Aparenta unitate a bisericii
~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe-
O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e
!ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fost
primite cu osti!itate, provocandu-! pe acesta
sa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e.
O Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele
-lui Luther impotriva Romei, prezentandu-1
.pe Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de
falcile ladului.
legale sau de alta naturn ale clerului, precum
medievale a fost distrusii lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau parte
atunci cdnd Martin Luther din cler) devenisera aproape ni~te spectatori.
Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~i
s-a opus autoritiitii Papei mai educati ~i s-au decis sa joace un rol mai
activ in viata religioasa. Folosirea exclusiva a
~i a declan~at Reforma limbii latine limita intelegerea Bibliei pentru
Protestantii. Aceastii scindare multe persoane, dar, evident, exista nevoia
unui mod mai simplu ~i mai putin ostentativ
a dus la riizboaie religioase de manifestare a religiei, a~a cum se
sdngeroase in Europa - intamplase in cazul primilor apostoli ai
Cre~tinismului. Luand in considerare circum-
riizboaie care au durat stantele, era de la sine inteles ca declan~area
unei crize religioase era inevitabila.
150 de ani. Primul care ~i-a exprimat public nemultu-
mirile a fost Martin Luther (1483-1546), un
~ 1500 Biserica Catolic~ detinea suprematia calugar augustin ~i profesor la universitatea
I in Europa central~ ~i de vest, supravietuind din Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t-
opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor intelor sale, Luther se lovise de anumite lip-
boemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i. suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi-
Cu toate acestea, revoltele erau semnalele nat sa creada ca salvarea este posibila doar
unei nemultumiri crescande, care in cele din prin credinta, care este un dar harnzit de
urm~ s-a dovedit imposibil de suprimat. Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Aceste
Criticile aduse Bisericii se refereau la imen- idei inofensive erau de fapt eretice (blasfemii
sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo- impotriva credintelor religioase acceptate)..
g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~bise deoarece duceau la concluzia ca toate cere-
autoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti ai moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen-
Rena~terii erau mai preocupati de avere sau tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile.
putere, decat de o viat~ sfant~. Toate acestea
au alimentat resentimentele fat~ de privilegiile Cumpararea mantuirii
'Justificarea prin credinta" a devenit un ele-
ment central al crezului lui Luther, dar acest
lucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cu
Biserica. Luther era un calugar relativ obscur,
fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata de
mantuire putea fi privita ca o varianta mai
severn, dar totu~i permisa, printre multiplele
variante tolerate de Roma. Conflictul cu
autoritatile depindea de modul in care Luther
intelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro-
mova doctrina intr-un mod discret, farn a
atrage atentia asupra sa, sau va evidentia in
mod public toate implicatiile negative pe care
aceasta doctrina le avea pentru Biserica.
i Prima disputa initiata de Luther a avut ca
: subiect o alta problema, cea a indulgentelor -
~ acestea erau documente care, in anumite situ-
O atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii
care preferau mai degraba sa plateasca suma
O johann Frederick respectiva decat sa indeplineasca penitentele
al Saxoniei, unul din- date pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceasta
tre principii care a practica oferea conducatorilor bisericii o sursa
sus~inut cauza lui importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or
Luther. La stanga se la abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li se
afl3 Luther iar la spunea ca daca vor cumpara o indulgenta,
dreapta Zwingli ~i vor putea pune capat suferintelor prietenilor
Melancthon, care ~i rudelor care se af1au in purgatoriu (locul
era probabil cel mai unde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa,
ardent asociat al lui inainte de a merge in ceruri). in anu11517, un
Luther. calugar dominican facea o afacere buna din
vanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ine
O Calugarul Tetzel informa audienta ca: ..Imediat ce banul de aur
vanzand indulgen,e, a fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!".
despre care pretin- in Octombrie 1517, Luther a vazut oameni
dea ca garanteaza carand bucati de hartie care, sustineau ei, ii va
mantuirea. salva de mania Domnului. Acest lucru l-a
lO()
 REFORMA

