Istrumente DEL PDF

INSTRUMENTE
PENTRU DEZVOLTARE
ECONOMIC| LOCAL|
GHID
pentru speciali[tii
pe dezvoltare
economic\ local\
noiembrie 2004
Această publicaţie a apărut cu sprijin tehnic din partea Programului de Reformă Guvernamentală
prin Parteneriate Durabile (GRASP). GRASP, finanţat de Guvernul S.U.A. prin USAID, este
menit să consolideze administraţia publică locală şi guvernarea democratică în România.
Implementat de Development Alternatives, Inc. (DAI) cu sprijinul unei echipe de subcontractori
internaţionali, GRASP doreşte să consolideze capacitatea tehnică şi financiară a administraţiei
locale, să stimuleze dezvoltarea economică locală şi să promoveze parteneriatele public-privat
în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii serviciilor publice.
Această publicaţie a apărut cu sprijinul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională,
conform prevederilor contractului cu numărul 186-A-00-02-00107-00. Opiniile exprimate în
lucrare aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Agenţiei Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internaţională.
Mulţumiri
Acest manual este rezultatul colaborării dintre experţii Echipei de Dezvoltare Economică
Locală din cadrul Programului USAID de Reformă Guvernamentală prin Parteneriate Durabile
şi specialiştii firmei Berman Group s.r.o. Experţii firmei Development Alternatives, Inc. au
avut de asemenea contribuţii valoroase.
Director,
Roger Vaughan
Autori Revizuit de:

Nora Maderkova - GRASP Judy Hansen - DAI
Iustin Codreanu - GRASP Roger Vaughan - GRASP
Anca Socolovschi - GRASP Sam Coxson - GRASP
Tomas Vlasak – Berman Group s.r.o. Mark Birnbaum - GRASP
Contribuţii:
Lucia Pantea - GRASP
CUPRINS
PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DEL 5

A. STUDIUL MEDIULUI DE AFACERI (SMA) 8
1. Descriere generală a SMA 8
2. Paşii necesari realizării unui SMA de succes 9
3. Chestionarul şi colectarea datelor 12
4. Procesarea şi interpretarea datelor şi reportul final 14
5. Utilizarea rezultatelor şi a bunelor practici 20
6. Concluzii 23
B. PROFILUL COMUNITĂŢII (PC) 25
1. Descriere generală a conceptului de Profil al Comunităţii 25
2. De ce, cum şi pe cine să implicaţi 26
3. Cum se elaborează un Profil al Comunităţii 27
4. Structura Profilului Comunităţii 30
5. Cum folosiţi Profilul Comunităţii 32
6. Actualizarea datelor 33
7. Concluzii 34
ANEXE 35
ANEXA 1: Studiul Mediului de Afaceri 35
PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DEL
Dezvoltarea Economică Locală reprezintă colaborarea la nivel local

pentru o creştere economică durabilă care produce beneficii economice
şi care duce la îmbunătăţirea calităţii standardelor de viaţă pentru
întreaga comunitate. Prin "comunitate" se înţelege o municipalitate,
un oraş, o zonă metropolitană, sau o regiune sub-naţională.
Dezvoltarea Economică Locală (DEL) oferă administraţiei publice locale, sectorului privat,
sectoarelor non-profit şi reprezentanţilor comunităţii locale ocazia de a lucra împreună pentru
a îmbunătăţi economia locală. Conceptul se axează pe creşterea competitivităţii şi dezvoltarea
durabilă astfel încât întreaga comunitate să se bucure de beneficiile acestei creşteri.
DEL cuprinde diferite discipline tehnice cum ar fi planificarea, ştiinţele economice şi
marketingul. Tot în sfera acestui concept intră şi multe funcţii ale administraţiei publice locale
şi ale sectorului privat, printre care se regăsesc planificarea urbană, asigurarea infrastructurii,
dezvoltarea domeniului imobiliar şi finanţele. Activităţile de dezvoltare economică locală pot fi
implementate în diferite zone geografice.
Acest ghid se axează pe crearea unui mediu local propice dezvoltării la nivelul zonelor urbane,
nu la nivelul regiunilor subnaţionale sau rurale. Se presupune că administraţiile publice locale
urmăresc strategii de DEL spre beneficiul celor aflaţi în jurisdicţia sa. În plus, administraţiile
publice locale pot implementa dezvoltare economică în zone specifice ale comunităţii lor – poate
pentru a evita sau pentru a inversa declinul economic cauzat de închiderea fabricilor, activitate
de afaceri în declin sau o zonă centrală părăsită.
Cu toate acestea, administraţiile publice locale nu pot realiza dezvoltare economică pe cont
propriu. Trebuie să implice eforturi ale tuturor partenerilor locali şi să se asigure că toate
strategiile de DEL elaborate sunt coordonate cu alte strategii de dezvoltare comunitară şi de
furnizare de servicii.
DEL se referă astfel la comunităţi care colaborează pentru a îmbunătăţi mediile investiţionale
ale comunităţilor în vederea îmbunătăţirii competitivităţii acestora faţă de alte oraşe din ţară
sau din lume, păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă şi creşterea veniturilor.
Comunităţile locale răspund nevoilor lor de DEL prin numeroase modalităţi. Există o gamă largă
de iniţiative DEL, cum ar fi:
asigurarea unui climat de investiţii la nivel local propice companiilor locale;
sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);
încurajarea înfiinţării de noi societăţi (prin incubatoare de afaceri, etc.);
atragerea de investiţii (naţionale sau internaţionale);
investiţii în infrastructura fizică – drumuri, îmbunătăţirea utilităţilor sau furnizarea de
spaţii pregătite pentru investiţii private;
investiţii în infrastructura de afaceri – calificările forţei de muncă disponibile la nivel
local, sisteme de sprijin instituţional şi a aspectelor legate de reglementările taxelor;
sprijinirea creşterii unor anumite zone de afaceri;
identificarea unor anumite zone ale oraşului în scopul revitalizării sau dezvoltării (ţinte
spaţiale) şi
identificarea unor activităţi de dezvoltare care să fie în avantajul unor anumite grupări
dezavantajate.
Ghid 5
Succesul comunităţilor în cadrul oricărei iniţiative de activităţi de dezvoltare economică
locală va depinde de capacitatea acestora de a reuni diferiţi parteneri locali pentru a elabora
o strategie de DEL şi pentru a implementa acea strategie de-a lungul timpului. Pentru a deveni
competitive şi pentru a avea succes în programe DEL, administraţiile publice locale trebuie să
îşi revizuiască periodic strategia de DEL şi să o adapteze astfel încât să răspundă schimbărilor
condiţiilor economice şi sociale.
Istoricul DEL
Din 1960, DEL a trecut prin trei faze, sau “valuri”, de dezvoltare importante. În fiecare dintre
aceste valuri, practicienii DEL au învăţat din succese şi din eşecuri. Astăzi, DEL se află în cel „de-
al treilea val”. Deşi DEL-ul a depăşit fiecare dintre aceste faze, unele elementele ale fiecărui val
se mai practică şi astăzi. Tabelul de mai jos este un rezumat al celor trei valuri ale DEL:
Cele trei valuri ale Dezvoltării Economice Locale1

Valul Direcţie Instrumente
Primul: În cadrul primului val accentul s-a pus pe Pentru realizarea acestora, administraţiile
atragerea de: publice locale au folosit:
între 1960 şi
începutul anilor investiţii producătoare mobile, atragerea granturi
1980 de investiţii externe, în special atragerea împrumuturi subvenţionate adresate, în
de investiţii străine directe general, investiţiilor producătorilor
investiţii în infrastructura fizică scutiri de impozite
investiţii subvenţionate pentru
infrastructura fizică
tehnici costisitoare de recrutare
industrială
Al doilea: În cadrul celui de-al doilea val, accentul s-a Pentru realizarea acestora, administraţiile
mutat spre: publice locale au oferit:
între 1980 şi
mijlocul anilor menţinerea şi dezvoltarea companiilor plăţi directe către companii individuale
1990 existente pe plan local incubatoare/ spaţii de producţie pentru
se acordă încă atenţie atragerii de afaceri
investiţii externe dar, în general, acestea consiliere şi instruire pentru
erau mai mult direcţionate pe anumite întreprinderile mici şi mijlocii
sectoare sau anumite zone geografice
sprijin tehnic
sprijin pentru companiile nou înfiinţate
unele investiţii în infrastructura fizică şi
de afaceri
Al treilea: În cadrul celui de-al treilea val DEL (actual), Pentru realizarea acestora, administraţiile
sfârşitul anilor se pune accent mai mult pe: publice locale:
1990 şi în
continuare investiţii în infrastructura de afaceri elaborează o strategie completă menită
parteneriate public-private să dezvolte companiile locale
crearea de reţele şi influenţarea asigură un climat investiţional competitiv
investiţiilor sectorului privat pentru la nivel local
binele public sprijină şi încurajează crearea de reţele
atragerea de investiţii specifice care şi cooperarea
să contribuie la creşterea avantajului încurajează dezvoltarea zonelor de
competitiv al zonelor locale afaceri
încurajează dezvoltarea şi pregătirea
forţei de muncă
identifică cu atenţie investiţii externe
menite să sprijine dezvoltarea afacerilor
sprijină îmbunătăţirile standardelor de
viaţă
1
Sursă: Pagina Web a Băncii Mondiale: http://www.worlbank.org/urban/led/index.html
6 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Deşi în România activităţile DEL au evoluat în cadrul unor anumite sectoare şi comunităţi,
evoluţia a fost inegală. Aproape fiecare oraş sau judeţ doreşte să facă ceva pentru a crea mai multe
locuri de muncă, dar nu este sigur care sunt paşii pe care să îi implementeze pentru a avea succes.
Reprezentanţii oficiali ai administraţiilor publice locale, în special cei care au responsabilităţi de
dezvoltare economică, vor să implementeze cât mai multe dintre instrumentele menţionate în
tabelul Băncii Mondiale.
Două instrumente pe care Programul de Reformă Guvernamentală prin Parteneriate Durabile

