Sunteți pe pagina 1din 14

ENDODONTIE FINAL

1.Elemente favorizante si determinante in aparitia incidentelor, accidentelor si esecurilor in


tratamentul endodontic.

♠Elemente favorizante:
- Poziti adintelui pe arcada→ vizibilitate,acces
- Morfologie corono-radiculara
- gradul de distructie coronara
- restaurari coronare sau corono-radiculare preexistente
- imagine radiologica absenta, inadecvata sau incorect interpretata
- complexitatea sistemului endodontic

♠ Elemente determinante:

- erori de diagnostic si/sauprognostic


- tehnica si instrumentar inadecvate situatiei clinice respective
- abdicarea de la principiile acceptate ale terapiei endodontice in oricare dintre etapelea cesteia
- neglijarea restaurarii corono-radiculare adaptate la necesitatile unui dinte devital
→ NU erorile de tehnica reprezinta cauza directa a esecurilor terapeutice

Prezenta factorilor iatrogeni la nivelul canalelor radiculare netratate

sau incomplet tratate constituie elementul etiologic principal

al patologiei periradiculare

2.Cum optimizam anestezia insuficienta ?


o eugenolat aplicat timp de 1 – 2 minute pe suprafata dentinara la nivelul peretelui
pulpar sau parapulpar (acesta este activ atat asupra fibrelor A si C) permite
deschiderea camerei pulpare; se injecteaza apoi anestezic intrapulpar – dureros, dar cu
efect imediat si profund (Tornstad 2003)
o anestezie intraligamentara, intraosoasa(realizata ulterior celei troncular periferice)
(Nusstein, 2003; Gallatin, 2000 ) sau intrapulpar

1
o Recomandari:
 o injectare lenta (60 secunde), creste rata de succes a anesteziei in raport cu
una rapida (15 secunde), in special in situatia anesteziei tronculare periferice
 realizarea unei infiltratii anestezice pentru nervul bucal creste semnificativ
sansele de succes ale unei anestezii la nervul alveolar inferior (de la 77% la
88%)

3.Anestezia pulpara
-este o alternativa la anestezia tronculara periferica
-rata de succes 100%

4.Spre ce se poate indrepta o cavitate de acces incorecta


→modificarea morfologiei interne a camereipulpare

Impiedicarea accesului corect la nivelul canalului radicular

→neindepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare

conditii de instalare a discromiei

5.Etiologia/ cauzele perforatiilor


Cauza perforatiei este crearea unei cavitati de acces incorecta.

Tipuri de perforatii:
 perforatii la nivel parodontal marginal

 perforarea podelei camerei pulpare la nivelul furcatiei

 perforatia laterala

 pericolul perforatiei la nivel radicular lateral: “stripping” (fenestrarea)

 perforatia radiculara in ⅓ apicala

 transportul apexului prin utilizarea unor ace Kerr de calibru mai mare in raport cu cele de calibru
minim → “clepsidra”, “zipping”

2
6.Elemente favorizante ale perforatiilor din 1/3 apicala.
-utilizarea unui ac Kerr de calibru mai mare decat ar trebui
-se numeste zipping

7.Caracteristicile perforatiei la nivel radicular lateral.


Se numeste stripping sau fenestrare.
Aceasta perforatie nu este data neaparat de patrunderea propriu-zisa a instrumentului ci de
subtierea progresiva a dentinei in acea zona in care dentina este cea mai subtire (curbura interna =
zona periculoasa).

8..Ce este strippingul?


Sau fenestrarea reprezinta perforatia la nivelul peretelui lateral radicular ce nu este data neaparat
de patrunderea propriu-zisa a instrumentului ci de subtierea progresiva a dentinei in acea zona in care
dentina este cea mai subtire (curbura interna = zona periculoasa).

9..Etiologia perforatiilor laterale.