Infuriat Intr-o asemenea masura pe Luther, Roman, Carol v. Luther a facut o impresion- O Un desen satiric, pro-protestant. Luther
Incat a batut In cuie, pe u~a bisericu din anta declaratie de credinta, spunand "Aceasta i~i prezinta doctrina (in partea stanga), in
Wittenberg, o petitie Impotriva vanzaru de este pozitia mea!", dar a fost condamnat de timp ce sfin~ii privesc ingrozi~i cum un
indulgente. Petitia continea 95 de teze (argu- Carol $i de multi dintre membrii dietei. calugar predica o salvare extrem de facila, iar .
mente) -modul traditional In care un Invatat Scos in afara legii de Carol $i excomunicat Papa vinde indulgen~e (in partea dreapta). .
lua pozitie fata de un subiect de factum int- de Biserica, Luther a fost adapostit de prieteni
electuala ~i provoca o discutie. Dar atacullui $i $i-a petrecut iarna la un castel saxon din devenit atilt de obi~nuitil, Incilt a influentat
Luther viza un mspuns mult mai larg, In afara Wartburg. Acolo a tradus Noul Testament in modul de gilndire ~i exprimare din viata de zi
cercurilor de carturari, iar ideile sale s-au limba germana, creand o capodopera care a cu zi.
raspandit cu o rapiditate de necrezut datorita conferit limbii literare germane trasaturile in urmiltorii ani Luther a pus bazele unei
unei inventu relativ recente -tiparnita. Mule specifice. biserici (considerat:1 de el ~i adeptii lui o
de pamflete ~i carti ie~ite de sub tipar au dat Efortul lui Luther $i al reformatorilor de a rena~tere a bisericii primitive, necorupte) care
o noua dimensiune disputelor doctrinare din traduce Scripturile in limbi nationale a avut se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericii
secolul XVI, cu serioase repercusiuni. efecte de -Iunga durata; in tarile protestante Lutherane se desfil~urau In limba nationalil ~i
Conducatoru Bisericu au interpretat pozitia oamenii obi$nuiti aveau posibilitatea sa slujbele erau mult simplificate. De fapt, pe
lui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatu citeasca singuri "cuvantul lui Dumnezeu" $i m:lsur:1 ce Luther ~i-a explicat ~i ~i-a dezvoltat
lor, dar nu au reu~it sa II reduca la tacere prin timp de secole lectura regulata a Bibliei a pozitia, a devenit tot mai cla.r cil Intreaga
amenintari. Beneficiind de o larga sustinere,
Luther ~i-a definit ideile mult mai detaliat ~i a
atacat pe un front mai larg. Ulterior a facut un
pas hotacltor, respingand autoritatea infaili-
bila a Papei ~i traditule instaurate de Biserica,
sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era sin-
gura autoritate adevarata In practica ~i cred-
inta cre~tina. Deoarece numeroase doctrine ~i
practici ale Bisericu Catolice fusesem dez-
voltate In perioada postbiblica (~i din acest
motiv, sustinea Luther, erau corupte) se
impunea o noua religie, radical reformata.

Dieta de la Worms
In 1.520 Luther era pe cale de a fi excomuni-
cat (Inlaturat din cadrul Bisericu de autoritati)
dac~ nu renunta la opinule sale. In 1.521.,la
Worms, a aparut In fata unei diete (consiliu)
imperiale, prezidata de 'imparatul Imperiului

O Omorarea ~nui cavaler in timpul Revoltei

~arane~ti din Germania (1524-25). Ideile lui
Luther au starnit nemul~umirea ~aranilor.
conducand la o revolta care a fost suprimata
cu cruzime.