(GRASP) le-a elaborat pentru a veni în sprijinul administraţiilor publice locale pentru a le
îmbunătăţi eforturile acestora de DEL sunt 1) Studiul Mediului de Afaceri şi 2) Profilul Comunităţii.
Ghid 7
A. STUDIUL MEDIULUI DE AFACERI (SMA)
1. Descriere generală a SMA

Studiul Mediului de Afaceri este un instrument folosit pentru colectarea şi analizarea datelor
cu privire la atitudinile şi percepţiile individuale şi colective ale firmelor locale care angajează
forţă de muncă locală. În principiu, SMA este un sondaj de colectare a datelor de la firmele
locale. Datele colectate cuprind:
Condiţii, temeri, probleme ale mediului de afaceri în cadrul comunităţii locale; şi
Atitudinile mediului de afaceri cu privire la serviciile furnizate, reglementările, taxele
şi impozitele practicate de administraţia publică locală.
În Statele Unite ale Americii relaţia dintre sectoarele public şi privat şi planurile de afaceri este
o parte esenţială a programului zilnic de dezvoltare economică a oricărui oraş. Cu toate acestea,
comunităţile din Europa Centrală nu au recunoscut încă beneficiile unor astfel de programe şi
majoritatea angajatorilor nu au fost niciodată întrebaţi ce părere au despre serviciile furnizate
de municipalitate, de productivitatea forţei de muncă sau de viitorul comunităţii. Evaluarea
mediului de afaceri existent în oraş prin intermediul unui Studiu al Mediului de Afaceri oferă
oportunitatea de a realiza această analiză, dar în acelaşi timp, informează un sector cheie al
comunităţii de afaceri despre interesul municipalităţii în prosperitatea afacerilor. Cea mai bună
modalitate de a afla ce părere au angajatorii despre comunitate este prin întâlniri individuale cu
aceştia pentru a identifica răspunsuri la întrebări specifice.
SMA oferă reprezentanţilor sectorului privat ocazia de a-şi exprima părerile şi opiniile cu
privire la cele două aspecte menţionate mai sus. Aceasta oferă administaţiei publice locale (APL)
ocazia de a înţelege mai bine nevoile, problemele şi cererile firmelor locale. În acest fel, studiul
crează premisele unei comunicări mai bune între APL şi comunitatea de afaceri.
SMA este un exerciţiu important în cadrul DEL. APL pot aprecia mai
bine elementele critice ale economiei locale (dinamica, sectoarele
cheie, elementele vitale pentru dezvoltarea viitoare). Datele colectate
pot ajuta APL să îşi îmbunătăţească serviciile pe care le furnizează
firmelor private, să creeze canale active de comunicare, să creeze
parteneriate public-private sau să le integreze în planurile sau
strategiile de dezvoltare.
Datele SMA trebuie reactualizate periodic - la fiecare doi sau trei ani, astfel încât să ilustreze
schimbările din cadrul comunităţii. Repetarea sondajului permite municipalităţilor să revizuiască
cât de bine au soluţionat problemele cu care s-au confruntat anterior. Aceste date pot fi de
asemenea folosite de asociaţiile oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ, şcolile profesionale,
unităţile care organizează cursuri de instruire sau oficiile de ocupare a forţei de muncă pentru
a-şi putea ajusta corepunzător serviciile şi activităţile.
Datele furnizate de rezultatele SMA vor fi de asemenea folositoare investitorilor străini în

alegerea comunităţilor în care vor investi. Faptul că o comunitate a elaborat un SMA şi este
activ implicată în colaborarea cu toate firmele din comunitate constituie o garanţie a faptului că,
comunitatea respectivă ar fi un loc propice pentru afaceri.

2. Paşii necesari realizării unui SMA de succes
a) Organizarea unui SMA
Este de aşteptat ca realizarea SMA să fie iniţiată de primar sau de directorul departamentului
de dezvoltare economică sau de către comunitatea de afaceri. Succesul studiului depinde de
angajamentul municipalităţii nu doar de a coordona SMA, ci şi de măsurile pe care le ia pentru
a soluţiona problemele identificate de SMA. Succesul studiului depinde de nivelul implicării şi
cooperării dintre mai multe grupuri de interese. Prin urmare, pentru a reuni toţi partenerii se
recomandă înfiinţarea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale,
sectorului de afaceri, asociaţiilor patronale locale şi Camerei de Comerţ. Grupul va planifica
toate activităţile, va stabili lista de firme care să fie intervievate, va colabora cu personalul
municipalităţii în procesarea datelor, va elabora raportul şi, mai ales, va distribui şi disemina
rezultatele. Grupul de lucru trebuie să propună activităţi care să îmbunătăţească mediul de
afaceri din localitate sau judeţ.
Recomandare
~ntrucât SMA reflectă problemele generale ale relaţiei dintre administaţia publică
locală şi firme, cei implicaţi în conceperea şi realizarea studiului trebuie să reprezinte
atât sectorul public cât şi cel privat. Pentru realizarea, comunicarea şi diseminarea
rezultatelor SMA, este esenţial ca grupul de lucru să fie activ.
b) Planificarea sondajului
Procesul de elaborare al studiului trebuie să includă următorii paşi:
I. Decideţi CE vreţi să aflaţi de la repondenţi. Identificaţi cele mai importante aspecte de
interes. NU formulaţi prea multe întrebări deschise şi nu puneţi în discuţie prea multe
teme. Ţineţi cont de faptul că oamenii de afaceri au foarte puţin timp să răspundă la
astfel de întrebări, chiar dacă consideră că subiectul este relevant. Evitaţi întrebările
care sugerează un răspuns şi întrebările redundante care sunt o pierdere de timp.
II. Elaboraţi un chestionar cât se poate de simplu. Există două tipuri de întrebări: întrebări
închise, la care repondentul trebuie să răspundă cu da sau nu, şi întrebări deschise
care necesită un răspuns mai detaliat. Întrebările închise sunt mai simplu de evaluat.
Dar oricum va trebui să includeţi şi întrebări deschise.
III. Evitaţi să folosiţi terminologie specială, fiţi foarte specifici. Ţineţi minte: nu toată lumea
înţelege legislaţia sau termenii tehnici.
IV. Stabiliţi ce tipuri şi câte firme intenţionaţi să intervievaţi. Dacă grupul ţintă este format
dintr-un număr mare de repondenţi, decideţi câte firme vor fi intervievate în cadrul
fiecărei categori.
Grupul de lucru al SMA ar trebui să elaboreze planuri de acţiune detaliate şi termene clare
pentru implementarea SMA. Identificare persoanelor cu responsabilităţi specifice în cadrul
procesului de colectare a datelor pentru SMA şi procesul de raportare de informaţii specifice şi
realiste va ajuta partenerii să observe progresul. De la începutul până la analiza scrisă a datelor,
procesul de elaborare a unui SMA ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de două până la trei
luni. Bineînţeles că grupul ţintă, firmele care vor fi intervievate, pot fi foarte ocupate în anumite
perioade şi operatorii trebuie să îşi planifice vizitele pentru a evita agendele încărcate.
c) Pregătirea chestionarului
Chestionarul folosit de GRASP şi partenerii săi pentru studiul mediului de afaceri din 10
judeţe din Romania în 2003/2004 este anexat în Anexa 1. Acest chestionar poate fi ajustat
în conformitate cu nevoile de informaţii şi specificul comunităţii. De exemplu, importanţa
unor sectoare economice sau a unor evenimente majore, cum ar fi reducerea semnificativă
a personalului din companiile importante, sau afluxul masiv de noi investitori pot sta la baza
Ghid 9
procesului de elaborare a chestionarului. Grupul de lucru ar trebui să revizuiască chestionarul
oferit ca model şi să îl schimbe unde este necesar.
Fiecare SMA ar trebui să pună în discuţie următoarele aspecte:
Informaţii generale despre firme şi problemele cu care se confruntă
Vânzări şi clienţi, numărul de angajaţi actuali şi pe viitor, viitoare planuri de investiţii,
nevoi de îmbunătăţiri publice şi
Păreri cu privire la aspecte legate de mediul de afaceri local, inclusiv serviciile furnizate
de administraţia publică locală. Trebuie să oferiţi repondenţilor posibilitatea de a-şi
exprima atât punctele de vedere pozitive, cât şi punctele de vedere negative – şi
aceste păreri ar trebui încurajate.
d) Elaborarea listei de firme

Firmele care urmează a fi intervievate ar trebuie să fie selectate în funcţie de:
Tipul societăţii: sondajul nu trebuie să includă firme reprezentând sectorul public şi non-
profit (primării, şcoli, instituţii de stat, spitale, etc.) chiar dacă multe dintre acestea
pot fi marii angajatori în zona respectivă.
Mărimea societăţii: trebuie să fie intervievaţi toţi marii angajatori din sectorul de
producţie şi cel al serviciilor. Totuşi, sondajul trebuie să includă reprezentanţi ai
tuturor tipurilor de firme – micro (cu până la 9 angajaţi), mici (cu 9 – 49 angajaţi),
medii (cu 50 – 249 angajaţi), mari (cu 250 – 499 angajaţi) şi foarte mari (cu peste 500
de angajaţi).
Cele mai dinamice şi importante sectoare economice ale comunităţii
Distribiţia geografică a firmelor pe teritoriul comunităţii (dacă sondajul este efectuat la
nivel de judeţ, acesta trebuie să includă firme situate în afara limitelor reşedinţei de
judeţ).
Firme străine: trebuie intervievate toate firmele străine relevante pentru zona respectivă.
Eşantionul trebuie să includă numai firme active, adică acele firme care depăşesc un anumit
nivel al profitului brut al vânzărilor. Cu cât vânzările brute ale firmei sunt mai mari, cu atât este
mai mare impactul asupra bugetului administraţiei publice locale. În plus, companiile mai active
vor avea păreri bine definite cu privire la relaţiile cu administraţia publică locală. Prin urmare,
este important ca întrebările din cadrul chestionarului să pună în discuţie aceste aspecte.
Un sondaj realizat la nivelul unei zone metropolitane de 500.000 de locuitori ar trebui să
intervieveze un număr de 70 – 80 de firme, iar numărul minim pentru fiecare tip nu trebuie să
fie mai mic de 30 de interviuri. Grupul de lucru poate folosi Registrul Comerţului local şi să
lucreze cu o listă de firme active.
Recomandare
Eşantionul trebuie să urmeze structura firmelor active înregistrate la Registrul
Comerţului la nivel local. Eşantionul trebuie să reflecte structura mediului local de
afaceri în ceea ce priveşte: mărimea, distribuţia geografică şi sectoarele de activitate.
e) Instruirea operatorilor
Interviurile pot fi realizate de membrii grupului de lucru şi reprezentanţii APL. Dacă
eşantionul cuprinde însă un număr mare de firme, poate fi practic să se folosească ambele
tipuri de intervievatori. Numărul operatorilor depinde de mărimea eşantionului şi perioada
de timp pe parcursul căreia se desfăşoară studiul. Operatorii pot fi membri ai asociaţiilor de
afaceri, funcţionari publici, studenţi, etc. Esenţial este ca, înainte de colectarea datelor, aceştia

