TESTE DE EVALUARE

1. Care sunt cele mai cunoscute dimensiuni ale psihologiei:

a) Psihologia instruirii şi învăţării şcolare
b) Psihologia şcolară
c) Psihologia educativă (a elevului)
d) Psihologia sistemului educaţional
e) Toate sunt cunoscute

2. Ce studiază psihologia pedagogică:

a) Procesele psihice cognitive şi afectiv-volitive
b) Interpretarea rezultatelor obţnute în urma testării psihologice
c) Aplicarea diferitelor metode de învăţământ în procesul educaţional, aptitudinile elevului,
orientării şcolare şi profesionale
d) Limbajul pedagogic
e) Particularităţile perfecţionării continuă a „actorilor educaţiei”.

3. Identificaţi metodele şi tehnicile de cercetare aplicate în psihologia educaţiei:

a) observaţia şi experimentul
b) interviul şi ancheta
c) testele şi studiul de caz
d) analiza produselor activităţii elevilor
e) toate metodele enumerate.

4. Selectaţi factorii dezvoltării psihice

a) Comunicarea, comportamentul şi atitudinile celor din jur
b) Ereditatea, mediul, educaţia.
c) Trăsăturile aptitudinale şi caracteriale ale individului
d) Personalitatea părinţilor
e) Activitatea extraşcolară şi extracurriculară

5. Selectaţi una dintre condiţiile instruirii enumerate:

a) conţinuturi de învăţare neştiinţific;
b) profesorul este autoritar în relaţia cu elevul;
c) existenţa unui contact direct între profesor şi elev;
1
 d) acţiunile profesorului sunt neconstructive;
e) acţiunile elevului sunt orientate către activităţi distractive.

6. Ce reprezintă procesul de învăţămînt:

a) un nivel de dezvoltare a unei societăţi
b) un set de valori acceptate şi promovate într-o comună
c) informare şi comunicare socială
d) o componentă a sistemului de învăţământ
e) analiza psihologică a unei lecţii predate.

7. Ce semnifică predarea:
a) formă de organizare a procesului de învăţământ
b) acţiune realizată de către elev în timpul lecţiei
c) activitate de receptare a cunoştinţelor din partea profesorului
d) aplicarea situaţiilor-problemă la preşcolari
e) acţiunea de comunicare pedagogică (didactică) propusă de profesor.

8. Ce presupune învăţarea:
a) o competenţă pedagogică, obţinută în adolescenţă
b) un nivel de valorifiare a temei lecţiei selectate exclusiv de cadrul
didactic
c) dobîndirea unor cunoştinţe, deprinderi şi strategii conform obiectivelor
incluse în cadrul programelor şcolare
d) activitate de stimulare a satisfacţiei profesionale a profesorului
e) o interacţiune dintre procesul şi sistemul de învăţămînt

9. Ce semnifică evaluarea:
a) acţiune iniţiată de profesor pentru verificarea gradului de realizare
a sarcinilor de predare-învăţare
b) dezaprecierea nivelului de cunoaştinţă al profesorului
c) proiectarea etapelor unei lecţii
d) informarea elevului cu activităţile didactice preconizate
e) învăţare+învăţare+învăţare

2
10. Ce cuprinde forma de organizare a procesului de învăţămînt:
a) binomul profesor-elev în asigurarea predării în ciclul primar
b) obiectivele instructiv-educative realizate în preşcolaritate
c) activităţi desfăşurate în afara clasei
d) ansamblul modalităţilor de realizare a activităţii didactice
e) comunicarea didactică în şcoală.

11. Identificaţi una dintre caracteristicile lecţiei enumerate:

a) se realizează sub conducerea elevului
b)este o forma organizatorică de bază a procesului de învăţămînt
c) asigură cadrul pentru realizarea activităţilor interesante elevului
d)utilizează un conţinut de învăţare specific preadolescenţei
e) elaborează tematici pentru curriculumului modernizat din Republica Moldova.

12. Selectaţi una dintre etapele enumerate din structura lecţiei:

a) Analiza capacităţilor dobîndite
b) Selectarea sarcinilor de învăţare de natură pedagogică şi psihologică
c) Obţinerea notelor pozitive
d) Evaluarea dinamicii procesului de învăţămînt
e) Enunţarea obiectivelor elevilor

13. Cum este definită clasa de elevi, în contextul organizaţiei şcolare:

a) Instituţie, care permite elevilor să manifeste un comportament libertin
b) Organizaţie socială în care se realizează oră de dirigenţie
c) Grup educaţional, ce se bazează pe reguli de funcţionare specifice, subordonate
scopurilor sale proprii
d) Stabileşte climatul şcolii
e) Implică un interacţiuni elevi-elevi

