APA

1. Filozofia apei ( dimensiunea sacră)

–          apa în scenariile cosmogonice,

–          apa în ritualurile folclorice, în ritualurile religioase

–          simbolurile apei: apă vie/apă moartă; apă sfinţită; apa vindecătoare

–          apa botezului şi apa potopului

–          înţelepciunea apei: sintagme, zicători, proverbe

–          mesajele apei: experienţele de cristalizare

1. Viaţa apei ( dimensiunea profană)

–          Apa ca substanţă chimică; proprietăţi

–          Apa planetară: roluri, funcţii, pericole, ameninţări

–          Apa în evoluţia civilizaţiei umane

–          Apa şi corpul uman; apa intrauterină

1. Imaginarul acvatic ( dimensiunea artistică)

–          Ipostaze/ imagini ale apei în literatură, muzică, pictură etc.

Cele trei module tematice au scos la iveală multe şi nebănuite proprietăţi şi semnificaţii ale apei,
generând numeroase discuţii şi mai ales dezbateri,ocazie cu care, profesori şi elevi au fost provocaţi
să răspundă multor întrebări şi situaţii-problemă ivite din informaţiile noi, apărute în timpul
prezentărilor. Răspunsurile primite în chestionarul final de feed-back ilustrează pe deplin acest
aspect. Iată câteva probleme asupra cărora elevii au marturisit că vor zăbovi în continuare: rolul apei
în creaţie;  semnificaţiile religioase ale apei; apa din corpul meu; imaginile subiective ale apei în
reprezentările artistice; legatura vitală între om şi apă; forţa spirituală a apei; semnificaţia potopului;
puterea magică a apei; apa dă viaţă dar poate şi ucide; de ce apa are atâtea puteri?; de ce
reacţionează apa la sentimente?; există apă pe alte planete?; cum s-a creat apa?; de ce omul
iroseşte atâta apă şi nu o preţuieşte cum se cuvine? are apa semntimente?  Iar un elev recunoaşte
sincer: de câte ori voi da drumul la robinet , de acum înainte, mă voi gândi de două ori, ca să nu
irosesc apa care a ajuns la mine în casă atât de greu, prin efortul atâtor secole de civilizaţie.

Această parte interogativă – reflexivă declanşată în mintea şi sufletul elevilor participanţi consider a
fi cel mai mare câştig al proiectului. Posibilitatea de a da şi lua informaţii, de a impărtăşi celorlalţi
propriile gânduri, frământări, convingeri, de a le confrunta cu părerea celorlalţi este un privilegiu pe
care elevii şi profesorii l-au avut deopotrivă în cadrul acestor activităţi „altfel”.

Apa a fost „citită” şi cu mintea şi cu inima şi direct Senzorial, într-un adevărat proces de cunoaştere
transdisciplinar. Vizita la Turnul de apă a facilitat cunoaşterea concretă a obiectelor şi instrumentelor
folosite de-alungul timpului de civilizaţia rurală şi urbană în folosirea apei; atelierele de creaţie au
facilitat întâlniri neaşteptate între poezie, muzică şi pictură în imaginarul artistic al apei; prezentările
tematice au relevat puterile magice ale apei în mitologia populară, uimitoarele semnificaţii biblice
ale apei şi ale utilizării ei în ritualurile religioase; perspectiva ştiinţifică asupra apei a pus în discuţie
proprietăţile ei fizico-chimice, rolul apei în metabolismul uman şi al tututror fiinţelor vii, dar a şi
provocat prin prezentarea experienţelor lui Emotto. Elevii şi-au putut exprima artistic propria viziune
asupa apei, exprimându-se deopotrivă în cuvânt, culoare şi sunet, alegând piesa muzicală adecvată
textului poetic citit; au  pictat „imaginea lor” asupra apei, pornind de la o picătură de albastru, pe
care au transformat-o apoi în culorile sufletului lor; au răspuns eseistic la întrebarea finală a poeziei
lui Blaga din „Cântecul obârşiei” ( Fi-voi nor atuncea? Fi-voi dor?); au imaginat şi produs o furtună pe
mare, asemeni celor din tablourile lui Turner, folosindu-şi doar degetele şi palmele pentru a produce
sunetele picăturilor de ploaie şi apoi a furtunii dezlănţuite cu tunete; au interpretat la „pahare
umplute cu apă” o adevărată sinfonie.