să fie instruiţi cu privire la toate elementele studiului: scopul sondajului, organizaţiile implicate,
structura chestionarului, procesarea chestionarelor, aspecte legate de confidenţialitate, etc.
Având în vedere limitele naturale logistice şi organizaţionale, un singur operator nu poate realiza
de obicei mai mult de 5 – 8 interviuri pe zi (20 – 25 de interviuri pe săptămână).
Pentru a asigura rezultate consistente şi utile, toţi operatorii ar trebui să înţeleagă corect
studiul (scopul, metodologia, rezultatele, clienţii, termenele, etc). Aceştia ar trebuie să poată
răspunde la orice întrebări privind studiul şi, mai ales, trebuie să poată garanta omului de afaceri
intervievat că toate răspunsurile vor fi confidenţiale şi vor fi prezentate doar în forma finală.
Recomandare
Operatorii trebuie să fie selectaţi şi instruiţi cu atenţie deoarece aceştia reprezintă interfaţa cu
clienţii. Angajaţi doar persoane care înţeleg pe deplin scopul sondajului.
f) Colectarea datelor
Operatorii ar trebui să îşi stabilească întâlniri prin telefon, să folosească formule similare de
prezentare şi să se întâlnească cu reprezentanţii firmelor (fie manageri, fie patroni) în persoană.
Nu ar trebui permisă nici o altă tehnică de colectare a datelor. Este întotdeauna util ca primarul
(primăria, prefectura) să trimită o scrisoare prin care să explice din timp directorilor/ managerilor
firmelor scopul SMA.
Recomandare
Pentru ca SMA să aibă success, este esenţial ca reprezentanţii firmelor (manageri sau patroni)
să fie intervievaţi în persoană. Conducerea firmei are acces la datele solicitate (vânzări, angajaţi,
planuri de investiţii ale firmei, etc.). Interviul nu ar trebui să dureze mai mult de 45 de minute
– ţineţi minte că managerii sunt persoane ocupate.
Interviul în persoană are un alt efect important: realizează legătura dintre sectoarele public
şi privat şi stă la baza viitoarelor activităţi comune. Operatorii ar trebui să se identifice cu o
legitimaţie emisă de organizaţia din cadrul căreia fac parte. Aceştia trebuie să explice foarte bine
scopurile SMA reprezentanţilor firmelor.
Recomandare
Operatorii ar trebui să insiste să colecteze cât mai multe informaţii cantitative şi
calitative. Cu toate acestea, dacă clientul este reticent în a furniza informaţii, operatorul
nu ar trebui să fie foarte insistent..
La încheierea interviului, operatorii ar trebui să reamintească managerilor că vor primi o

copie a raportului final al SMA. Operatorii ar trebui de asemenea să reitereze confidenţialitatea
procesului şi să solicite date de identificare ale firmei care vor fi folosite exclusiv în scopuri
statistice.
g) Procesarea şi interpretarea datelor

Unul dintre membrii grupului de lucru care este familiarizat cu MS Excel şi care înţelege
aspecte de bază cu privire la statistici ar trebui să fie responsabil cu procesarea datelor. Toate
datele colectate ar trebui introduse într-un fişier Excel.
Analiza datelor ar trebui să studieze distribuţia şi frecvenţa răspunsurilor pentru fiecare
întrebare în parte (de exemplu, procentul distribuţiei angajaţilor la nivelul fiecărui sector de
activitate sau pe fiecare categorie de mărime a societăţilor).
Ghid 11
Analiza de profunzime poate fi efectuată luând în calcul relaţiile dintre elementele relevante,
cum ar fi:
mărimea sau tipurile de firme şi dinamica investiţiilor sau a forţei de muncă,
mărimea sau tipurile de firme care intenţionează să se mute, să se reamplaseze, să se extindă la
nivel local sau în alte zone,
mărimea sau tipurile de firme şi cât de mulţumite sunt acestea de calitatea serviciilor publice, etc.
Mai multe detalii cu privire la procesarea şi interpretarea datelor sunt prezentate în secţiunea
4: Procesarea şi interpretarea datelor şi raportul final.
h) Elaborarea raportului şi prezentarea constatărilor către APL şi

reprezentanţii firmelor
Principalele constatări ale sondajului ar trebui să fie integrate într-un raport care trebuie să fie
prezentat în faţa reprezentanţilor sectorului public şi celui privat. Raportul va include o introducere,
scurte prezentări ale metodologiei, principalele constatări, statutul firmelor şi dezvoltarea generală
a afacerilor la nivel local, vânzările şi orientarea către export, aspecte cu privire la muncă şi relaţiile
de muncă, proprietăţile şi investiţiile firmelor şi, mai ales, relaţiile cu APL şi serviciile furnizate de
aceasta, şi concluzii. Raportul ar trebui de asemenea să conţină tabele şi grafice.
Recomandare
Pentru comunicarea constatărilor SMA către sectorul de afaceri, sectorul public
şi publicului larg, este esenţial un grup de lucru activ. Comunitatea trebuie să ia la
cunoştinţă principalele probleme cu care se confruntă sectorul de afaceri în relaţia
cu acţiunile şi planurile administaţiei publice locale. De asemenea, grupul de lucru are
rolul important de a propune măsuri menite să îmbunătăţească relaţiile dintre APL şi
comunitatea de afaceri.
Este crucial ca aceste constatări să fie urmate de recomandări menite să îmbunătăţească

mediul de afaceri şi relaţia dintre sectorul public şi cel privat. Constatările sondajului trebuie să se
constituie în premize pentru planuri şi acţiuni care vor conduce în cele din urmă la îmbunătăţirea
mediului de afaceri din comunitate şi a serviciilor furnizate de administaţia publică locală.
Câte un exemplar al raportului trebuie să fie trimis tuturor repondenţilor, presei locale şi
altor instituţii care ar putea fi interesate de rezultate.
Mai multe detalii cu privire la raport sunt prezentate în secţiunea 4: Procesarea şi interpretarea
datelor şi raportul final.
3. Chestionarul şi colectarea datelor

Chestionarul are 25 de întrebări principale şi majoritatea dintre acestea sunt întrebări închise.
Unele întrebări sunt în mod intenţionat deschise pentru a permite repondenţilor să-şi exprime
părerile şi opiniile.
Întrebările au fost formulate pentru a identifica tendinţele de dezvoltare ale firmei, calitatea
serviciilor furnizate de APL, reglementările, precum şi relaţia dintre firme şi APL.
Chestionarul este structurat pe cinci secţiuni:
a) Informaţii generale despre firmă
Informaţii generale despre firmă: tipul şi anul în care a fost înfiinţată, structura de capital,
principalele bariere în calea dezvoltării, orientarea către export – distribuţia geografică
a vânzărilor, totalul vânzărilor şi prognozarea acestora. Ne interesează de asemenea să
aflăm ce anume atrage firma să rămână în regiune (localitate).

b) Angajaţii şi forţa de muncă
Date generale despre forţa de muncă: numărul şi categoriile de angajaţi (inclusiv femei,
absolvenţi de facultate şi navetişti) în prezent, în trecut şi în viitor şi salariul mediu.
Angajatorul este întrebat dacă este mulţumit de calitatea forţei de muncă şi dacă sunt
necesare calificări adiţionale şi care sunt calificarile de care este nevoie.
c) Proprietate şi planuri de investiţii
Informaţii referitoare la investiţii: dacă firma este proprietară sau a închiriat spaţiile, dacă
proprietăţile actuale sunt suficiente şi ce planuri de extindere are firma în respectiva
locaţie, în altă parte în Romania sau dacă intenţionează să se mute şi de ce. Se solicită de
asemenea şi suma planificată pentru investiţii şi numărul de locuri de muncă create.
d) Servicii şi relaţii municipale
Se formulează întrebări cu privire la tipul şi calitatea serviciilor furnizate de APL şi tipul de
servicii care ar trebui furnizate şi reglementările necesare astfel încât comunitatea să fie
mai atractivă pentru mediul de afaceri. În plus ar trebui prioritizată nevoia pentru anumite
servicii.
e) Impresii generale
Chestionarul se încheie cu comentarii generale despre aspectele pozitive şi negative ale
perfomanţei APL şi cu o evaluare finală a comunităţii ca mediu de afaceri propice.
Chestionarul este prezentat integral în Anexa 1, mai jos găsiţi exemplificată o secţiune.
Figura 1
O secţiune a chestionarului SMA
Operatorii vor nota ei înşişi răspunsurile în chestionare. Ei trebuie să parcurgă toate

întrebările şi să solicite răspunsuri detaliate şi să noteze toate comentariile clienţilor. Pentru a
crea o imagine cuprinzătoare a mediului de afaceri, nu sunt necesare doar date cantitative, ci şi
comentarii şi sugestii ale reprezentanţilor sectorului de afaceri.
Recomandare
Poate fi uneori util să oferiţi persoanei intervievate o copie a chestionarului astfel încât
persoana respectivă să vă poată urmări în timpul interviului.
Ghid 13
Mai jos aveţi un exemplu de date colectate într-o comunitate din Romania.
Figura 2
Tipuri de răspunsuri în formularul chestionarului
Recomandare
Nu uitaţi că studiul trebuie să fie flexibil şi adaptat specificului mediului. Se pot adăuga
întrebări la anumite secţiuni, sau unele dintre întrebările actuale pot fi adaptate în funcţie
de nevoile organizaţiei care realizează studiul.
4. Procesarea şi interpretarea datelor şi raportul final
Procesarea datelor
Odată finalizat interviul, toate chestionarele ar trebui strânse într-un singur loc. Următorul
pas este transferarea datelor de pe hârtie într-un format Excel care este disponibil în format
electronic pe CD-ul ataşat.
Datele pot fi procesate de o persoană familiarizată cu utilizarea programului EXCEL
din pachetul Microsoft Office. Pentru a evita geşelile, datele ar trebui transferate de două
persoane. O persoană instruită poate introduce datele dintr-un chestionar în tabelul Excel în
5-8 minute, prin urmare este util să aveţi o persoană instruită în acest scop în cadrul primărie
sau al altei organizaţii.
Primele date introduse sunt informaţiile generale (denumirea companiilor, adresa etc.) pentru
a putea organiza mai bine procesarea datelor.