-neprecurbarea acului
-nu am facut preevazarea in 1/3 coronara a canalului radicular

10.Etiologia transportarii apicale


 transportul apexului prin utilizarea unor ace Kerr de calibru mai mare in raport cu cele de calibru
minim → “clepsidra”, “zipping”

Transportarea apicala nu este o perforatie propriu-zisa ci o largire a unui orificiu deja existent
(constrictia apicala)

11.Cauzele pragurilor
 cavitate de acces neadecvata

 instrumentar endodontic de calibru prea mare

 instrumentar rigid, lipsit de flexibilitate

 absenta precurbarii

 rezolvarea pragului prin precurbarea accentuata aunui ac Kerr de calibru mic

3
12.Cum se indeparteaza instrumentele si pivoturile? Cu ce?
- Posibilitati de rezolvare:
o mobilizarea si indepartarea fragmentului cu un ac Haedstrӧem
 freza fracturata
 con de argint
o mobilizarea si indepartarea fragmentului cu:
 instrumentul Caufield (ca o sonda care se bifurca la varf; instrumentul se
sprijina pe peretele opus canalului unde se afla instrumentul fracturat)
 pensa Steiglitz
 pensa Mosquito Hartman
 pensa Peet
 utilizarea frezelor de tip Roto Pro → freze netaietoare, care actioneaza prin
vibratie, cu miscari circumferentiale in jurul stiftului
 dispozitiv Gonon

Truse speciale pentru mobilizarea si indepartarea fragmentului:

 dispozitivul Gonon
Mod de actiune
-degajare de jur imprejurul pivotului
-fixare cu dispozitive speciale
-extractie cu clestele din trusa
 trusa Masseran
 Mini Endo
-pentru instrumente mici in zona radiculara 1/3 coronara
 Micro Mega
Mod de actiune:

-inserarea unui tub ce prezinta in interior un piston cu varf ascutit ce trece de fragment si il
impinge lateral si il prinde intre piston si tub  extractia ( se face in canale drepte)

 Kitul Ruddle
 Post Removal System (PRS) –pentru pivoti
 Sybron Endo
 Instrument Removal System (IRSTM) (Dentsply Tulsa Dental)
 Dispozitivul Ivory → pivoturi
 Eggler Post Remover → pivoturi
 dizlocare ultrasonica directa
 dizlocare ultrasonica mediata
 dispozitive ultrasonice la care se ataseaza instrumentarul endodontic
 anse pentru aparatul ultrasonic

4
 anse ultrasonice adaptate dislocarii fragmentelor
 freze Glidden Gates modificate
 utilizarea frezelor Gates Glidden modificate + instrumentarului ultrasonic
 extractorul Conceillier
 anse ultrasonice dedicate indepartarii pivoturilor → anse mai groase, robuste

13.Semne RX fractura verticala?


 fractura verticala corono-radiculara

 fracturaverticala radiculara

 fractura verticala radiculara consecutiva obturatiei de canal prin condensare laterala


(fractura in “J”)

 linii de fractura verticala consecutiv plasarii unui pivot si respectiv obturatiei de canal
(sectiune transversala la 5 mm de apex)

 fractura verticala radiculara consecutiv utilizarii unui stift autoinfeliletant la nivelul canalului
radicular palatinal

 fractura corono-radiculara rezolvata printehnica adeziva si replantare

14.Elemente care definesc esecul unui tratament endodontic


o Canale radiculare netratate

o obturatii de canal incorecte:

 incomplete

 neomogene

 cu depasire

o lipsa vindecarii leziunii periapicale preexistente

o evolutia unei leziuni periapicale preexistente

o aparitia unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului endodontic

5
o mentinerea sau reaparitia uneis imptomatologii clinice

o lipsa de corelare a simptomatologiei clinice cu aspectul radiologic

- esecul unui tratament endodontic poate aparea si in urmatoarele situatii:

o infiltratii marginale→ de-a lungulobturatiei de canal prin:

 pierderea integritatii restaurarii coronare (fractura)

 absenta adaptarii marginale a restaurarii coronare

 recidiva de carie, carie secundara

 patologie parodontala marginala netratata

o fractura radiculara→determinata de utilizarea incorecta a unui pivot

o disfunctie ocluzala→determinata de restaurarea coronara incorect adaptata

15.Restaurarea coronara poate compromite tratamentul endodontic prin?


