate fizica de produs sau de serviciu prestat. În conditiile acceptarii unui anumit
cuantum al profitului, volumul fizic al productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie
executat, livrat sau prestat, sedetermina pe baza urmatoarei relatii:
Analiza pragului de rentabilitate ofera posibilitatea fundamentarii a patrucategorii de
decizii, si anume:
1- managementul operativ al activitatii curente prin decizii care vizeazaoptimizarea
volumul fizic sau valoric al activitatii economice, pe sortimente sau petotal, pentru a
obtine rezultate financiare acceptabile si competitive. Aceste decizii vizeaza, de
asemenea, corectia operativa a eventualelor situatii sau fenomene care vor propaga efecte
nefavorabile, pe termen scurt, asupra rezultatelor financiare;
9. 2- asigurarea nivelului de profitabilitate dorit în cazul asimilarii în fabricatie a unui
nou produs în conditiile stabilirii volumului fizic al productiei din acest nou produs;
3- cuantificarea performantelor financiare care pot fi obtinute în cazul aplicarii unei
decizii care vizeaza dezvoltarea activitatii prin cresterea productiei si respectiv,prin
cresterea cifrei de afaceri care implica, în consecinta, si cheltuieli mai mari, atâtla nivelul
celor variabile cât si la cel al cheltuielior fixe;
4- cuantificarea rezultatelor previzibile în cazul aplicarii unor programe de investitii
pentru modernizari si perfectionari tehnologice, pentru mecanizarea siautomatizarea unor
activitati care, ulterior, vor determina diminuarea cheltuielilorvariabile, în special a acelor
cheltuieli efectuate cu forta de munca directa; Logica analizei pragului de rentabilitate
trebuie amendata cu câteva limite sauriscuri inerente care se refera la urmatoarele
aspecte: - veniturile totale exprimate prin valoarea productiei sau prin cifra de afaceri
sunt luate în calcul în conditiile unor preturi unitare de livrare sau de vânzare,constante,
indiferent de volumul productiei sau al vânzarilor, fapt ce poate fi infirmatde realitate în
anumite conditii particulare de functionare a pietei; - cheltuielile variabile unitare pot
înregistra modificari daca se obtine ocrestere a productiei pentru care se lucreaza ore
suplimentare platite cu tarifemajorate; - suma cheltuielilor fixe poate fi marcata de o
majorare prin extindereaaplicarii unor masuri de progres tehnic care se concretizeaza în
cresterea valorica aactivelor imobilizate corporale si în consecinta se înregistreaza
cheltuieli mai mari cuamortizarea. Determinarea si analiza punctului critic de rentabilitate
(pragului derentabilitate) poate fi extinsa si la nivelul cifrei de afaceri, în totalitatea sa,
fapt cepermite generalizarea acestei metodologii. În acest caz, punctul de echilibru al
cifreide afaceri în raport cu cheltuielile aferente, se obtine astfel: , în care:CA* - cifra de
afaceri în conditiile unui rezultat din exploatare nul;CV - cheltuielile variabile aferente
cifrei de afaceri;
 - proportia cheltuielilor variabile în cifra de afaceri. Analiza starii financiare pe baza
raportarilor de sinteza contabila. Starea financiara este privita prin prisma unui complex
de aspecte economico-financiare referitoare la performantele trecute si previzibile,
autonomia sisolvabilitatea financiara, îndatorarea asumata, efectul de pârghie, echilibrul
financiar,riscurile care pot determina deprecierea rezultatelor financiare. Analiza generala
a bilantului sau a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii Raportarile contabile
sunt un instrument al managementului agentiloreconomici prin care sunt sintetizate datele
evidentei contabile la un moment dat si peo perioada data (trimestru, semestru sau an),
privind patrimoniul de care dispune opersoana juridica, sursele de acoperire financiara ale
acestuia, precum si dateleinformative care privesc evolutia datoriilor si creantelor,
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, activele imobilizate, actiunile si obligatiunile,
repartizarea profitului,informatii privind salariatii, administratorii si directorii.
Raportarile contabile elaborate la sfârsitul unei perioade de timp date ofera informatiile
necesare pentru a caracteriza întreaga activitate economico-financiara aunui agent
economic si sunt constituite din urmatoarele documente: "Bilant" sau"Situatia activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii"; "Contul de profit sipierdere" sau "Rezultate
financiare"; "Situatia fluxurilor de trezorerie", "Activeimobilizate", "Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli", "Repartizare aprofitului";"Analiza rezultatului din exploatare",
"Situatia creantelor sidatoriilor"; "Principii, politici si metode contabile"; "Actiuni si
obligatiuni";"Informatii privind salariatii, administratorii si directorii"; "Alte informatii".