Figura 3
Identificarea datelor privind companiile.
Apoi, sunt introduse răspunsurile la întrebările de la 1 la 25.
Figura 4
Tipuri de date care trebuie introduse în funcţie de tipul de răspuns.
O atenţie specială trebuie acordată câtorva aspecte:

toate întrebările cu procente (cum ar fi “procent de vânzări” şi “calitatea forţei de
muncă”) trebuie să fie verificate astfel încât suma procentelor să fie 100% (şi corectate,
dacă este necesar);
atunci când obţiunile la întrebări sunt da sau nu, este mai practic să se scrie pentru
da = 1 şi pentru nu = 2;
comentariile se scriu în căsuţe similare cu cea de la întrebarea 5a;
numărul angajaţilor peste un an – dacă compania nu a furnizat nici o estimare se
recomandă trecerea aceluiaşi număr cu cel din anul curent;
Ghid 15
dacă firma nu a furnizat date privind salariul mediu, numărul angajaţilor companiei nu
poate fi calculat în totalul salariului mediu;
toate datele (vânzări, salarii, investiţii, locuri de muncă) trebuie să fie introduse în
acceaşi formă, respectiv răspunsurile cum ar fi “50 de mii”, “aproximativ 300”, “25
- 30” vor fi transformate în cifre (50000; 300; 27,5);
Fig. 5 prezintă cum ar trebui să introducă operatorul cifrele de la 1 - 5 în conformitate
cu nota specifică dată pentru fiecare alternativă de răspuns la întrebarea 19 şi să lase
căsuţa goală dacă nu a fost exprimată nici o opinie.
Atenţie:
Nu scrieţi „0” dacă repondentul nu a scris nici un răspuns sau nu şi-a exprimat părerea – aceasta
poate duce la greşeli în cadrul evaluării finale!
Figura 5
Răspunsuri la întrebări cu răspunsuri multiple
Interpretarea rezultatelor
După introducerea datelor, puteţi să începeţi să interpretaţi rezultatele. Acei membri ai
echipei care sunt familiarizaţi cu funcţiunile mai avansate ale foilor de calcul din Excel ar trebui
să fie responsabili cu interpretarea. Foaia de calcul este concepută să genereze automat un
număr de rezultate de bază. Aceste rezultate trebuie folosite de membrii echipei pentru a face
conexiuni între variabilele chestionarului.
1. Primul nivel al analizei este aşa-numitul nivel de distribuţie univariată2. Fiecare întrebare
trebuie evaluată separat. Distribuţia frecvenţei şi distribuţiile procentuale intră în această
categorie. Pe lângă aceste distribuţii simple, se pot calcula măsurile tendinţelor centrale.
Cele mai obişnuite sunt cele mediane (linia care împarte distribuţia în două parţi egale) şi
media aritmetică (măsura tendinţei centrale cel mai des folosită). Foaia de calcul este setată
să genereze direct rezultatele primare.
Acest pas va furniza rezultate de bază cum ar fi numărul mediu şi total al angajaţilor din
eşantionul intervievat, structura proprietăţii, salariul mediu, notele acordate serviciilor
furnizate de administraţia publică locală, etc.
Atenţie:
Numărul de chestionare (firme) intervievate este folosit în general ca numărul de referinţă, iar
foaia de calcul furnizează rezultate cum ar fi „numărul (procentul) de firme care au planuri de
investiţii” sau „numărul firmelor care duc lipsa unor anumite calificări”. Există şi răspunsuri care
sunt folositoare (de exemplu „numărul anagajaţilor” sau al „vânzărilor”) şi sunt de referinţă.
Evaluatorul ar trebui să afle care sunt caracteristicile fiecărei întrebări. Vezi figurile 6 şi 7 în care
structura proprietăţilor din aceeaşi regiune este prezentată mai întâi în funcţie de numărul de
firme, iar apoi în funcţie de numărul de angajaţi pe care îi au aceste firme:
2 D. Nachmias, C. Nachmias, Research Methods in the Social sciences, second edition, St. Martin’s Press, New York, 1981, pp. 293-320.

Figura 6
Distribuţia structurii capitalului în funcţie de firme
Figura 7
Distribuţia structurii capitalului în funcţie de angajaţi
2. În cel de-al doilea pas se ia în considerare tipul firmei. Firmele se împart de obicei în funcţie
de mărime (mici, mijlocii, mari), de proprietate (de stat, persoane fizice, persoane juridice,
firme străine, cooperaţii), sectorul industrial (cum ar fi maşinile unelte, textile, alimentară,
construcţii sau transport). Întrebările sunt evaluate separat pentru fiecare dintre aceste
categorii. Figura 8 ilustrează posibile rezultate generate la nivelul 2.
Figura 8
Procentul firmelor care simt lipsa unor anumite calificări sau profesii
IMPORTANT
La începutul pasului 2 operatorul ar trebui să codifice tipul firmei. Alocarea codului (a,
b, c, d, e) poate fi făcută în funcţie de tipul firmei (maşini unelte, etc.) sau în funcţie de
mărimea companiei (companii micro, mici, medii, mari şi străine). Foaia de calcul Excel
este setată pentru un număr de 5 categorii de firme.
Ghid 17
3. Cel de-al treilea pas, un al doilea nivel de analiză (sau analiza bivariată3) poate fi realizată
dacă luăm în considerare relaţiile dintre două sau mai multe variabile (întrebări/ răspunsuri)
din chestionar. De exemplu, poate vreţi să ştiţi ce fel de firme (sectoare) investesc mai mult
şi cum se corelează aceste valori cu crearea noilor locuri de muncă. Se pot realiza operaţiuni
similare pentru a se analiza diferite relaţii. Printre cele mai des utilizate se numără:
mărimea sau tipul firmelor şi nivelele de vânzări pe regiune sau pe angajat;
mărimea sau tipul firmelor şi serviciile publice dorite;
nivelul investiţiilor şi gradul de satisfacţie privind serviciile furnizate de APL;
salariul mediu şi gradul de satisfacţie privind calitatea forţei de muncă;
orientarea spre export şi mărimea sau tipul de firmă;
salariul mediu şi problemele privind lipsa calificărilor;
nivelul investiţiilor şi nivelele de export sau vânzări, etc.
Pentru a ilustra acest pas în procesul de evaluare, graficul 9 prezintă comparativ nivelele
investiţiilor şi numărul relativ de noi locuri de muncă în diferite tipuri de firme. Este evident
că firmele mici creează cel mai des noi locuri de muncă. În aceeaşi măsură se observă că
activitatea de investiţii creează cele mai multe locuri de muncă la nivelul companiilor mijlocii.
Figura 9
Relaţia dintre tipul de firmă, nivelul investiţiilor pe angajat şi numărul relativ de
noi locuri de muncă create
IMPORTANT
În 25 de întrebări sondajul furnizează 300 de relaţii între două întrebări. Provocarea cu
care se confruntă evaluatorul este să le identifice pe cele mai importante şi pe cele mai
preţioase care pot fi folosite pentru evaluare şi pentru recomandări.
4. Cifrele, graficele şi tabelele sunt interesante şi folositoare, cu toate acestea, principalul

rezultat al procesului de evaluare ar trebui să fie raportul final. Acesta ar trebui să răspundă
următoarei întrebări: dacă s-a meritat realizarea sondajului, să fie un rezumat al tuturor
concluziilor finale care pot reieşi din răspunsurile generale şi să furnizeze informaţii noi şi
date cu privire la aspecte specifice care au fost iniţial ignorate.
3 See D. Nachmias, C. Nachmias, idem, pp. 223-356

