Bacalaureat, Limba romana -ROMANUL DE ANALIZA PSIHOLOGICA- Aparitia in 1920, in perioada interbelic’ a romanului lon” al lui L. Rebreanu marcheazé inceputul romanului romanesc de valoare europeans, toti scriitorii cultivand aceasta specie literar3. De remarcat cd pand in acest moment putine sunt romanele cu adevarat notabile. Este o explozie in acest domeniu, identificandu-se toate tipurile de roman: romanul obictiv- realist, romanul realist de factur’ balzacian’, romanul traditional, romanul mitic, romanul experientei, romanul de analiza psihologics. Se remarca in acesta perioadd doud tendinte majore: romanul de creatie si romanul de analiza psihologica. Pe linia deschisd de E. Lovinescu care pledeaz’ pentru modernizarea literaturii romane si pentru sincronizarea ei cu cea europeand, va merge si Camil Petrescu care teoretizeaz’ noul roman in eseul "Noua structurd si opera lui Marcel Proust” Autorul consider’ ci modernizarea societétii si aparitia unor noi stiinte precum psihologia si noile orientari in filozofie trebuie sa se reflecte si in literatura, de exemplu Freud,respectiv Bergson si Husserl. Acesta efectueazd un examen al prozei de pana atunci, reposdnd scriitorilor omniscienta ceea ce face previzibila literatura. El cere noului roman mutarea accentului de pe exterior pe interior, pledand pentru subiectivitate, precizdnd cd singura persoand la care se poate scrie “onest” este persoana I. El isi defineste astfel metoda: s8 descrie doar ceea ce vede, ceea ce aude, ceea ce simte el.Prin urmare, se identific’ prezenta naratorului- personaj care relateazé la persoana |. Naratiunea la persoana | confer autenticitate intamplarilor relatate, accentul cizand pe trairile personajului. Jurnalul este 0 alt8 tehnicd narativa prin care este asigurata autenticitatea prozei. De exemplu, la baza romanului "Ultima noapte de dragoste, intala noapte de rézboi” stau jurnalul personal, in prima parte si jurnalul de front, in partea a doua. In cazul romanului “Maitreyi” , M. Eliade foloseste propriul jurnal tinut in perioada studillor din India. Timpul se subiectivizeaz3, devine timp interior, actionand principiul_memoriei involuntare.£venimentele nu sunt prezentate in ordine cronologics, deoarece nici memoria afectiva nu aduce amintirile in ordinea cerut8. Se manifesta astfel discontinuitatea firului epic. De exemplu, romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” incepe cu un artificu compozitional, scena de la popoté fiind ulterioar evenimentelor narate.Personajul pentru care pledeaz’ Camil Petrescu si care se regaseste in proza modernd este intelectualul, singurul capabil de introspectie, sufletul lui fiind un abis care ofer’ posibilitati nelimitate de analizé psihologic’. Din p&cate, téranul st sub obsesia pméntului si nu este apt pentru analiza psihologic’. Eroul lui Camil Petrescu este tipul inadaptatului superior, cu © constiint& care nu ji permite compromisul, care se confrunt cu probleme de ordin moral sau existential, analizandu-si permanent reactiile, £1 actioneazi adesea intr-un mod imprevizibil. Autorul considera c& acesta este asemenea florilor care pier ucise de un mediu neprielnic, in timp ce buruienile se adapteaza. Proza moderna foloseste tehnici si modalitéti specifice precum: analiza psihologic’, monologul interior, introspectia, fluxul constiintei. Conflictul principal este psihologic, conflictul exterior avand o importanta secundar’ sau lipsind. Se patrunde adanc in sufletul si constiinta personajulul, frecvent prin autoanaliza, analizandu-se cauzele care |-au dus intr-o situatie limita. in cazul lui Stefan Gheorghidiu, de exemplu, orgoliul este cel care declanseaz’ evenimentele ( vezi masa de la unchiul Tache, cand, din orgoliu il contrazice pe Nae Gheorghidiu) si tot el st la baza geloziei care il macin& sufleteste. Pe front, acelasi orgoliu il determina s8 fac’ gesturi necugetate: ia un obuz in mand, fra s8-i fie teams, trece primul pe podul minat, ceea ce duce si la mobilizarea camarazilor.