14. Rezumaţi o caracteristică a clasei de elevi:

a) Se bazează pe diverse scopuri conform programelor de instruire şi de educaţie;
b) Asigură cadrul de realizare a unor activităţi de socializare specifife preşcolarilor;
c) Are o compoziţie relativ omogenă generată de faptul că elevii au aceeaşi vârstă
3
 psihologică şi şcolară;
d) Nu îndeplineşte sarcini şcolare, dar extraşcolare;
e) Implică o marginalizare a elevilor cu comportamente deviante

15. Ce categorie de relaţie nu influenţează personalitatea elevului, atât în sens pozitiv, cât şi în
sens negativ:
a) Relaţii de inter-cunoaştere
b) Relaţii şcoală-comunitate
c) Relaţii de intercomunicare
d) Relaţii afectiv-motivaţionale
e) Relaţii de rivalitate

16. Selectaţi una dintre caracteristicile relaţiei dintre profesor şi elev

a) Caracterul hipercomplex
b) Caracterul relaţiilor modeste, realizate prin intermediul proceselor logice
c) Caracterul logic al procesuluui de învăţământ
d) Caracterul constant afectiv exprimat în activitatea de educaţie, instruire, învăţare.
e) Caracterul asimetric, rezultat din statutul diferit, generat de vârstă, experienţă

17. Ce nu reprezintă situaţia de criză în clasa de elevi?

a) Un eveniment inopinat, neaşteptat, dar şi neplanificat
b) O izbucnire instantanee, de o declanşare fără avertizare;
c) O atmosferă favorabilă pentru procesul de învăţământ
d) O comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canalelor;
e) O stare de confuzie, un climat de insecuritate

18. Identificaţi un stadiu de analiză şi de intervenţie a cadrului didactic într-o situaţie de criză:
a) .Prezentarea şi evaluarea problemei
b) Crearea unui climat dezechilibrat de învăţare
c) Comiterea în continuare a greşelilor educaţionale
d) Apreciem comportamentul neadecvat al elevului
e) Recomandăm directorului şcolii să organizeze terapie de grup.

19. Selectaţi o strategie de prevenţie a comportamentelor inadecvate:

a) Organizarea unui concert dedicat Zilei de 8 martie
4
 b) Stabilirea regulilor de respectat pentru fiecare elev
c) Recompensăm sistematic comportamentele părinţilor
d) Ignorăm comunicarea cu părinţii
e) Menţinem unui climat negativ în clasa de elevi

20. Ce stil trebuie să adopte profesorul în relaţiile cu elevii:

a) De depistare a greşelilor comise în familie;
b) De colaborare cu elevii pentru a alege formele de pedepse;
c) De cooperare, de toleranţă şi respect, de coeziune afectivă, de confruntare a opiniilor;
d) De a permite absentarea nemotivate de la lecţii;
e) De promovare a atitudinii violente faţă de elevii altor clase.

21. Identificaţi patru condiţii sau factori ce modelează influenţa educaţională:

a) Relaţia afectivă existentă între elevi şi profesor
b) Percepţia interpersonală profesor - elev
c) Abundenţa investigaţiilor comportamentului elevilor
d) Folosirea în exces a influenţei de către profesor
e) Gradul de individualizare a strategiilor de intervenţie ale cadrului

22. Selectaţi trei competenţe necesare în profesia didactică:

a) Competenţa psihoafectivă şi de comunicare
b) Competenţa morală
c) Competenţa de a influenaţa negativ părinţii elevilor
d) Competenţa psihopedagogică
e) Competenţa de manipulare a cunoştinţelor

23. Identificaţi patru situaţii conflictuale care au loc în şcoală:

a) Conflict predare-învăţare
b) Conflict părinte-părinte
c) Conflict profesor-elev
d) Conflict elev-elev
e) Conflict profesor-profesor

24. Cine afirma: „Pedagogia funcţionează ca o dramă. În învăţămînt, dorinţa de cunoaştere a

elevului se ciocneşte de dorinţa profesorului ca elevul să ştie”:
5
 a) J. Piaget
b) G. Bachelard
c) M. Mannoni
d) L.Vîgotski
e) S. Cristea

25. Selectaţi trei tipuri de strategii şi tehnici de rezolvarea a situaţiilor conflictuale în clasă:
a) Strategii de stimulare
b) Strategii de evitare
c) Strategii de diminuare
d) Strategii de confruntare
e) Strategii de relaţionare

26. Ce reprezintă comunicarea. Selectaţi patru definiţii:

a) Este o modalitate fundamentală de interacţiune psihosocială
b) Un schimb continuu de diferite mesaje între interlocutori
c) O informaţie complexă despre individ
d) O relaţie interumană durabilă
e) O influenţă de menţinere ori de modificare a comportamentului individual sau de grup.