5. Se recomandă ca raportul să înceapă cu o introducere şi o scurtă prezentare a metodologiei,
urmate de principalele concluzii – pentru a atrage potenţialii cititori să studieze tot textul.
Fiecare arie de interes ar trebui apoi să fie detaliată în cadrul raportului în câte un capitol
cum ar fi:
Statutul firmelor şi tendinţele generale de dezvoltare ale firmelor la nivel local;
Vânzări şi clienţi, orientarea către export;
Aspecte legate de forţa de muncă şi tendinţele de angajare;
Proprietatea firmelor şi investiţiile;
Evaluarea serviciilor furnizate de APL şi relaţiile cu acestea;
Concluzii
Secţiunea de concluzii ar putea descrie factori interesanţi care nu au rezultat în mod direct
din sondaj:
Tendinţele vânzărilor, investiţiilor şi forţei de muncă;
Calitatea elementelor primordial pozitive care stimulează viaţa economică sau
a elementelor negative care împiedică comunitatea să devină un mediu de afaceri
propice; şi
Servicii solicitate de mediul de afaceri şi câteva soluţii pe care le preconizează sectorul
de afaceri, etc.
Toate afirmaţiile cuprinse în raport trebuie să fie susţinute de fapte şi cifre. De asemenea,
raportul trebuie să conţină cât mai multe grafice posibil pentru a ajuta cititorul să înţeleagă mai
uşor întregul raport.
Figura 10
Exemplu de raport SMA
Ghid 19
5. Utilizarea rezultatelor şi a bunelor practici
5.1 Răspuns la rezultatele SMA – General
Problemele generale identificate în cadrul mediilor de afaceri prin intermediul Studiului
Mediului de Afaceri realizat în peste 100 de oraşe şi regiuni din Republica Cehă, Slovacia, Polonia
şi România pe parcursul ultimilor cinci ani pot fi repartizate în următoarele secţiuni:
Serviciile municipalităţii şi birocraţia
Imbunătăţirea colaborării în explicarea, aplicarea şi implementarea reglementărilor
guvernamentale;
Program prelungit al Primăriei; o mai bună comunicare şi instruirea personalului
pentru deservirea clienţilor;
Reducerea birocraţiei prin simplificarea procedurilor administrative, în special pentru
permise şi autorizaţii;
Îmbunătăţirea profesionalismului procesului decizional, prioritizarea şi respectarea
nevoilor municipalităţii;
Sprijin pentru mediul de afaceri
Sprijin pentru firmele locale în procedurile de achiziţii lansate de municipalitate;
Îmbunătăţirea accesului firmelor la surse de finanţare;
Îmbunătăţirea reglementărilor de vânzare sau închiriere a terenurilor aflate în
proprietatea municipalităţii;
Sprijinirea, pe cât posibil, mediului de afaceri pe pieţele naţionale şi regionale;
Îmbunătăţirea comunicării dintre firme şi Primărie;
Îmbunătăţirea condiţiilor de înfiinţare a unei noi firme;
Furnizarea de resurse financiare pe termen scurt şi pe termen lung pentru achiziţionarea
de teren şi clădiri pentru afaceri;
Întreţinerea drumurilor şi infrastructura tehnică
Furnizarea de infrastructură tehnică şi fizică în zone speciale;
Utilarea locaţiilor cu infrastructură specifică necesară investitorilor;
Îndepărtarea mult mai eficientă a zăpezii de pe drumuri, o mai bună întreţinere a
semnelor de circulaţie;
Creşterea resurselor financiare pentru întreţinerea drumurilor, îmbunătăţirea carosabilului
şi modernizarea reţelei de drumuri pentru a îmbunătăţi siguranţa traficului;
Creşterea numărului traseelor deservite de transportul public, garantarea de mijloace
de trasnport pentru schimbul doi;
Creşterea numărului de indicatoare, îmbunătăţirea sistemului de transport în comun
şi sistemului de parcări din oraş.
Răspunsurile la aceste probleme deja existente sau pe cale de a fi implementate cuprind,
de exemplu:
Biroul unic pentru firme în cadrul Primăriei;
Întâlniri periodice şi cooperare între reprezentanţii sectorului public şi cel privat;
Construirea de spaţii şi clădiri pentru firme;
Revitalizarea fostelor zone industriale;
Finanţare comună a investiţiilor din infrastructură;
O mai bună organizare a transportului public.

5.2 Răspuns la rezultatele SMA – Specific
Elementele pozitive prezentate în raportul SMA de la Iaşi (vezi Figura 11) includ resurse
umane bune, facilităţi de transport şi spaţii:
Departament de textile în cadrul universităţii;
Forţă de muncă calificată în industriile tradiţionale;
Aeroport internaţional;
Localizare lângă graniţa cu piaţa din Est.
Figura 11
Exemplu din Capitolul Impresii Generale, Raportul SMA realizat la Iaşi
Sunt menţionaţi de asemenea şi factorii negativi. Aceştia se referă mai ales la mediul de
afaceri şi la infrastructura tehnică:
prea puţin sprijin pentru IMM-uri,
corupţie, birocraţie, legislaţia şi aplicarea acesteia,
slabă comunicare şi parteneriate între oamenii de afaceri la nivel local,
piaţă mică, lipsa investitorilor străini şi lipsa capitalului,
lipsa comunicării şi cooperării între APL şi IMM-uri,
startea proastă a drumurilor,
infrastructura insuficient dezvoltată.
Figura 12 prezintă un exemplu din Planul Strategic de Dezvoltare Locală a Judeţului Iaşi. Unul
dintre cele mai importante elemente ale Planului Strategic a fost SMA.
Ghid 21
Figura 12
Exemplu din Planul Strategic de Dezvoltare Locală a Judeţului Iaşi
Unele concluzii ale raportului SMA au devenit obiective ale planului strategic: modernizarea
Aeroportului Internaţional Iaşi, crearea parcului tehnologic şi a Târgului Moldova, îmbunătăţirea
infrastructurii drumurilor.
5.3 Utilizarea rezultatelor SMA

Rezultatele studiului pot fi utilizate în multe feluri. Printre cele mai importante trebuie
menţionate următoarele:
Continuaţi comunicarea cu mediul de afaceri!
Firmelor le place în general să participe la SMA şi apreciază faptul că administraţia publică
locală este interesată de problemele cu care se confruntă. După colectarea răspunsurilor
şi întocmirea raportului final, toţi participanţii trebuie să fie informaţi cu privire la rezultate
şi la planurile administraţiei publice locale de îmbunătăţire a mediului de afaceri local.
Anunţaţi public rezultatele pozitive şi atrageţi noi investitori în oraşul (regiunea)
dumneavoastră!
Fiecare comunitate are propriile puncte tari în atragerea de afaceri. Unul dintre acestea
este abordarea activă a administraţiei publice locale de a răspunde nevoilor firmelor.
Rezultatele pozitive ale studiului, coroborate cu recomandări semnate de lideri importanţi
ai mediului de afaceri local va fi întotdeauna o parte importantă a promovării locale şi a
menite să atragă investiţii străine externe şi străine.
Concentraţi-vă pe aspectele negative şi elaboraţi un plan prin care să le eliminaţi!
Problemele generale identificate de studiu (în privinţa infrastructurii, transportului, forţei
de muncă locale, calităţii standardelor de viaţă şi multe altele) ar trebui să fie abordate
printr-un efort de planificare strategică a dezvoltării economice locale. Liderii sectorului
public şi ai celui privat vor trebui să ajungă împreună la un consens asupra celui mai bun
viitor economic al comunităţii şi să identifice acţiunile realiste prin care se poate îndeplini
aceste scopuri.

Concluziile SMA ar trebuie să reprezinte punctul de pornire pentru viitoarele decizii
ale comunităţii – strategii locale de dezvoltare economică sau planuri de acţiune. SMA
frunizează informaţii esenţiale cu privire la sectorul de afaceri, nevoile de bază ale acestuia
şi planurile de dezvoltare. Un bun edil trebuie sa ia în considerare aceşti factori.
Începeţi să lucraţi cu anumite companii la rezolvarea problemeor specifice
acestora!
SMA trebuie să servească de asemenea la identificarea firmelor care se gândesc să îşi
închidă activitatea din localitate, oferind astfel posibilitatea APL de a lua măsuri pentru
prevenirea unei astfel de situaţii.
Începeţi să adunaţi periodic date despre economia locală, creaţi planuri cu
termene clare şi identificaţi tendinţele importante!
Ideal ar fi ca SMA să fie repetat la fiecare doi ani astfel încât administraţia publică locală
şi firmele să poată observa schimbările atât în privinţa datelor concrete (angajaţi, salarii,
vînzări, investişii), cât şi în atitudinea firmelor locale.
Cele mai bune practici de realizare a SMA

GRASP a realizat cu succes SMA în mai multe judeţe (Arad, Bihor, Brăila, Giurgiu, Harghita,
Iaşi, Sălaj şi Sibiu) şi oraşe (Caracal, Craiova şi Mioveni). Am inclus mai jos câteva dintre cele mai
bune practici pe care personalul GRASP le-a identificat în procesul de realizare a SMA.
SMA trebuie să fie realizat de o organizaţie locală care lucrează în cooperare cu
alte organizaţii din cadrul comunităţii. Organizaţiile implicate trebuie să creeze un
grup de lucru recunoscut şi activ. În Craiova, principala organizaţie a fost o asociaţie
de afaceri, iar în Sibiu, Consiliul Judeţean. O activitate esenţială este crearea unei
liste relevante de companii. Această activitate trebuie realizată în conformitate cu
distribuţia companilor în comunitate.
Este esenţial să vă asiguraţi că operatorii au înţeles toate procedurile cu privire la
colectarea datelor şi a studiului: scopuri, rezultate, confidenţialitate, elemente de
protocol pentru adresarea întrebărilor, introducerea datelor, etc.
Datele trebuie să fie procesate de persoane cu experienţă în utilizarea calculatorului,
a programului Word şi (mai ales) Excel. Introducerea datelor în foaia de calcul nu ar
trebuie să ridice probleme, iar analiza datelor nu este foarte complicată – necesită
o gândire logică. Când scriu raportul, analiştii trebuie să se axeze asupra aspectelor
relevante pentru comunitate.
6. Concluzii
Studiul Mediului de Afaceri este un instrument puternic care permite APL şi sectorului
de afaceri să adune informaţii referitoare la sectorul de afaceri şi la nivelul de performanţă a
instituţiilor publice. SMA poate ajuta la conştientizarea problemelor cruciale care afectează viaţa
economică a comunităţii şi calitatea serviciilor administraţiei publice locale.
SMA este un instrument flexibil şi uşor de folosit, care poate fi adaptat astfel încât să deservească
interesele utilizatorilor cu privire la informaţii necesare şi specificul comunităţii locale.
Rezultatele SMA pot fi transformate în obiective ale planurilor de acţiune locale sau ale Strategiei
de Dezvoltare Economică Locală. Între timp, concluziile pot fi elemente ale analizei SWOT (puncte
tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări/ riscuri) pentru o strategie DEL. Datele colectate
pot ajuta la monitorizarea implementării strategiei prin compararea informaţiilor referitoare la
sectorul de afaceri sau a performanţei serviciilor publice la diverse momente în timp.
Constatările SMA pot conduce la multe acţiuni şi proiecte, cum ar fi parteneriatele public -
privat menite să îmbunătăţească transportul local, sistemele de apă, colectarea deşeurilor, zone
de dezvoltare turistică, sisteme de parcare, etc. Ele pot de asemenea sta la baza îmbunătăţirii
comunicării dintre APL şi sectorul privat - numirea persoanelor responsabile cu aspectele legate
de IMM-uri sau investitori, sau crearea de noi departamente DEL, etc.
Ghid 23
SMA poate de asemenea ajuta şcolile profesioale, furnizorii de cursuri de instruire şi
universităţile în ceea ce priveşte oferirea de servicii educaţionale adaptate şi conectate la
tendinţele reale ale comunităţii de afaceri şi în conformitate cu planurile de dezvoltare ale
firmelor locale.
CELE MAI BUNE PRACTICI: Echipa de Dezvoltare Economică Locală din