o ca moment al executiei

o in conceptie

o din punct de vedere al materialelor utilizate

o prin nerespectarea tehnicii specifice

16.Criteriile ESE de esec si reusita


o La minimum un an de la finalizarea tratamentului endodontic:

 Succes:

 Absenta totala a simptomatologiei clinice specifice (durere, edem,


fistula)

 Dintele este functional

 imagine radiologica lipsita de orice elemente patologice

 Esec:

 apare o leziune periapicala sau se mareste cea preexistenta

6
 in decurs de 4 ani leziunea periapicala preexistenta a ramas identica
sau si-a micsoarat dimensiunile fara a disparea complet

 apar semne radiologice de rezorbtie radiculara sau hipercementoza

 exista o contradictie intre simptomatologia clinica si imaginea


radiologica

17.Semnele evolutiei reusite a trat de canal


 Absenta totala a simptomatologiei clinice specifice (durere, edem, fistula)

 Dintele este functional

 imagine radiologica lipsita de orice elemente patologice

18.Criterii de apreciere al esecului trat endo / Semne clinice care impun realuarea trat endo
 apare o leziune periapicala sau se mareste cea preexistenta

 in decurs de 4 ani leziunea periapicala preexistenta a ramas identica sau si-a


micsoarat dimensiunile fara a disparea complet

 apar semne radiologice de rezorbtie radiculara sau hipercementoza

 exista o contradictie intre simptomatologia clinica si imaginea radiologica

19.Cauza si solutiile neidentificarii canalelor?


Cauza este reprezentate de cavitatea de acces incorect realizata.
 cavitate de acces corecta

 pastrarea morfologiei interne a camerei pulpare prin utilizarea de freze


adecvate (ex: Endo-Z fissure bur Maillefer) sau a echipamentului ultrasonic
dedicat

 coloranti tisulari

 examinarea podelei camerei pulpare cu sonde endodontice (ex: endodontic


explorer 6XL - HuFriedy )

 examinarea santului care uneste orificiile canalelor radiculare cu ace Kerr 8 si


10

7
 imaginea marita, cu iluminare perfecta →microscop, lupe

 cunoasterea variabilitatii anatomice endodontice radiologice cu incidenta


excentrica

20.Premolari:nr canale radiculare


Pm 1 maxilar (3 variante tipice) (2 radacini)

-2 canale fuzionate

-2 canale separate in aceeasi radacina

-2 canale in 2 radacini distincte

Pm1 mandibular (1 radacina intotdeauna si de obicei 1 canal)

-2 canale in 24% din cazuri

Clasificarea sistemului endodontic (dupaWeine):

o tip I → un orificiu / un canal / un foramen apical

o tip II → 2 orificii / 2 canale / un foramen apical

o tip III → 2 orificii / 2 canale / 2 forameneapicale

o tip IV → un orificiu / 2 canale / 2 forameneapicale

21.Morfologia radiculara a molarilor


- intre 5 si 31% din molariiinferiori au 2 canale distale

- alte studii (Faba-Campos, Pomeranz, 2000) descriu situatii cu 3 canale meziale

- situatii de molari inferiori avand canale in forma literei “C”intre 2,7 si 8% la populatia mixta
din punct de vedere etnic si pana la 34,6% la populatia asiatica (Wen Lin Chai, 2004)

- primul molar maxilar prezinta in proportie de 77-85% al 2 lea canal la nivelul radaciniii
mezio-vestibulare numit MB2. Mezio lingual sau mezio palatinal (! acest canal este
intotdeauna situat palatinal de canalul meziovestibular)

8
22.Variatii ale morf endo la molarii inf
- intre 5 si 31% din molariiinferiori au 2 canale distale

- alte studii (Faba-Campos, Pomeranz, 2000) descriu situatii cu 3 canale meziale

- situatii de molari inferiori avand canale in forma literei “C”intre 2,7 si 8% la populatia mixta
din punct de vedere etnic si pana la 34,6% la populatia asiatica (Wen Lin Chai, 2004)