Nota: Modelul de bilant este preluat din lucrarea "Reglementari contabilepentru agenti
economici" elaborata de Ministerul finantelor publice si publicata de Editura economica
în anul 2002. Conform precizarilor din bilant, la indicatorul "F - Total active minus
datoriicurente", se constata ca în categoria datoriilor curente se includ doua posturi: "D
-Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si "I - Venituri în
avans".Asupra acestei modalitati de întelegere a continutului indicatorului "Datorii
curente"pot fi expuse urmatoarele amendamente:
- subventiile pentru investitii, localizate la "I - Venituri în avans", de regula,sunt
nerambursabile si în aceste conditii nu pot fi considerate datorii curente. Daca nuau o
eventuala clauza de restituire, subventiile pentru investitii urmeaza sa setransforme în
active imobilizate si vor fi astfel asimilate capitalurilor proprii sirespectiv capitalurilor
permanente, - postul din bilant intitulat "H - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli"
trebuieîmpartit, daca este cazul, în doua categorii, astfel: - provizioane aferente unei
perioade mai mici de un an si atunci vor ficonsiderate ca fiind datorii curente, -
provizioane aferente unei perioade mai mari de un an si atunci vor fiincluse în capitalurile
permanente. Analiza generala a bilantului este în esenta o analiza a situatiei
activelor,datoriilor si capitalurilor proprii si se bazeaza pe studierea structurii totalului
activelor, a fiecarei grupe (post), precum si a corelatiilor existente între grupe(posturi) si
elemente, atât în statica cât si în dinamica. Se considera, astfel, ca fiind aplicabile doua
tipuri de analize: analiza peverticala si analiza pe orizontala a bilantului. a) Analiza pe
verticala a bilantului Analiza pe verticala a bilantului este directionata, în mod distinct, în
scopul caracterizarii modificarilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi
sau elemente, înregistrata la sfârsitul perioadei analizate comparativ cu începutul
exercitiului financiar sau fata de un alt moment anterior ales ca baza de comparatie. De
asemenea, sunt de utilitate si comparatiile cu anumite niveluri apreciate carepere optime,
putând astfel sa se pozitioneze într-un context mai larg stareafinanciara si patrimoniala a
agentului economic, la un moment dat, dar si înperspectiva imediata. Aceasta analiza
vizeaza, prin urmare, urmatoarele aspecte: 1 - analiza, în statica si în dinamica, a
marimilor relative de structura careprivesc totalul activelor, prin prisma grupelor si
posturilor componente, astfel: Activeimobilizate/Total active; Imobilizari
necorporale/Total active; Imobilizaricorporale/Total active; Imobilizari financiare/Total
active; Active circulante/Totalactive; Stocuri/Total active; Creante/Total active; Investitii
financiare pe termenscurt/Total active; Casa si conturi la banci/Total active; Cheltuieli în
avans/Totalactive.
