OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Faza pe școală, 7 decembrie 2016

Clasa a VIII-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte

SUBIECTUL I – Lectura 50 de
puncte

Citește cu atenție textele de mai jos:

Când orice scut are [...] Acest tip de armă este elementul esenţial
formă de inimă, al panopliei defensive a unui soldat. Din punct de
nu-i de mirare vedere arheologic, scutul este atestat prin părţile lui
că-n noi înşine inima pare un scut. metalice din momentul în care capătă părţi
metalice, lucru frecvent întâlnit începând cu sec. II
Ce aperi în noi cu tăria a.Chr. Este de imaginat că este folosit de o
pietrei peste care-am trecut, cavalerie antrenată pentru lupta în formaţie. Totuşi
inimă, tu, ca un scut? utilizarea lui nu exclude nici alte categorii de soldaţi.
Aperi ce-n dosul tău este? Materialul perisabil din care erau confecţionate
Întâiul suflet al nostru, scuturile nu a lăsat urme arheologice, din ele
Amarantul1 cu veşnică floare, copilăria? păstrându-se numai piesele metalice. Manipularea
scuturilor se făcea printr-un mâner, situat pe
Aperi ce-n noi e poveste, interior, fixat în centru, fiind ţinut în mâna stângă. La
ce n-are nevoie de scut, exterior, mâna luptătorului era protejată de o piesă
amintiri sângerânde de ghimpi metalică, din tablă de fier, numită umbo, care avea
şi de roze din vremi de-nceput, şi rolul de a spori rezistenţa scutului, de care se
amăgirea supremă, ardori de pleromă2, ataşa în mod direct. Pe margine, de obicei se fixa o
dragostea albă cu mândra-i aromă? tablă, în scopul de a întări structura de lemn, dar şi
de a proteja împotriva loviturilor. […]
(Lucian Blaga, Scutul) (http://www.enciclopedia-dacica.ro)
1
amarant= plantă erbacee cu inflorescență în formă de spic, cu
flori mici, purpurii, galbene sau albe
2
pleromă= plenitudinea harului divin
a. Înțelegerea textului – 12 puncte

1. Explică, în 50-70 de cuvinte, semnificația titlului poeziei Scutul, de Lucian Blaga. 6 puncte
2. Precizează elementele cu rol de protecție în utilizarea scutului, așa cum reiese din
textul non-literar. 6 puncte

b. Scriere despre text – 30 de puncte

Scrie o compunere de cel puțin 200 de cuvinte, în care să-ți prezinți punctul de vedere asupra mesajului
poeziei Scutul, de Lucian Blaga.

Redactarea răspunsului la punctul b – 8 puncte

SUBIECTUL al II-lea – Practica rațională și funcțională a limbii– 10 puncte

Scrie un text, de 100-150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre importanța păstrării sufletului de
copil.

SUBIECTUL al III-lea– Elemente de construcție a comunicării – 50 de puncte

1. Precizează numărul de sunete din cuvintele: orice, ghimpi, început, exclude, nici. 5 puncte

2. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate din cele două
texte. 5 puncte

3. Ilustrează prin cinci enunțuri polisemia verbului predicativ a fi. 5 puncte

4. Scrie cinci locuțiuni/ expresii frazeologice care să cuprindă substantivul inimă. 5 puncte

5. Explică modul de formare a cuvintelor scrise îngroșat din cele două texte. 5 puncte

6. Explică rolul semnelor de punctuație din versurile: Ce aperi în noi cu tăria/ pietrei peste 5 puncte
care-am trecut,/ inimă, tu, ca un scut?

7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunțurile: Când orice scut
are/ formă de inimă,/ nu-i de mirare/ că-n noi înşine inima pare un scut. 5 puncte

8. Arată funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțurile:

Este de imaginat că este folosit de o cavalerie antrenată pentru lupta în formaţie. Totuşi
utilizarea lui nu exclude nici alte categorii de soldaţi. 5 puncte

9. Realizează expansiunea cuvântului subliniat în enunțul: -n noi înşine inima pare un scut.
Precizează felul propoziției obținute și două consecințe ale expansiunii. 5 puncte

10. Scrie o frază inspirată din lumea copilăriei, alcătuită din patru propoziții, conform
schemei: PP-PR-PP-PR. 5 puncte