cadrul programului GRASP în colaborare cu Consiliul Judeţean Sălaj a realizat un
Studiu al Mediului de Afaceri cu cei mai mari angajatori locali. Obiectivul studiului
a fost furnizarea de informaţii utile şi sigure factorilor locali de decizie cu privire la
mediul economic local, asa cum este el perceput de cei care investesc şi creează
locuri de muncă în Sălaj.
Pe 18 martie, experţii GRASP au organizat o prezentare a principalelor constatări
ale Studiului Mediului de Afaceri din Sălaj, în faţa Primarului şi Viceprimarului din
Zalău, reprezentanţilor Consiliului Judeţean, Prefecturii, sectorulu privat, Camerei
de Comerţ şi Industrie, Centrului de Afaceri Transilvania, Biroului de Dezvoltare
Economică Locală şi reprezentanţilor mass-media. “Acest studiu este un început foarte
bun. Oferă administraţiei publice locale o ‘imagine în oglindă’ a atitudinii sectorului de
afaceri. Intenţionez să folosesc acest studiu şi să re-evalez strategia noastră de dezvoltare
economică,” a declarat domnul Iuliu Nosa, Primar al oraşului Zalău, la încheierea
întrunirii.
Raportul este doar o parte a efortului mai susţinut al programului GRASP de a
încuraja dezvoltarea economică în Salaj, printr-o administraţie locală mai bună –
cooperarea cu sectorul de afaceri şi utilizarea de materiale eficiente de marketing
pentru atragerea investitorilor străini.
26 martie 2004
Raportul săptămânal GRASP
SMA poate face parte din Profilul Comunităţii şi poate deveni un instrument de marketing în
procesul de atragere a investitorilor. Datele economice pozitive şi dovada furnizării de servicii
publice de bună calitatea pot constitui factori motivanţi pentru investitorii străini.
Implementarea Studiul Mediului de Afaceri poate conduce la o mai bună comunicare şi
înţelegere între sectoarele public şi privat. Studiul reuneşte actorii implicaţi şi facilitează
comunicarea şi colaborarea în interesul comunităţii.
Studiul Mediului de Afaceri este un instrument menit să ajute comunităţile locale să înţeleagă
mai bine care sunt propriile probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea economică locală, şi să
conducă la elaborarea de soluţii menite să îmbunătăţească standardele DEL.

B. PROFILUL COMUNITĂŢII (PC)
1. Descriere generală a conceptului de Profil al Comunităţii

Profilul comunităţii este o descriere cuprinzătoare a unei comunităţi şi a resurselor disponibile
în contextul cultural, geografic, economic şi politic al comunităţii respective.
Comunitatea poate fi – din punct de vedere administrativ – un judeţ, o

municipalitate, un oraş, sau o comună.
Profilul Comunităţii (PC) este un instrument esenţial pentru o mai bună înţelegere
a comunităţii. Atunci când se realizează un PC, veţi avea posibilitatea să adunaţi informaţii
referitoare la comunitate şi la serviciile, resursele şi problemele acesteia.
În cursul procesului de realizare a PC veţi aduna importante statistici sociale şi economice
care sunt relevante pentru întreaga comunitate. Aceste date vor genera o imagine de ansamblu
şi principalele tendinţe la nivelul localităţii, judeţului sau regiunii. Procesul elaborării PC ar trebui
să reunească reprezentanţi ai autorităţilor publice, sectorului de afaceri şi ai organizaţiilor non-
profit.
Profilul comunităţii descrie populaţia şi sursele de venit, economia şi locurile de muncă, sănătatea
şi calitatea standardelor de viaţă, învăţământul, etc. Un PC poate fi folosit pentru a identifica
nevoile economice şi de dezvoltare ale unei comunităţi. Poate sta la baza elaborării planurilor
de acţiune privind îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor comunităţii. PC devine un
excelent material de marketing pentru promovarea oportunităţilor locale către investitori.
Pe măsură ce condiţiile din comunitate se schimbă, PC trebuie actualizat periodic - în special
datele cu privire la economie, forţa de muncă şi oportunităţile de afaceri. PC trebuie să fie
publicate periodic pentru a furniza liderilor comunităţii indicatori sociali şi economici care
creează o imagine de ansamblu şi furnizează informaţii cu privire la oraş, judeţ sau regiune.
Profilele comunităţii nu sunt standardizate; ele sunt instrumente flexibile şi reflectă priorităţile
locale. Structura PC se bazează pe elementele economice şi sociale foarte importante (populaţia,
structura economiei şi a forţei de muncă, învăţământ şi cultură, etc.), dar fiecare comunitate va
evidenţia acele elemente care sunt unice comunităţii respective.
Figura 13
Coperţile Profilului Comunităţii pentru judeţele Harghita şi Arad
Ghid 25
2. De ce, cum şi pe cine să implicaţi
Profilul Comunităţii este folosit în promovarea şi dezvoltarea comunităţii, pentru a monitoriza
dezvoltarea comunităţii, a duce la conştientizarea problemelor critice din cadrul comunităţii şi
a oferi comunităţii posibilitatea de a-şi îmbunătăţi propria imagine.
Gama largă şi detaliul informaţiilor colectate poate varia, dar va trebui să furnizaţi cel puţin
următoarele informaţii:
ce organizaţii şi servicii există;
ce grupuri şi servicii sunt active în zonă;
care sunt nevoile şi obiectivele comunităţii;
cine sunt factorii de decizie; şi
care sunt resursele disponibile.
Implicarea tuturor partenerilor din cadrul comunităţii este un factor crucial în cadrul
procesului de realizare a Profilului Comunităţii. Printre aceştia se numără administraţiile publice
locale, instituţiile politice, asociaţiile de afaceri şi organizaţiile societăţii civile.
Elaborarea profilului comunităţii poate deveni o tehnică de auto-

determinare, abilitare şi dezvoltare a comunităţii.
De ce să elaborăm un PC?
Elaborarea unui profil al comunităţii prezintă mai multe avantaje:
PC este un pas înainte în colectarea şi integrarea unor date mai exacte şi mai detaliate
cu privire la comunitate;
Este o modalitate profesională de a prezenta informaţiile referitoare la comunitate;
Prezintă informaţiile ca bază pentru alte activităţi: de exemplu strategii şi planuri de
acţiune,
Promovează comunitatea şi cele mai bune aspecte (puncte tari) ale acesteia,
Este o modalitate de a atrage investitori.
PC nu este doar o colecţie de date şi tendinţe de dezvoltare, ci este mai întâi de toate un
instrument de promovarea şi marketing al comunităţii. Acestea sunt principalele sale scopuri
şi funcţii.
PC nu este doar o colecţie de date şi tendinţe de dezvoltare, ci este mai

întâi de toate un instrument de promovarea şi marketing al comunităţii.
Acestea sunt principalele sale scopuri şi funcţii.
Pe cine să implicaţi în elaborarea Profilului Comunităţii?

Pentru ca PC să cuprindă o gamă cât mai variată de informaţii, reprezentanţii autorităţilor
locale, organizaţiilor şi furnizorilor de servicii trebuie să furnizeze informaţii despre:
Entităţile publice, culturale şi economice (de ex. primării, consilii judeţene, camera de
comerţ şi industrie, etc);
Organizaţii locale (de ex. ajutor social, departamente de statistică, muzee, şcoli,
universităţi, ONG-uri, etc);
Structuri educaţionale (de ex. biblioteca publică, experţii locali);
Sectorul privat.

Începeţi să lucraţi la elaborarea profilului comunităţii prin crearea imediată a unei echipe.
Faceţi cunoştinţă cu membrii echipei, aflaţi ce ştiu deja despre comunitate, unde lucrează şi ce
persoane cunosc în cadrul comunităţii. Mergeţi la Consiliul Judeţean sau Local; informaţi factorii
de decizie despre elaborarea profilului comunităţii. Solicitaţi-le părerile şi sprijinul.
Dacă există o organizaţie căreia i-ar fi de folos un profil al comunităţii, cereţi-le reprezentanţilor
săi sprijinul şi participarea la procesul de elaborare.
Reţineţi că membrii comunităţii trebuie să fie implicaţi în elaborarea

profilului comunităţii încă de la început.
Explicaţi clar echipei care este scopul elaborării profilului comunităţii. Gândiţi-vă împreună
cu echipa la tipul de informaţii de care veţi avea nevoie pentru a structura PC şi de unde puteţi
obţine acele informaţii. Decideţi de comun acord cum să procedaţi la colectarea informaţiilor
de la organizaţii şi furnizori de servicii.
Implicaţi întotdeauna membrii echipei. Consultaţi-vă cu aceştia când

concepeţi profilul.
3. Cum se elaborează un Profil al Comunităţii

Procesul de elaborare a Profilului Comunităţii trebuie să cuprindă:
Colectarea informaţiilor
Principalele surse de informaţii sunt documetele disponibile instituţiilor locale: statistici,
planuri de dezvoltare, sondaje, Paginile Aurii, rapoarte anuale, etc.
Este foarte recomandat să includeţi în PC date de ultimă oră. Nu uitaţi să

menţionaţi întotdeauna care sunt sursele datelor.
Cui să vă adresaţi:
Adresaţi-vă: Solicitaţi:
Profilul Zonei
Consiliul Local şi Judeţean, Hărţi
Prefectură Informaţii privind serviciile locale
Studii
Direcţia de Statistică Date statistice
Industrii şi ocuparea forţei de muncă
Camera de Comerţ
Sondaje
Pagini Aurii Adrese şi numere de telefon
Registrul Comerţului Date privind companiile
Informaţiile publice includ rapoarte ale administraţiei publice locale, rapoarte ale instituţiilor
publice, ziare locale, rapoarte anuale şi studii, precum şi informaţii furnizate de repertoarele
publicate. Trebuie să menţionaţi sursa în bibliografie.
Organizaţiile şi direcţiile administraţiei publice care furnizează servicii la nivel local vă pot
pune la dispoziţie informaţiile disponibile în arhivele lor. Rapoartele anuale ale organizaţiilor
sunt adesea surse de informaţii foarte folositoare.
Ghid 27
Cum organizaţi informaţiile colectate?
Organizaţi documentele, repertoarele şi informaţiile scrise în mape sau fişiere astfel
încât să le puteţi găsi când aveţi nevoie de ele. Luaţi notiţe ale informaţiilor verbale pe
care le primiţi, şi păstraţi-le în acelaşi fel ca pe cele tipărite. Pentru fiecare informaţie
primită în scris sau verbal asiguraţi-vă că notaţi sursa şi păstraţi nota respectivă împreună
cu informaţiile.
Sortaţi sau indexaţi informaţiile într-o manieră utilă. Dacă folosiţi o bază de date
electronică, puteţi seta câmpuri de căutare. Dacă nu, este bine să aranjaţi organizaţiile în
ordine alfabetică sau conform altor criterii familiare membrilor echipei.
Dacă lucraţi în echipă, aceasta este încurajată să împărtăşească informaţiile, dar
fiecare membru trebuie să completeze şi să predea un fişier separat. Este important
să recunoaşteţi munca celorlalţi şi să indicaţi proporţia din totalul activităţilor. Este
important ca fiecare membru al echipei să fie familiarizat cu maniera de organizare a
informaţiilor.
Profilul comunităţii furnizează de asemenea informaţii cu privire la următoarele aspecte:
inventarul terenurilor şi clădirilor disponibile,
alianţele strategice,
referinţe la persoanele de contact din cadrul firmelor locale şi administraţiei publice.
1. Analizarea şi procesarea informaţiilor colectate