 2 - analiza proportiilor posturilor ce compun fiecare grupa în totalul grupei, laînceputul
anului si la sfârsitul anului, în context static si dinamic. O atentie distinctase recomanda a
fi acordata structurii grupelor: A - "Active imobilizate" pentru componentele: Imobilizari
necorporale,Imobilizari corporale si Imobilizari financiare; B - "Active circulante",
pentru a evidentia proportia posturilor: Stocuri,Creante, Investitii financiare pe termen
scurt, Casa si conturi la banci; D - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un
an", pentru acunoaste marimile relative de structura privind urmatoarelor elemente
componente:Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de credit
(Creditebancare pe termen lung si Credite bancare pe termen scurt); Avansuri încasate
încontul comenzilor; Datorii comerciale (Furnizori, Furnizori de imobilizari, Furnizori
-facturi nesosite); Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din
cadrulgrupului; Sume datorate privind interesele de participare; Alte datorii, inclusiv
datoriifiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale; G - "Datorii ce trebuie platite într-o
perioada mai mare de un an" pentru acunoaste marimile relative de structura referitoare la
urmatoarelor elemente componente: Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume
datorate institutiilor decredit; Avansuri încasate în contul comenzilor; Datorii comerciale;
Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din cadrul grupului; Sume datorate
privindinteresele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii
pentruasigurarile sociale; 3 - analiza structurii posturilor prin prisma elementelor care le
compun, la începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si respectiv în
dinamica. Este edificator, în acest sens, sa se procedeze, cu prioritate la analiza structurii
urmatoarelor posturi: "Stocuri", - pentru a cunoaste situatia urmatoarelor categorii de
stocuri:Materii prime si materiale consumabile; Productia în curs de executie; Produse
finitesi marfuri; Avansuri pentru cumparari de stocuri; "Creante", - pentru a putea
cunoaste proportia creantelor comerciale, asumelor de încasat de la societatile din cadrul
grupului, a sumelor de încasat dininterese de participare, alte creante, creante privind
capitalul subscris si nevarsat; "Investitii financiare pe termen scurt". Structura acestui
post de activecirculante are în vedere urmatoarele componente: Titluri de participare
detinute la societatile din cadrul grupului; Actiuni proprii; Alte investitii financiare pe
termen scurt (Actiuni, Obligatiuni emise si rascumparate, Obligatiuni, Alte investitii
financiare pe termen scurt si creante asimilate, Efecte de încasat, Efecte remise
sprescontare); "Imobilizari corporale", - pentru a caracteriza, prin prisma proportiilor pe
carele înregistreaza, situatia urmatoarelor elemente: Terenuri si amenajari de
terenuri;Constructii; Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru);
Aparate siinstalatii de masurare, control si reglare; Mijloace de transport; Animale si
plantatii;Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale; Imobilizari corporale în curs; "Imobilizari necorporale".
Structura acestei categorii de imobilizari are învedere urmatoarele componente:
Cheltuieli de constituire; Cheltuieli de dezvoltare;Concesiuni, brevete, licente, marci
drepturi si valori similare si alte imobilizarinecorporale; Fondul comercial; Avansuri si
imobilizari necorporale în curs; "Imobilizari financiare". Din punct de vedere structural,
imobilizarile financiare sunt repartizate astfel: Titluri de participare detinute la societatile
din cadrul grupului; Creante asupra societatilor din cadrul grupului; Titluri sub forma de
interese de participare; Creante din interese de participare; Titluri detinute caimobilizari;
Alte creante (Împrumuturi acordate pe termen lung, Dobânda aferentaîmprumuturilor
acordate pe termen lung, Alte creante imobilizate, Dobânzi aferentealtor creante
imobilizate); Actiuni proprii; 4 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat cu
proportiile similare considerate ca niveluri optime, cu marimi minime sau maxime care
au semnificatia de prag critic; Nivelurile optime sau limitele critice sunt estimate pe baza
unor efectuate pe esantioane reprezentative de agenti economici similari din punct de
vedere al profilului de activitate. 5 - compararea proportiilor înregistrate la un moment
dat de agentul economic studiat cu proportiile cunoscute din bilanturile contabile ale unor
parteneri economici cu acelasi profil de activitate. Prin aceasta analiza se identifica atât
modificarile care au avut loc în structuraactivului si pasivului cât si pozitia economico-
financiara a agentului economic înraport cu alti agenti sau cu niveluri optime sau limitele
critice, cauzele care au generat o anumita situatie, urmând sa se aplice în consecinta
masuri de corectie si consolidare financiara a patrimoniului. Pentru a observa
modificarile structurale intervenite pe perioade de 4-5 anisuccesivi este util sa se
construiasca si reprezentari grafice de structura care sunt foarte sugestive si permit sa se
identifice operativ directia si amploarea schimbarilor precum si tendinta marimilor
relative aferente componentelor structurale careformeaza bilantul. Informatiile necesare
realizarii cestor analize sunt sistematizate, în mod sintetic, în Bilant dar pentru unele
componente se vor folosi Balantele contabileanalitice. b) Analiza pe orizontala a