27. Selectaţi trei definiţii ale comunicării didactice:

a) O modalitate fundamentală de interacţiune psihosocială realizând un schimb continuu de
diferite mesaje între cadru didactic şi elevi
b) Un act neintenţionat, ce se desfăşoare într-un cadru dezorganizat
c) O relaţie interumană durabilă pentru a influenţa menţinerea ori modificarea atitudinilor şi
comportamentelor individuale sau de grup
d) O comunicare instrumentală, direct implicată în susţinerea unui proces sistematic de
învăţare
e) O relaţie prin care cadru didactic şi elevi nu se pot înţelege şi nu se influenţează reciproc

27. Ce implică comunicarea paraverbală? Selectaţi trei categorii:

a) Caracteristicile vocii
b) Comunicarea nonverbală
c) Comunicare interactivă
d) Particularităţile de pronunţie
6
 e) Intensitatea rostirii, ritmul şi debitul vorbirii, intonaţia, pauza

28. Se disting mai multe blocaje, obstacole în comunicarea didactică. Selectaţi trei dintre cele
enumerate:
a) Blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate în comunicarea didactică
a) Blocaje determinate de canalul de transmisie
b) Blocaje de recunoaşterea muncii lor din partea profesorului
b) Blocaje determinate de particularităţile domeniului în care se realizează comunicarea
didactică
c) Blocaje determinate de comportamentul directorului de şcoală

29. Pentru realizarea comunicării optime sunt necesare un şir de condiţii psihologice. Selectaţi trei
dintre ele:
a) Libertatea exprimării gîndurilor
b) Viteza cuvintelor într-un minut
c) Consistenţa de conţinut a comunicărilor
d) Condiţia expresivităţii
e) Cerinţa inteligibilităţii comunicării

30. Ce reprezintă învăţarea? Identifică două definiţii:

a) Învăţarea înseamnă o atitudine faţă de cunoaştere, faţă de viaţă;
b) Învăţarea este necesară doar preşcolarilor
c) Învăţarea este un proces al cărui rezultat constă într-o schimbare comportamentală
durabilă
d) Învăţarea produce claritate în comportament
e) Învăţarea presupune autoestimare

31. Enumeraţi trei teorii clasice ale învăţării:

a) teoria asociaţionistă a învăţării
b) teoria acţiunilor mintale;
c) teoria învăţării ierarhice şi dirijate (Gagne).
d) teoria învăţării intuitive (Kofka)
e) teoria învăţării prin condiţionare operantă (Skinner);

7
32. Enumeraţi două teorii moderne ale învăţării:
a) teoria acţiunii şi învăţării (Piaget);
b) teoria învăţării stadiale şi prin explorarea alternativelor (Bruner);
c) teoria învăţării prin conexiune condiţionată respondentă şi exerciţiu (Watson, Thomdike,
Pavlov);
d) teoria învăţării prin configuraţie (Kohler);
e) teoria cercetării psihologice a învăţării

33. Teoria acţiunilor mintale a fost dezvoltată de către:

a) P. I. Galperin
b)Jean Piaget
c) Ann Birch
d)J. S. Bruner
e) R. M. Gagne
34. R. Gagne a identificat opt tipuri de învăţare. Selectează patru dintre ele:
a) Învăţarea stimul-răspuns (S–R)
b) Învăţarea de asociaţii verbale
c) Învăţarea de influenţe
d) Învăţarea noţiunilor
e) Rezolvarea de probleme

35. Identificaţi patru legi ale învăţării:

a) Legea motivaţiei
b)Legea conexiunii inverse
c) Legea repetiţiei
d)Legea transferului
e) Legea cognitivă a învăţării

36. Stilul de învăţare reprezintă:

a) Un raport dintre cerere şi ofertă în învăţare
b)O modalitate de predare
c) Un ansamblu de factori cognitivi, afectivi şi fiziologici
d)O preferinţă perceptivă
8
 e) O diversitatea conceptuală

37. Motivaţia înseamnă:

a) Efortul unui individ
b) Totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite,
conştientizate sau neconştientizate
c) Activitatea fizică a organismului
d) Realizările unei persoane
e) Deprinderile învăţate de o persoană

38. Enumeraţi trei funcţii ale motivaţiei:

a) Funcţia de activare internă şi de semnalizare a unui dezechilibru
b) Funcţia de mobil sau de factor declanşator al acţiunilor efective.
c) Funcţia de autoreglare a conduitei
d) Funcţia de selectare a informaţiei
e) Funcţia de structurare a personalităţii.