Pentru a analiza şi procesa informaţiile, trebuie depuse eforturi pentru a extrage şi sintetiza
factorii semnificativi pentru comunitate. Datele din cadrul fiecărei secţiuni trebuie analizate şi
trebuie notate informaţiile potrivite şi esenţiale. De exemplu, PC pentru Judeţul Arad, p. 8.
Figura 14
Principalii factori pentru judeţul Arad
2. Elaborarea primei variante a Profilului Comunităţii

Toate datele care sunt considerate de către echipă ca fiind relevante trebuie să fie integrate
într-un format unitar. De obicei este cel mai bine să desemnaţi o singură persoană care să fie
responsabilă cu procesul de editare pentru a o mai bună standardizarea şi coordonare. Va
trebui să introduceţi şi fotografii. Asiguraţi-vă că aveţi o prezentare grafică foarte bună. Exemplu:
PC Arad, p. 14

Figura 15
Un echilibru bun între date, text şi imagini în PC pentru Judeţul Arad
3. Analizarea documentului împreună cu echipa PC

Prima variantă a PC trebuie să fie analizată împreună cu întreaga echipă pentru a verifica
dacă au fost introduse toate informaţiile necesare. Prima variantă trebuie de asemena înaintată
factorilor de decizie pentru ca aceştia să-şi poată exprima părerea. Trebuie examinate toate
detaliile privind tipărirea şi trebuie luate hotărâri cu privire la formatul, numărul de pagini,
numărul de exemplare, versiunile color, costuri, etc. broşurii PC.
4. Ajustarea primei versiuni a Profilului Comunităţii
Cele mai bune profile ale comunităţii nu sunt doar nişte liste plictisitoare de date. Scrieţi câteva
descrieri scurte pentru elementele prezentate la fiecărui titlu, pentru că acestea dau savoarea şi
caracterul local al comunităţii. Folosiţi ilustraţii sau fotografii ori de câte ori consideraţi că este
potrivit.
În procesul de pregătire a versiunii finale trebuie luate în considerare toate recomandările.
Structura şi datele vor fi modificate în conformitate cu solicitările membrilor echipei şi a
factorilor de decizie.
5. Editarea versiunii finale
Lansaţi o licitaţie pentru a alege cea mai bună ofertă pentru tipărirea profilului comunităţii. Odată
ce aţi ales editura, ar trebui să vă întâlniţi cu editura pentru a discuta aspecte legate de formatul
final al broşurii PC. Asiguraţi-vă că revizuiţi versiunea finală înainte ca aceasta să fie publicată. Ar
trebui să luaţi în considerare şi posibilitatea anexării unui CD pe ultima pagină a broşurii. În acest
fel veţi oferi utilizatorului posibilitatea de a reproduce secţiuni din profilul comunităţii.
6. Prezentarea Profilului Comunităţii
PC trebuie să fie un instrument de marketing recunoscut şi vizibil în cadrul comunităţii.
Echipa va organiza o prezentare a PC pentru reprezentanţii principalilor parteneri (inclusiv aceia
care au furnizat informaţii) şi presei.
7. Distribuirea Profilului Comunităţii
PC îndeplineşte în primul rând rolul de instrument de marketing. Prin urmare, pentru a-şi
îndeplini scopul el trebuie distribuit tuturor instituţiilor –locale şi centrale- şi în cadrul evenimentelor
importante. Ar trebui trimis Consiliului Judeţean, Camerei de Comerţ locale şi centrale, Centrului
Român de Comerţ Exterior, unor ambasade străine selectate din Romania, etc. Ar trebui de
asemenea distribuit în cadrul târgurilor naţionale şi internaţionale de comerţ sau afaceri.
Ghid 29
4. Structura Profilului Comunităţii
Profilul conţine informaţii şi statistici despre judeţ, municipiu sau comune şi vor fi utile celor
care caută să aleagă o locaţie sau celor care caută informaţii generale.
Informaţiile generale utile pot fi:
responsabilităţile Primăriei (colectarea veniturilor, planificare urbană, dezvoltare
economică locală, autorizaţii de construcţie, conductele principale de apă şi canalizare,
străzile municipale, protecţia contra incendiilor, parcuri şi spaţii de agrement, şi
cimitire publice);
responsabilităţile Consiliului Judeţean (planificare regională, dezvoltare economică
regională, tratarea apelor menajere, conductele principale de apă şi canalizare, colectarea
şi depozitarea gunoiului menajer, poliţie, drumurile principale şi serviciile sociale).
Folosiţi grafice pentru ca informaţiile să fie mai uşor de înţeles.
Introducere
Este dedicată prezentării scopului, ţelurilor şi obiectivelor profilului.
Amplasarea
Profilul comunităţii trebuie să ofere o imagine clară a amplasării comunităţii. Ar trebui să
conţină informaţii cu privire la următoarele aspecte:
Unde se află comunitatea în regiune şi să furnizaţi o hartă a municipalităţii locale;
Includeţi caracteristicile geografice şi naturale unice: râuri, munţi, păduri, etc;
Împărţirea oraşului;
Informaţii cu privire la legăturile cu diferite mijloace de transport
Istoric
Trebuie să includeţi date relevante despre istoria comunităţii. Cu toate acestea, informaţiile
trebuie să fie succinte, probabil nu mai mult de o pagină.
Tradiţii şi cultură
Trebuie să incorporaţi informaţii referitoare la tradiţii, obiceiuri şi cultura regiunii.
Populaţie
Sunt prezentate caracteristicile populaţiei din comunitate, inclusiv vârsta, sexul şi limba
maternă. Pot fi ilustrate tendinţele de creştere a populaţiei.
Forţa de muncă
Această secţiune descrie caracteristicile forţei de muncă cu privire la numărul angajaţilor,
rata şomajului şi structura pregătirii profesionale a salariaţilor şi a şomerilor, ocupaţii şi numărul
de persoane care primesc asistenţă socială.
Economia locală
Se descriu principalele sectoare economice. Profilul comunităţii trebuie să cuprindă informaţii
cu privire la schimbările din ultimii 3 - 5 ani, precum şi perspectivele şi tendinţele viitoare.
Trebuie prezentate cele mai importante proiecte economice care sunt sprijinite de
comunitate. Trebuie evidenţiate stimulentele şi oportunităţile pentru afaceri. Trebuie de
asemenea prezentaţi principalii angajatori din comunitate şi structura investiţiilor. O secţiune
specială poate fi dedicată atracţiilor turistice.
Mai jos găsiţi un extras din PC Arad.

Figura 16
Extras din PC Arad: Principalele târguri organizate în comunitate
Sănătatea
PC poate conţine cifre privind reţeaua sanitară, medicii de familie, cabinete stomatologice,
farmacii, etc.
Învăţământ
În această secţiune trebuie incluse date privind structura şcolilor, grădiniţelor, şcolilor
profesionale, a universităţilor şi a furnizoriilor de cursuri de instruire. Trebuie menţionate
de asemenea şi numărul de noi profesionişti şi tipul profesiilor dipsonibile prin programa din
instituţiile de învăţământ.
Comunicaţiile
Cifre de bază referitoare la infrastuctura de telecomunicaţii şi utilizatori.
Locuinţe
Se vor include costurile locuinţelor şi tipurile de proprietate. Trebuie să conţină de asemenea
şi informaţii cu privire la spaţiile de cazare existente în zonă (hoteluri, moteluri, cămine, etc.).
Utilităţi
Această secţiune prezintă statistici privind serviciile de utilităţi puse la dispoziţia gospodăriilor
particulare şi firmelor. Cuprinde şi informaţii referitoare la costurile şi serviciile de aprovizionare
cu apă, sistemul de canalizare, gaze naturale, electricitate.
Ghid 31
Figura 17
Structura utilităţilor în PC Harghita
Odihnă şi agrement
Această secţiune evidenţiază existenţa în cadrul comunităţii a spaţiilor de agrement, activităţi de
petrecere a timpului liber şi atracţiile pentru vizitatori. Evenimentele speciale (festivaluri, târguri,
etc.) organizate pe parcursul anului şi calendarul acestora vor fi incluse în această secţiune a PC.
Servicii comunitare
Diverse servicii furnizate cetăţenilor şi turiştilor pot fi descrise în detaliu (poliţie, pompieri, etc).
Natură şi mediu
Dacă este cazul, puteţi detalia caracteristicile mediului care ar putea atrage investitori cum
ar fi pârtii de ski, lacuri, trasee montane. PC poate cuprinde şi programe comune cum ar fi
un parteneriat între administraţia publică locală şi firma sau investitorul care urmează să se
stabilească într-o fostă zonă industrială.
Figura 18
Descrierea mediului în PC Harghita