bilantului În afara aspectelor de natura structurala, în cadrul bilantului se formeaza
silegaturi de interdependenta care ilustreaza modalitatea în care mijloacele economices-
au constituit pe baza diverselor optiuni de asigurare a resurselor financiare, atât la
începutul exercitiului financiar, cât si la sfârsitul acestuia, precum si sensul dinamic
alrespectivei surse de finantare. Din acest punct de vedere, analiza pe orizontala
abilantului se refera la urmatoarele: 1 - compararea grupei A -"Active imobilizate" cu
grupa J - "Capital sirezerve" si aprecierea pe aceasta baza a proportiei acoperirii
financiare a activelor imobilizate cu capitalurile proprii. Dupa cum se observa în modelul
de bilant prezentat în tabelul 61, grupa J "Capital si rezerve" este format din: capital,
prime decapital, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul
exercitiuluifinanciar, iar suma acestor elemente este specificata în bilant prin "Total
capitaluriproprii". 2 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate"
si"Active circulante" cu grupa J - "Capital si rezerve". Prin acest raport comparativse
contureaza masura în care totalul activele imobilizate si circulante (totalul activelor) de
care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere financiar de
capitalurile proprii. 3 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate"
si"Active circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioadade pâna
la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada maimare de un an", ne
permite sa apreciem gradul în care suma totala a datoriilor, contribuie la asigurarea
resurselor financiare necesare constituirii activelor imobilizatesi circulante; 4 -
compararea elementului "Creante" din cadrul grupei B - "Activecirculante" cu grupele D
si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si respectiv "Datorii ce
trebuie platite într-o perioada mai mare de un an", este de asemenea o modalitate de a
constata în mod operativ care este echilibrul banesc între sumele pe care le are de încasat
agentul economic si sumele pecare le datoreaza. Urmarirea în dinamica a acestui raport
comparativ, eventual si la intervale de timp mai mici de un an, ofera posibilitatea unei
interventii manageriale oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativa a situatiei
fata de un raportconsiderat optim; 5 - compararea grupei C - "Cheltuieli în avans" cu
segmentul grupei I"Venituri în avans" care se refera în mod strict la veniturile înregistrate
înavans. Aceste elemente desi au un continut formativ diferit ele prezinta importanta din
punct de vedere patrimonial deoarece trebuie sa se afle într-un anumit
echilibru.Cheltuielile în avans se refera la cheltuielile cu reparatiile capitale
neprevazute,reparatiile curente si reviziile tehnice, abonamentele, chiriile etc. care se
suporta esalonat în exercitiile financiare viitoare, în timp ce veniturile înregistrate în
avanssunt formate din: veniturile anticipate (încasarile din chirii, abonamente etc.)
siveniturile de realizat aferente exercitiilor financiare urmatoare (vânzarile cu plata
înrate), respectiv încasarile sau creantele aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrarisau
prestatii neefectuate. Este, de asemenea, de remarcat si în cazul analizei pe orizontala a
bilantului,utilitatea aplicarii metodei comparatiilor pentru caracterizarea dinamicii
raporturilor dintre grupele si posturile acestei raportari contabile, pe intervale de 4 - 5 ani,
dar si în statica, prin efectuarea de comparatii cu niveluri optime sau limite critice,
precum sicu indicatori similari înregistrati de alti agenti economici.Nota: Pe baza
informatiilor sintetizate în bilant pot fi individualizati urmatoriiindicatori: Total active =
"A" + "B" + "C": Active curente = "B" + "C": Datorii curente = "D" + "H" + Venituri
înregistrate în avans: Datorii totale = Datorii curente + "G": Capital angajat = Capital
propriu + Capital împrumutat = "J" + "G":
 Capital propriu = Capital si rezerve = "J" Capital împrumutat = Credite pe termen mai
mare de un an = Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an = "G" Capital
permanent = Capital angajat + Subventii pentru investitii: Analiza ratelor financiare În
practica curenta de analiza a starii financiare a unui agent economic folosind informatiile
sintetizate în raportarile contabile se utilizeaza, în general, 5grupe de indicatori
interdependenti, al caror continut informational se completeaza reciproc, constituind un
ansamblu coerent si fundamental fara a exclude luarea înconsiderare si a altor indicatori
specifici în vederea caracterizarii unor domeniidistincte ale activitatii economico-
financiare. Cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara sunt titularizate astfel: 1-
grupa indicatorilor de performanta financiara; 2- grupa indicatorilor de eficienta a
utilizarii activelor circulante; 3- grupa indicatorilor de lichiditate; 4- grupa indicatorilor
care exprima gradul de îndatorare-solvabilitate; 5- grupa indicatorilor actiunilor si
dividendelor. Analiza indicatorilor de performanta financiara Sistemul indicatorilor de
performanta financiara a activitatii agentiloreconomici este determinat pe baza
informatiilor sistematizate în bilant sau în situatia activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii si respectiv în contul de profit si pierderesau în situatia rezultatelor financiare,
prezentând un interes deosebit în contextual analizei starii financiare a acestor unitati.