110
 Biserica, atat ca institutie cat ~i din perspectiva
ceremoniilor desfa~urate, avea nevoie de o
reforma. Numarul sacramentelor a fost redus
de la ~apte la trei, iar Liturghia a devenit o cer-
emonie predominant comemorativa. Preotii
nu mai erau considerati o categorie aparte a
populatiei ~i aveau voie sa se casatoreasca.
Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a
casatorit In 1525 cu o fosta calugarita) ~i au
disparut multe alte aspecte ale Cre~tinismului
medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau
Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indul-
gente ~i venerarea relicvelor sfinte.
Sus~inatori influen~i
In ciuda eforturilor mari facute de Biserica,
Luther a supravietuit excomunicarii datorita
ajutorului primit de la cativa printi germani,
mai ales de la conducatorii din Saxonia ~i
Hesse. Pe de o parte convingerile religioase
au jucat un rol important In convertirea lor,
dar pe de alta parte existau ~i numerose avan-
taje materiale. Principii luterani puteau sa-~i
Insu~easca averea Bisericii ~i de asemenea
puteau sa aduca sub controiul lor strict suc-
cesoarea Bisericii Catolice: Biserica Luterana.
Neavand alti protectori Impotriva Imparatului
~i Bisericii Catolice, Luther nu a avut alta op-
tiune decat sa sustina suprematia autoritatii
statului.
Faptul ca Luther a fost nevoit sa faca un
compromis cu privire la pozitia sa a devenit
evident destul de curand, atunci cand entuzi-
asmul generat de sfidarea sa initiala a dus la
mspandirea mai multor idei ~i mi~cari radi-
~ale. Anii 1524-25 au fost marcati de cre~terea
numarului de revoke tarane~ti In Germania,
revoke care au fost denuntate de Luther, cu
furia isterica a unui om care se temea sa nu
fie Invinovatit pentru ele. In anii 1530, radi-
calismul social ~i religios au fost duse la
extreme de anabapti~ti, care respingeau idea
botezarii copiilor ~i In unele cazuri Imbrati~au
idealuri colectiviste primitive. Asemenea cre-
dinte au fost pedepsite cu o cruzime aparte.
Intre timp catolicii ~i luteranii purtau raz-
boaie unii Impotriva celorlalti, dar norocul era
cand de o parte, cand de alta. in 1529, printii
~i ora~ele luterane au depus un protest
Impotriva hotararilor Dietei din Speyer, care li
desemna "protestanti" pe sustinatorii religiei
reformate. Aflata In mare pericol, e posibil ca
Biserica Lutherana sa nu fi supravietuit fara
guvernarea Impovaratoare a lui Carol v. Prin-
tii germani, protestanti saucatolici, nu doreau
ca puterea lui Carol sa creasca prea mult ~i
din acela~i motiv Franta catolica era dispusa
sa se alieze cu luteranii pentru a Impiedica un
triumf imperial.
Mo~tenirea lasata de Luther
Luther a murit In 1546, dar razboaiele au con-
tinuat In Germania pana cand ambele parti au
con~tientizat cat erau de epuizate ~i s-au decis
sa semneze Pacea de la Ausburg, In 1555.
Principiul pe care se baza aceasta pace nu era
spiritual ~i dovedea ca europenii nu erau Inca
dispu~i sa fie toleranti: principele fiecarui stat
avea puterea sa aleaga religia pe care o dorea
~i sa o impuna ~i supu~ilor lui.
pana In aceasta perioada, cea mai mare
parte a Germaniei de nord era luterana ~i, de
asemenea, statele scandinave. O versiune
u~or diferita a Religiei Reformate a fost intro-
dusa In 1522-23 In Zurich, Elvetia, de Ulrich
Zwingli (1484-1531); faptul ca Zwingli ~i
Luther nu au reu~it sa cada de acord asupra
unor aspecte ale doctrinei, arata ca In Europa
diviziunile religioase se Inmulteau. in Anglia
situatia era diferita, deoarece regele Henric
VIII rupsese legaturile cu Papa ~i se autonu-
mise In functia de conducator al bisericii
nationale. Dupa o perioada de schimbari con-
tradictorii, regina Elizabeta I s-a urcat pe
tronul Angliei In 1558 ~i a determinat sta-
bilirea unui Protestantism de lunga durata.
Raspindirea Calvinismului
Pe masura ce a devenit religie nationala In
aceste state, pana la mijlocul secolului protes-
tantismul realizase progrese substantiale In
Scotia, Franta, Olanda, Polonia ~i Boemia. in
aceste state precum ~i In regiunile In care
lupta nu fusese Inca dusa la bun sfar~it,
Luteranismul ceda incet teren unei religii mai
riguroase, mai militante decat Protestantismul.
Aceasta religie era Calvinismul, ce se baza pe
Inva~aturile con~inute in cartea lui Jean Calvin,
Institutiile religiei cre$tine (1536). Calvin
(1509-64) era un preot francez, devenit influ-
ent dupa 1541, cand s-a stabilit in ora~ul-stat
elve~ian Geneva, pe care l-a transformat
intr-un "ora~ allui Dumnezeu", considerat de
mul~i protestan~i ca o societate model.
Calvin sus~inea ca salvarea (sau condam-
narea) sufletului nu depindea de om, ci fusese
decisa dinainte (predestinata) de Dumnezeu;
cei pe care El ii alesese pentru a fi salva~i erau
"ale~ii". Chiar daca aceasta doctrina a predes-
tinarii suna destul de sinistru, i-a determinat
pe calvini~ti sa se comporte, cel pu~in in
aparen~a, ca ~i cum ar fi facut parte dintre cei
"ale~i" ~i deci erau nevoi~i sa pastreze un inalt
standard de disciplina ~i moralitate.
O alta trasatura aparte a Calvinismului era
faptul ca nu permitea statului sa guverneze
bisericile, ci mai degraba oferea pastorilor ~i
congrega~iei putere religioasa, politica ~i so-
ciala. Aceasta insemna ca statuI calvinist ideal
era -asemenea Genevei -o teocra~ie, in care
Biserica conducea statuI ~i controla nume-
roase aspecte ale vie~ii de zi cu zi.
Militan,i ai religiei
Rigoarea ~i autodisciplina calvini~tilor i-au
facut pe ace~tia rezisten~i in fa~a persecu~iilor
~i luptatori hotara~i in conf1ictele religioase.
Din aceasta cauza ei au fost denumi~i "trupele
de ~oc ale Reformei". Cu toate acestea, pana
la mijlocul secolului XVI ~i cealalta parte dis-
punea de un numar tot mai mare de militan~i
la fel de dedica~i. Pentru Biserica Catolica,
Protestantismul s-a transformat intr-o provo-
care, astfel incat s-a hotar:1t sa corecteze abu-
zurile ~i, intr-un exces de zel, a lansat o con-
tra-ofensiva, cunoscuta sub numele de

O Harta ce prezinta
diviziunile religioase
in Europa in 1 560.
Doar Spania, Italia ~i
Portugalia raman in
intregime catolice.

