Boli frecvente ale sistemului nervos central

Sistemul nervos central, denumit si nevrax, are la baza miliarde de neuroni si este format din encefal,
zona in care se afla creierul, din craniu si din maduva spinarii, care se regaseste de-a lungul coloanei
vertebrale. Afectarea, intr-un grad mai mic sau mai mare, oricareia dintre aceste componente, conduce
la aparitia bolilor sistemului nervos central, mare parte dintre ele ireversibile.

Bolile sistemului nervos

Orice disfunctie a sistemului nervos se poate manifesta prin tulburari de vedere, vorbire, mers, perceptie
sau gandire. Dintre cele mai comune boli amintim boala Parkinson, maladia Alzheimer, boala Huntington,
epilepsia, paralizia, scleroza, autismul, meningita, nevroza, sciatica si hipertensiune intracraniana.
Totodata, depresia, anxietatea, hiperactivitatea si durerile de cap pot fi manifestari care atesta o
dereglare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, o serie de factori pot sta la baza declansarii
tulburarilor nervoase. In aceasta categorie intra traumatismele, tumorile si tulburarile vasculare,
metabolice sau nutritionale. Intoxicarea cu diferite substante sau medicamente si consumul de droguri
pot provoca leziuni sistemului nervos si pot afecta calitatea vietii.

Preventia bolilor sistemului nervos

Depistarea timpurie a dereglarilor nervoase poate preveni eficient instalarea ulterioara a bolilor
sistemului nervos. Este important sa se mearga la un medic specialist, neurolog sau psihiatru, pentru a se
pune diagnosticul corect si a se administra tratamentul necesar. Este, de asemenea, important de
punctat ca abordarea unui stil de viata sanatos contribuie la optimizarea sistemului nervos si, implicit, la
prevenirea bolilor asociate. Se recomanda odihna suficienta, inlaturarea stresului si evitarea
surmenajului, evitarea consumului excesiv de tutun, alcool, cafea si droguri si, nu in ultimul rand, o
nutritie sanatoasa. Pentru sanatatea psihica, creierul are nevoie de anumite substante, impactul cel mai
mare avandu-l magneziul, vitaminele B, in special vitamina B6 si B9, antioxidantii si lecitina, prin urmare,
suplimentele alimentare adecvate sunt absolut indicate in prevenirea bolilor sistemului nervos.

BOALA PARKINSON

🠈 inapoi la glosarul medical

ALTE DENUMIRI ALE AFECTIUNII: TULBURARE DE MISCARE

CUPRINS

DESCRIERE

CAUZE / AGENT INFECTIOS / FACTORI DE RISC

SIMPTOME

TRATAMENT

PREVENTIE

Boala Parkinson este o tulburare progresiva a sistemului nervos care afecteaza miscarea. Simptomele
incep incet, uneori debutand cu un tremur abia vizibil, intr-o singura mana. Tremorile sunt frecvente, dar,
de asemenea, tulburarea cauzeaza in mod obisnuit rigiditatea sau incetinirea miscarii.

In stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fata dumneavoastra sa nu arate prea multe semne
sau deloc. Bratele tale nu pot sa legana cand mergi. Discursul dvs. poate deveni moale sau neclar.
Simptomele bolii Parkinson se inrautatesc pe masura ce starea progreseaza in timp.

Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune sunt diagnosticate cand au varsta de 60 de ani sau mai
mult, dar exista cazuri in care boala poate debuta mult mai devreme. Boala are cinci etape:

Etapa 1. Simptomele sunt usoare si nu interfereaza cu calitatea vietii bolnavului;

Etapa 2. Simptomele se inrautatesc si activitatile zilnice devin mai dificile si necesita mai mult timp
pentru a fi indeplinite;

Etapa 3. Este echivalenta cu stadiul mediu al bolii. Persoana isi pierde echilibrul, se misca mai incet, iar
caderile sunt frecvente;

Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistenta pentru mers si activitati zilnice;

Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson in care individul nu este in masura sa mearga si va
avea nevoie de ajutor permanent.

Desi boala Parkinson nu poate fi vindecata, medicamentele va pot imbunatati semnificativ simptomele.

Cauzele bolii Parkinson

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor. Multe
dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic in creier numit
dopamina.
Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului - substantia nigra si striatum - pentru
a produce miscari controlate. Majoritatea simptomelor legate de miscare ale bolii Parkinson sunt cauzate
de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii celulelor producatoare de dopamina in substantia nigra.
Atunci cand cantitatea de dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia nigra si striatum
devine ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu cat este mai mare pierderea dopaminei, cu atat
simptomele legate de miscare sunt mai rele.

Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana la persoana iar studiile privind
persoanele cu si fara Parkinson sugereaza ca speranata de viata pentru persoanele bolnave este
aproximativ aceeasi cu populatia generala.

Factori de risc pentru boala Parkinson

Varsta. Adultii tineri au rareori boala Parkinson. In mod normal, incepe in viata mijlocie sau tarzie, iar
riscul creste odata cu varsta. Oamenii dezvolta de obicei boala in jurul varstei de 60 de ani sau mai mult;

Ereditatea. Avand o ruda apropiata cu boala Parkinson creste sansele de a dezvolta boala. Cu toate
acestea, riscurile sunt inca mici, daca nu aveti multi membri din familia dumneavoastra cu boala
Parkinson;

Sexul. Barbatii au mai multe sanse de a dezvolta boala Parkinson decat femeile;

Expunerea la toxine. Expunerea continua la erbicide si pesticide poate creste usor riscul de aparitie a
bolii Parkinson.

Complicatiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este adesea insotita de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:

Probleme cognitive (dementa) si dificultati de gandire. Acestea apar, de obicei, in stadiile ulterioare ale
bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;

Depresie si schimbari emotionale. Este posibil sa aveti depresie, uneori chiar in fazele foarte timpurii.
Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai usor pentru a face fata celorlalte provocari ale
bolii Parkinson;

Schimbari emotionale, cum ar fi teama, anxietatea sau pierderea motivatiei. Medicii va pot oferi
medicamente pentru a trata aceste simptome;

Probleme de inghitire. Puteti dezvolta dificultati in inghitire pe masura ce starea dumneavoastra

progreseaza. Saliva se poate acumula in gura datorita incetinirii inghititului, ducand la slabire;
Problemele de mestecat si de mancare. Stadiul bolii Parkinson afecteaza muschii din gura, ceea ce face
ca mestecarea sa fie dificila. Acest lucru poate duce la sufocare si nutritie necorespunzatoare;

Probleme de somn si tulburari de somn. Persoanele cu afectiuni Parkinson au adesea probleme de somn,
inclusiv trezirea frecventa in timpul noptii, trezirea devreme sau adormirea in timpul zilei;

Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzand
imposibilitatea de a controla urina sau dificultati de urinare;

Constipatie. Multe persoane cu boala Parkinson dezvolta constipatie, in principal datorita unui tract
digestiv mai lent.