Indicatorul de performanta care ocupa un loc central în cadrul analizei economico-
financiare îl reprezinta rata rentabilitatii financiare (Rrf), care exprima capacitatea unui
agent economic de a genera profit net ca rezultat al folosirii capitalurilor proprii. Calculul
acestui indicator se realizeaza prin raportarea rezultatului net al exercitiului financiar la
capitalurile proprii înregistrate, de regula, lasfârsitul anului. Se apreciaza o marime
corespunzatoare a ratei rentabilitatii financiare dacaaceasta este mai mare decât rata
medie a dobânzilor pasive acordate de banci pentru depozitele bancare. În caz contrar
este mai avantajoasa depozitarea capitalului la obanca care va oferi posibilitatea obtinerii
unui câstig mai mare. Nivelul relativ al rentabilitatii este, de asemenea, dimensionat si pe
baza unorindicatori complementari, cum ar fi: - Rata rentabilitatii economice (Rre) care
poate fi calculata în trei variante: a) În scopul evitarii unui proces de decapitalizare a
agentului economic estenecesar ca aceasta expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba
o marime caredepaseste rata inflatiei. b) , în care:Rec este rezultatul economic, ca forma a
rezultatului brut al exercitiului obtinutînainte de plata impozitului pe profit si a
dobânzilor aferente creditelor contractate.Nota: La calculul ratei rentabilitatii economice
se poate folosi la numitor, în loculindicatorului "Total active", "Activul economic" care
este reprezentat de suma: Activeimobilizate + Active circulante nete. Activul economic
nu include activul format pebaza capitalurilor atrase în mod gratuit (datoriile de
exploatare, respectiv: Datoriile cetrebuie platite într-o perioada de pâna la un an si
Veniturile înregistrate în avans). c) , în care:capitalurile permanente sau resursele
permanente (stabile) sunt reprezentate prin suma capitalurilor proprii, datoriile ce trebuie
platite într-o perioada mai mare de un an precum si de suma subventiilor pentru investitii.
Aceasta relatie de calcul a ratei rentabilitatii economice este o expresie a eficientei cu
care au fost utilizate capitalurilepermanente ca resurse financiare globale de care a dispus
agentul economic, fara a luaîn consideratie resursele financiare temporare (datoriile
curente), care au termene deplata mai mici de un an.Nota: Daca este necesar, pentru rata
rentabilitatii economice poate fi calculata si oexpresie în termeni reali, prin aplicarea
formulelor propuse de Fisher, astfel: - atunci când rata inflatiei nu depaseste 10%: ,
 - în cazul unei rate a inflatiei care este formata din doua sau trei cifre: - Rata rentabilitatii
veniturilor totale (Rrvt) , - Rata rentabilitatii cheltuielilor totale sau rata rentabilitatii
resurselor consumate (Rrct) , - Rata rentabilitatii resurselor consumate pentru cifra de
afaceri (Rrrc) , -Rata rentabilitatii vânzarilor (Rrca) , La calculul acestui ultim indicator la
numaratorul raportului poate fi folosit ca alternativa si rezultatul (profitul sau pierderea)
obtinut ca diferenta între cifra de afaceri si cheltuielile de exploatare aferente acesteia
sau, rezultatul net al exercitiului financiar, dupa cum se considera ca se obtine un
indicator cu o semnificatie mai buna pentru interpretarea ratei rentabilitatii vânzarilor,
astfel: Un model specific de analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare care poate fi
construit este prezentat în continuare.
Modificarea totala a ratei rentabilitatii financiare , din care: -Influenta modificarii
multiplicatorului capitalurilor proprii -Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor
totale -Influenta modificarii ratei marjei neteNota: Notatia "Vrcp" este folosita pentru a
simboliza indicatorul "Rata rotatieicapitalurilor proprii" ("Numarul de rotatii al
capitalurilor proprii") care se calculeazaastfel: , iar forma Ratei rentabilitatii vânzarilor
simbolizata cu , este denumita si "Rata marjei nete". O pozitie interesanta în acest
sistemde relatii o detine indicatorul "Multiplicatorul capitalurilor proprii" (Mcp)
careevidentiaza si gradul de îndatorare al agentului economic, prin prisma raportului
dintre datoriile totale si capitalurile proprii, fapt ce rezulta din relatia: Analiza
indicatorilor de eficienta a utilizarii activelor circulante Viteza de rotatie a activelor, ca
expresie a eficientei utilizarii acestora, prezintaun interes aparte în contextul analizei
economico-financiare, deoarece aceasta constituie un indicator de politica comerciala. Se
semnalizeaza o activitate performanta atunci când viteza de rotatie a activelor si în
special a celor circulante, ca element component cu rol dinamic definitoriu, este în
crestere, deoarece favorizeaza marirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor
în cadrul fazelor ciclului economic, generic sintetizat, prin formula: bani - marfa - bani.