I Calvinismul a gasit
un adevarat punct
de sprijin in Fran~a,

I.A Olanda, Sco,ia ~i

anumite pa~i ale
-
Ungariei ~i Poloniei.

FRANTA

. O Erasmus, un
ITALIA
umanist cre~tin de
frunte. Din foarte
-
multe puncte de
vedere, umani~tii din
Rena~tere i-au
pregatit drumul lui
Luther, prin apli-
Romano-catolici . Musulmani
carea eruditiei lor in
Calvini~ti Ortodoc~i . Scripturi ~i prin criti-
luterani Anglicani
carea Bisericii
Catolice.

~
REFORMA

O Calvini~tii dis-
trugand statui,
ve~minte biserice~ti
~i vitralii.

O Jean Calvin, lumi-

na calauzitoare a
protestantismului,
care a urmat
luteranismul in anu-
mite par1i ale
Europei. Doctrina lui
Calvin, o doctrina ce
nu admitea compro-
misurile, a fost pen-
Contra-reforma. Consiliul din Trent (1545-63) tru prima data
a redefinit doctrina catolica, nelasand loc pen- expusa in cartea sa
tru nici un compromis cu Protestantismul. Institufiile religiei
Iezuitii, sau Societatea Il,1i Iisus, constituita de cre~tine.fn 1541 s-a
fostul soldat spaniol St. Ignatius Loyola ~i ofi- stabilit in Geneva ~i
cial recunoscuta 1n 1540, au devenit "trupele a transformat acest
de ~oc" ale Contra-reformei. Iar puterea ora~-stat elve1ian
Spaniei, s\lb conducerea devotatului Phillip II, intr-un ..ora~ al lui
a sustinut cauza catolica In Europa. Dumnezeu". Puterea
organiza1iei ~i
Europa in razboi devotamentul mem-
Razboaiele religioase au continuat aproape brilor au constituit
un secol, pana In 1648. in Franta ele au elemente definitorii
Imbracat forma cont1ictelor dintre catolici ~i intr-o serie de con-
hughenoti (protestanti), trupele spaniole flicte importante de
intervenind uneori de partea catolicilor. Pe la sfar~itul secolului
langa luptele purtate cu Olanda razvratita ~i XVI ~i in secolul XVII
razboaiele pe mare Impotriva Angliei, Spania -mai ales in con-
se confrunta ~i cu ereticii. Apoi, cu izbucnirea flictele religioase
razboiului de treizeci de ani (1618-48), franceze, in revolta
Germania a devenit din nou arena principa- din Olanda, Razboiul "'
]
lelor operatiuni, de~i aceasta lupta a atras de treizeci de ani ~i ~

Danemarca, Suedia, Spania, Franta ~i alte state Razboiul Civil din :B

Intr-o competitie In care loialitatile religioase Anglia.

erau tot mai mult umbrite de necesitatea unei
politici care sa garanteze puterea. Razboaiele
civile din Anglia (1642-48) au inclus ~i con-
t1icte religioase Incrancenate (de data aceasta
Intre diferite forme de protestantism) dar au
avut la baza ~i alte motive de divergente.
in 1648, cand s-a terminat razboiului de
treizeci de ani, catolicismul recuperase o
parte din pierderi (mai ales In ceea ce prive~te
Europa de Est), dar puterea Spaniei era In
declin ~i ideea unui puternic Imperiu
Romano-catolic nu mai parea posibila.
Divergentele religioase din Occident tre-
buiau acceptate ~i, mai mult de nevoie, statele
au Inceput sa recunoasca ca eradicarea unor
minoritati aflate Intre propriile lor granite nu
era o solutie. Pasiunile istovite ~i vistieriile
goale, oboseala care se facea resimtita ~i mai
ales divizarea Europei In grupari religioase
diferite au dus practic la promovarea tole-
rantei religioase -O consecinta extrem de
importanta, de~i neintentionata, a Reformei.

112 Istorie universal~ 43 -CONFLICTELE RELIGIOASE Istorie universal~ 46 -RAZBOIUL CIVIL DIN ANGLIA