39. Motivele sînt extrem de variate. Identificaţi patru categorii:

a) Inteligibile şi neinteligibile
b) Individuale şi sociale
c) Inferioare şi superioare
d) Minore şi majore
e) Egoiste şi altruiste

40. Există mai multe tipuri de interese. Identificaţi trei categorii:

a) Generale şi personale
b) Pozitive şi negative
c) Profesionale şi extraprofesionale (de timp liber)
d) Verbale
e) Impulsive

41. Identificaţi patru componente interne ale motivaţiei pentru învăţare:

a) Atitudinile
b) Curiozitatea
c) Temperamentul
9
 d) Autoeficienţa
e) Necesităţile
42. Deseori motivaţia este concepută ca o secvenţă de evenimente, care constă din:
a) A – atenţie
b) R – relevanţă
c) C – confidenţe/încredere
d) S – satisfacţie
e) O - ofertă

43. Există o varietate de comportamente ce indică problemele de motivaţie. Identificaţi patru

dintre acestea:
a) Elevul amână cât mai mult momentul începerii lucrului;
b) Are dificultăţi în a se decide;
c) Crede că părinţii sunt obligaţi să îl ajute în toate;
d) Refuză să încerce să execute o nouă activitate;
e) Îşi face munca rapid şi fără a fi atent;

44. Rolland Viau recomandă mai multe strategii de intervenţie. Identificaţi trei dintre ele:
a) Învăţătorul trebuie să-i înveţe pe elevi să gândească pozitiv;
b) Învăţătorul trebuie să-i obişnuiască pe elevi să-şi stabilească în mod realist standardele de
reuşită
c) Învăţătorul trebuie să-l obişnuiască pe elev să nu se judece prea sever şi să nu se
culpabilizeze atunci când greşeşte.
d) Învăţătorul trebuie să comapare elevii între ei;
e) Învăţătorul nu trebuie să-i ceară elevului să verbalizeze operaţiile pe care le execută.

45. Există o cauzalitate complexă a insuccesului şcolar, care sunt determinate de trei categorii de
factori. Identificaţii:
a) Personalităţii (în formare) a elevului
b) Familiei şi mediului
c) De exprimare a gîndurilor
d) De transpunere în practică a teoriei
e) Şcolii (cauze pedagogice)

10
46. Există mai mulţi factori ai reuşitei şcolare. Identificaţi patru dintre ei:
a) Factori biologici
b) Factori psihologici
c) Factori pedagogici (care ţin de şcoală)
d) Factori socioculturali (din familie şi comunitate)
e) Factori de rol

47. Prevenirea şi combaterea eşecului şcolar poate fi realizată prin mai multe modalităţi.
Identificaţi trei dintre ele:
a) Cunoaşterea elevului, din punct de vedere psihologic, pedagogic şi social;
b) Creşterea rolului învăţământului secundar
c) Cunoaşterea activităţii profesionale ale părinţilor
d) Asistenţa psihopedagogică specială acordată elevilor dar şi educatorilor (profesorilor şi
părinţilor)
e) Individualizarea sau diferenţierea instruirii în cadrul procesului de educaţie şi de
învăţământ

48. Power şi Bartholomew (1987) explică patru idei privind o bună colaborare. Identificaţi-le:
a) Înţelegerea constrângerilor pe care le impun sistemele
b) Lipsa rolurilor şi responsabilităţilor rigide, dar şi existenţa unor limite bine definite
c) Posibilitatea exprimării îngrijorărilor fără ca acestea să fie etichetate ca „probleme” de
către ceilalţi
d) Respectă abilităţile şi cunoştinţele celuilalt, făcând schimb de idei şi opinii
e) Nu se consultă în luarea deciziilor cu privire la programul educaţional al copiilor

49. Specificaţi patru tipuri de relaţiile ce se pot constitui în atitudini constructive dintre părinţi şi
învăţător:
a) Se focalizează pe interesele comune
b) Împărtăşesc informaţii pentru a construi împreună strategii de intervenţie
c) Alcătuiesc planuri împreună şi iau decizii ce vizează nevoile părinţilor, educatorilor şi
elevilor
d) Au aceleaşi opinii privind activitatea în domeniul şcolar şi comportamentul
e) Nu dau dovadă de dorinţa de a rezolva conflictele
11
50. Familiile şi copiii ar trebui să se situeze la intersecţia a trei „cercuri” de sprijin:
a) Un sistem de educaţie pro-familie
b) Valorizată învăţării
c) Relaţii de îngrijire
d) Instituţii de mare utilitate
e) Servicii specializate de intervenţie şi tratament în situaţii de criză

12