Eficienta utilizarii activelor circulante de care dispun agentii economici este apreciata
prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalului pe uncircuit în care
resursele banesti sunt folosite pentru achizitionarea materiilor prime,materialelor si
energiei, a serviciilor si lucrarilor executate de terti, în continuare acestea sunt folosite în
procesul de productie sau de realizare a serviciilor, parcurgând unele stadii intermediare
specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile sa fie vândute si deci încasata
contravaloarea lor. În final se obtine, prin urmare,reconstituirea formei banesti a
elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-au transformat în produse finite
sau servicii. Indicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante sunt: -
numarul mediu de rotatii al activelor circulante (n); - durata medie în zile a unei rotatii (d)
în care: Ac - valoarea medie a activelor circulante; Z - numarul de zile calendaristice ale
perioadei pentru care se face calculul vitezei de rotatie; CA - cifra de afaceri. În afara
indicatorilor care masoara viteza de rotatie, eficienta utilizarii activelor circulante este
apreciata si cu alti indicatori sintetici a caror semnificatiepune în valoare raportul dintre
efectul economic obtinut prin utilizarea activelor circulante si efortul financiar
materializat în valoarea medie a acestor active, cum arfi: - productia exercitiului la 1000
lei active circulante, , în care Q reprezinta productia exercitiului - valoarea adaugata la
1000 lei active circulante, , în care cu VA s-a notat valoarea adaugata- cifra de afaceri la
1000 lei active circulante, - venituri totale la 1000 lei active circulante, , în care cu Vt s-
au notat veniturile totale, - rezultatul net al exercitiului financiar la 1000 lei active
circulante, , în care Rn reprezinta rezultatul net al exercitiului Analiza factoriala a
dinamicii vitezei de rotatie a activelor circulante,exprimata prin indicatorul "durata medie
în zile a unei rotatii", are în vedere sistemul:. Sistemul factorial al analizei duratei medii
în zile a unei rotatii prin prisma modificarii cifrei de afaceri si a valorii (stocurilor) medii
a activelor circulante Felul modificarii Modificarea absoluta a duratei medii în zile a unei
rotatii a activelor circulante Modificarea totala a duratei medii în zile a unei rotatii, din
care: -Influenta modificarii cifrei de afaceri -Influenta modificarii valorii medii a
activelor circulante , din care: -influenta modificarii stocului mediu de resurse materiale,
productie în curs de executie, produse, ambalaje si marfuri -influenta modificarii valorii
medii a creantelor -influenta modificarii soldului mediu al investitiilor financiare pe
termen scurt si al disponibilitatilor banesti din casa si conturi la banci Sistemul factorial
al analizei valorii medii a stocului de active circulante prin prisma modificarii cifrei de
afaceri realizata în medie într-o zi si a vitezei de rotatie a activelor circulante Felul
modificarii Modificarea absoluta a valorii medii a activelor circulante Modificarea totala
a valorii medii a activelor circulante, din care: - Influenta modificarii cifrei de afaceri
realizata în medie într-o zi - Influenta modificarii duratei medii în zile a unei rotatii
Sistemul factorial al analizei rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri prin
prisma modificarii valorii medii a activelor circulante, a vitezei de rotatie a activelor
circulante si a ratei rentabilitatii vânzarilor .
Modificarea totala a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri, din care:
- Influenta modificarii valorii medii a activelor circulante
- Influenta modificarii numarului mediu de rotatii al activelor circulante
- Influenta modificarii ratei rentabilitatii vânzarilor
Semnificatia notatiilor folosite: - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri; Ac -
valoarea medie a activelor circulante; CA - cifra de afaceri; - numarul mediu de rotatii al
activelor circulante; - rata rentabilitatii vânzarilor.