23.Odontometria incorecta:cauze
o necunoasterea lungimii medii radiculare

o absenta imaginii radiologice sau lipsa de calitate a acesteia

o neutilizarea unor mijloace electronice de determinare

o nerespectarea timpilor operatori si a instrumentarului endodontic adecvat

o erori in cursul tratamentului biomecanic de canal care modifica lungimea de lucru initial
stabilita (lipsa irigatiei endodontice si a recapitulatiei acelor)

24.Cauzele obturatiei de canal neomogena


 numar de conuri accesorii prea mic sau condensare insuficienta a acestora in tehnica
condensarii laterale la rece

 injectare deficitara a gutapercii in situatia obturatiei prin tehnicile ce utilizeaza incalzirea


acesteia

 includerea de bule de aer in situatia tehnicii pasta + con

 retragere prea rapida a acului Lentullo din canal in cadrul aceleeasi tehnici

25. Cauzele obturatiei de canal incompleta


 erori de odontometrie

 scurtarea lungimii de lucru (irigatie insuficienta, etc)

 instrumentarea insuficienta a canalului radicular

 crearea de praguri, cai false, perforatii

9
 con master de calibru prea mare

 instrumentar de obturatie de calibru prea mare: spreadere, pluggere, ac Lentullo

 consistenta crescuta a cimenturilor de sigilare

26.Cauzele obturatiei de canal cu depasire


 erori de odontometrie

 perforatie apicala directa (transportarea si largirea foramenului apical)

 con master de calibru prea mic

 cantitate crescuta de ciment de sigilare proiectat dincolo de constrictia apicala

 gutaperca fluidificata in exces in situatia obturatiei prin tehnicile ce utilizeaza incalzirea


acesteia

27.Factorii care trebuie luati in considerare in selectia de restaurare morfo-functionala


coroanra sau corono-radiculara?
• cantitatea restanta de tesuturi dure dentare sanatoase

• pozitia dintelui pe arcada

• tipul de ocluzie

• solicitarea determinata de dintii antagonisti

• caracteristicile anatomiei radiculare respective (lungime, grosime, directie, curburi)

28.Elemente pe care se bazeaza decizia de utilizare a unui pivot.


-cantitatea de substanta dura restanta
-gradul de solicitare ocluzala
-posibilitatile de redare a fizionomiei
-rolul protetic ulterior al dintelui respectiv

29.Parametrii/ criterii de selectie ale unui pivot endodontic


1. pozitia dintelui pe arcada

2. tipul de ocluzie

10
3. functiile dintelui restaurat

4. cantitatea de substanta dura restanta

5. anatomia si dispunerea canalelor radiculare

30.Tipuri de pivot
• metalice

o turnate

o prefabricate: otel, Ti, Ni-Cr

 cilindrice cu filet

 conice cu filet

• non metalice

o fibra de carbon (fibre unidirectionale incluse intr-o matrice epoxi)

 C Post, Aestethic Post, Light Post

o materiale ceramice (oxid de zirconiu)

o polimeri ranforsati cu fibre de sticle (fibre de polietilena acoperite cu sistem adeziv


fulate direct in canalul radicular si fotopolimerizare in situ)

 Fibrekor Post System, Ribbond

31.Pivoturi:avantaje,dezavantaje
Avantaje:
-pivotul turnat prevazut cu o colereta pericervicala are un risc mai redus de fractura in special la
nivelul dintilor frontali
-pivoturile reprezinta in realitate un mijloc de ancorare si de rigidizare a restaurarii sau a bontului
coronar realizate consecutiv
-pivotul are capacitatea de a distribui fortele la care este supusa restaurarea finala pe o suprafata
mai mare la nivel radicular

Dezavantaje:

11
-pivotul nu creste rezistenta dintelui tratat
-pivoturile filetate slabesc rezistenta dintelui

32.Rolul pivoturilor endodontice

33.Calitatile pivoturilor

34.Cum se face albirea dintilor devitali


 decolorarea interna ambulatorie de tip “walking bleach”

 decolorarea simultana interna si externa

 aplicarea concomitenta cu oricare dintre cele 2 tehnici de cabinet a decolorarii la domiciliu


“home bleaching”

35.Albirea interna ambulatorie la dintii devitali (walking bleach) / Timpii


operatori ai primei sedinte de tratament in metoda decolarii interne
 evitarea difuziunii materialului de obturatie

 aparitia rezorbtiei cervical externe, rezultand pierdere de tesut dur dentar – smalt + dentina,
respectiv dentina + cement in zona cervicala vestibulara

 aplicare de ciment ionomer de sticla intre podeaua camerei pulpare si limita de trecere a
peretelui vestibular, sub forma de patura subtire

 discromia se manifesta frecvent in ⅛ cervicala a coroanei

 aplicarea materialului decolorant: amestec de perborat de sodiu si peroxid de hidrogen (pana


la consistent “nisipului ud”)

 maxim 3 sedinte de aplicare de perborat de sodium

36.Microabraziunea smaltului-tehnica.
 izolare perfecta (diga)

 periaj profesional

 amestec acid clorhidric 18% si pulbere de piatra ponce

12
 frecare energica timp de 10 – 12 secunde a suprafetei dentare cu ajutorul unui aplicator
(initial manual), respectiv cu ajutorul unor cupe de cauciuc special destinate acestui
scop

 spalare abundenta sub izolare si aspiratie

 aplicarea unui gel fluorat

 se indeparteaza astfel 70 – 80 microni din grosimea smaltului vestibular si se obtine un


aspect lucios, sticlos

Modern : materiale tipizate + cupe de cauciuc cu/fara perisori

37.Efecte microabraziune smalt.


Elimina petele albicioase determinate de fluoroza. (o diferentiem de white
spots(hipomineralizari) pentru ca este simetrica si frecvent in 1/3 incizala )

38.Albirea cu Cis
-se indeparteaza obturatia coronara
-se aplica CIS peste orificiile canalelor radiculare pentru a nu difuza materialul de albire
-se aplica materialul de albire (perborat de sodiu)
-se obtureaza provizoriu cu CIS

38.Perborat de sodiu:modalitati de prezentare,consistenta,mod utilizare.


Modalitati de prezentare
Perboratul de sodiu + apa distilata sau cu ser fiziologic
Consistenta
-nisip ud pentru a putea fi introdus cu spatula in cavitate
Mod de utilizare
-se indeparteaza obturatia coronara
-se aplica CIS peste orificiile canalelor radiculare pentru a nu difuza materialul de albire
-se aplica materialul de albire (perborat de sodiu)
-se obtureaza provizoriu cu CIS
-se lasa tratamentul 1 saptamana dupa care se inlocuieste la nevoie sau se face obturatia
definitiva daca tratamentul este satisfacator.
Modern: materiale pe baza de peroxid de hidrogen 35% (forma de prezentare: seringa)

13
39.Solutii de tratament pentru dintii devitali ?
-albirea care se poate asocia cu:
-microabraziunea smaltului
-fatete
-coroane

40.Pregatirea camerei pulpare pentru albirea interna


 aplicare de ciment ionomer de sticla intre podeaua camerei pulpare si limita de trecere a
peretelui vestibular, sub forma de patura subtire pentru a preveni aparitia resorbtiei cervicale
externa in special V cu aspect necarios (are forma circular).

41.Aspecte comparative privind caracterul tridimensional al diferitelor metode de


obturatie de canal
-obturatie monocom  nu este omogen si complet
-obturatie cu gutaperca incalzita  perfect etans si omogen

42.Evolutia albirii interne


Se foloseste perboratul de sodiu:
-se lasa tratamentul 1 saptamana dupa care se inlocuieste la nevoie sau se face obturatia
definitiva daca tratamentul este satisfacator.
Modern: materiale pe baza de peroxid de hidrogen 35% (forma de prezentare: seringa)

43.Cauze iatrogene discromii dinti devitali?


-retentia de tesut pulpar in camera pulpara atunci cand se efectueaza tratamentul de canal. Apare
datorita efectuarii unei cavitati de acces incorecta (neindepartarea in totalitate a tavanului camerei
pulpare)

14