5. Cum folosiţi Profilul Comunităţii
Având în vedere că PC este în primul rând un instrument de marketing, acesta ar trebui să
semnaleze celor interesaţi faptul că acea comunitate este interesată pregătită să atingă obiective
clare şi bine definite care să îmbunătăţească procesul de dezvoltare economică locală. Ar trebui
să informeze potenţialii investitori despre oportunităţile de afaceri pe plan local şi care sunt
posibilităţile de dezvoltare de noi afaceri.
Pentru a folosi la maxim potenţialul PC, acesta ar trebui să fie distribuit prin toate mijloacele
care ar contribui la promovarea comunităţii. În acest scop ar trebui utilizate principalele instituţii
locale: consiliul local şi judeţean, camera de comerţ, asociaţiile patronale, agenţiile de dezvoltare
regională, etc.
Diferite instituţii pot folosi PC pentru a promova comunitatea şi elementele sale pozitive în
cadrul tuturor tipurilor de evenimente: târguri de afaceri naţionale şi internaţionale, colocvii sau
seminarii internaţionale, etc. în cadrul cărora interesele locale specifice se aliniază cu cele ale
organizatorilor sau participanţilor la eveniment.
PC trebuie transmis instituţiilor care iau contact cu investitori specifici care ar putea fi
atraşi de oportunităţile locale. Astfel de instituţii pot fi: anumite ambasade străine sau române,
Centrul Român de Comerţ Exterior, anumite Camere de Comerţ Internaţionale sau Asociaţii
de afaceri, etc. Comunitatea trebuie să elaboreze o listă a evenimentelor şi instituţiilor la care
să fie distribuit PC.
Trebuie realizată o analiză a companiilor naţionale sau internaţionale care pot fi atrase. Profilul
comunităţii trebuie distribuit acestor firme. PC trebuie privit ca fiind o investiţie şi capacitatea
sa de a informa şi atrage investitori trebuie să fie evaluată corespunzător.
Noile firme şi industrii interesate să îşi stabilească sau extindă întreprinderile vor fi interesate de
profilul comunităţii, sau interesate să îşi dezvolte anumite relaţii de lucru cu companiile locale. PC
promovează de asemenea noile afaceri şi oportunităţi de investiţii din cadrul comunităţii şi va furniza
comunităţii de afaceri informaţii şi asistenţă în ceea ce priveşte nevoile şi preocupările acesteia.
Oferiţi un exemplar organizaţiilor locale, grupurilor de acţiune sau comitetelor care se află în
legătură cu investitori. Aceaştia ar putea fi buni promotori ai oportunităţilor de dezvoltare locală.
În localităţile Curtea de Argeş, Topoloveni şi Rovinari, PC a fost anexat unei propuneri

de finanţare şi a ajutat administraţia publică locală şi ONG-urile şă obţină fonduri
pentru diverse proiecte pe care le implementează. Finanţatorii au apreciat foarte mult
existenţa unui PC deoarece aceasta a arătat că proiectele erau generate de o nevoie
reală a acelor localităţi şi nu erau doar visele primarului sau ale unui lider de ONG,
proiectele erau generate de necessitate, nu de dorinţa de a obţine bani.
Noile companii şi industrii interesate să îşi stabilească sau să îşi extindă întreprinderile vor fi
interesate de profilul comunităţii, precum şi de dezvoltarea unor relaţii de lucru cu companiile
locale. Utilizarea PC oferă o şansă de a dezvolta relaţii de lucru cu firmele locale. PC va ajuta
comunităţile să conştientizeze cele mai bune perspective locale şi să le promoveze.
6. Actualizarea datelor
Promovarea oportunităţilor locale este un efort continuu al comunităţii. Acesta este unul
dintre motivele principale pentru care PC trebuie să fie actualizat periodic. Echipa ar trebui
să se întrunească şi să revizuiască profilul comunităţii anual deoarece mai multe secţiuni ale
profilului – cum ar fi oportunităţile de afaceri locale, finaliazrea proiectelor de investiţii de capital
care sprijină dezvoltarea economică locală sau care afectează major comunitatea, schimbările
demografice, etc. - se vor schimba. În figura 19 veţi observa cum trebuie să fie actualizate
periodic datele privind şomajul.
Ghid 33
Figura 19
Dinamica şomajului în Judeţul Harghita
Revizuirea şi monitorizarea impactului Profilului Comunităţii

Echipa şi grupul de lucru al PC trebuie să evalueze periodic impactul pe care îl are diseminarea
profilului comunităţii. A stârnit PC interesul comunităţii? PC a generat extinderi sau investiţii în
comunitatea dumneavoastră? Acestea sunt câteva dintre întrebările care ar trebui să îşi găsească
răspunsul în evaluările periodice ale impactului pe care îl are PC.
7. Concluzii
Profilul comunităţii va ajuta o comunitate să se conformeze cerinţelor de informaţii concise şi
va oferi o imagine clară a zonei şi a potenţialului său. Informaţiile cuprinse în Profilul Comunităţii
sunt folosite de potenţiali investitorii sau firme pentru evaluarea impactului de a face afaceri
într-o anumită comunitate, pe baza unei varietăţi de factori importanţi firmei.
Comunităţile care au elaborat un Profil al Comunităţii instructiv, la obiect, dar, în acelaşi
timp, şi cuprinzător poate creşte potenţialul său de a fi aleasă pentru amplasarea unei noi afaceri
sau pentru extinderea unei afaceri deja existente. PC devine astfel un instrument de marketing
vital eforturilor comunităţii de a promova cele mai bune posibilităţi de dezvoltare.

ANEXA 1: Studiul Mediului de Afaceri
SEC}IUNEA I: ISTORICUL {I STATUTUL COMPANIEI
DA NU
1. Firma dumneavoastr\ a fost ^nfiin]at\ dup\ 1990?
ANUL
a. Dac\ NU, atunci ^n ce an a fost ^nfiin]at\?
2. Care este structura de capital a Proprietate Ac]iuni

firmei dumneavoastr\ (^n %)?
Stat
Municipal\
Persoane fizice
Persoane juridice
Capital str\in
specifica]i:
Altele
Total 100 %
3. Care este profilul firmei dumneavoastr\? V\ rug\m s\ descrie]i produsele [i/sau serviciile
principale ale firmei dumneavoastr\.
4. Vă rugăm să indicaţi procentele Zona geografic\ Vânz\ri

de vânzări către clienţii din
următoarele zone (totalul trebuie ~n XXXX (ora[ sau jude])
să fie de 100%):
În alte regiuni ale României
În alte regiuni din Europa Centrală şi de Est
În alte regiuni din Europa
În alte părţi ale lumii
Total 100 %
Vânz\ri ^n 2003
a. Vă rugăm să precizaţi totalul vânzărilor realizate de firma
dumneavoastră în anul 2003:
Schimb\ri (+/- %)
b. Ce schimbări aşteptaţi în acest domeniu pentru 2004?
Ghid 35
5. Aveţi vreuna dintre următoarele relaţii în XXX (oraş sau judeţ)? (indicaţi toate situaţiile relevante):
1
Furnizori importanţi de materie primă
2
Furnizori importanţi de piese (componente)
3
Cercetare şi dezvoltare
4
Grupuri de industrii similare
5
Pieţe importante (clienţi)
5 a) Aveţi şi alte motive de a vă desfăşura activitatea direct în acest oraş/judeţ?
6. Aveţi acces la Internet în cadrul firmei? Cum?

1 4 Da (1-3), facem şi e-business (acceptăm
Da, numai pentru email
comenzi şi plăţi prin internet)
2 5
Da, avem şi e-mail şi pagină web Nu, dar lucrăm la implementare
3 Da, avem şi e-mail şi pagină web şi ne 6
Nu, nu avem nevoie
contactăm clienţii prin e-mail
Adresa e-mail la care doriţi să primiţi

rezultatele studiului:
Pagina web a firmei:
SEC}IUNEA II. ANGAJAŢI ŞI FORŢA DE MUNCĂ
7. Vă rugăm să estimaţi numărul de angajaţi permanenţi din cadrul firmei dumneavoastră pentru
următoarele perioade:
Numărul de Studii
Femei Navetişti
angajaţi superioare
1 1 1 1
Prezent (2004):
2 2 2 2
Acum un an (2003):
3 3 3 3
Acum 5 ani (1999):
4 4 4 4
Peste un an (2005):
Lei
8. Care este salariul mediu net lunar în firma dumneavoastră?

%
9. Cum apreciaţi calitatea angajaţilor dumneavoastră din Excelent
punctul de vedere al cunoştinţelor şi abilităţilor lor?
Bun\
Satisf\c\toare
Slab\
Total 100 %
10. Vă lipsesc anumite profesii şi/ sau abilităţi care sunt importante pentru dezvoltarea viitoare a
firmei dumneavoastră?
1 2 3
Da Acum nu, dar în viitorul apropiat Nu
specificaţi:
SEC}IUNEA III. INVESTIŢII ŞI PLANURI DE INVESTIŢII
11. Firma dumneavoastră este proprietara sau chiriaşa sediului?

1 2 3
Proprietar Chiriaş Ambele
12. Aveţi în proprietate sau în chirie suficient spaţiu pentru a vă putea extinde în acest amplasament?
1 2
Da Nu
13. Aveţi de gând să daţi spre închiriere sau să vindeţi terenuri sau clădiri care vă aparţin şi
pe care nu le mai folosiţi?
1 2 3
Da Avem în vedere Nu
14. Planificaţi să extindeţi producţia (servicile) în amplasamentul curent?

1 2 3
14a) Dacă da, când veţi începe? (anul) 4
14b) Dacă da, cât veţi investi aproximativ (mil. lei)? 5
14c) Dacă da, câte noi locuri de muncă intenţionaţi să creaţi? 6
15. Intenţionaţi să vă extindeţi şi în alte regiuni din Romania?

1 2 3
4 5
15a) Dacă da, când (anul)? 15b) Dacă da, unde (localitatea)?
15c) Dacă da, de ce nu vă extindeţi la amplasamentul curent?
6
16. Aveţi planuri (imediate sau de viitor) de reamplasare totală sau parţială a operaţiunilor dumneavoastră?
1 2 3
Ghid 37
16 a. Dacă da, de ce doriţi să va mutaţi? (Bifaţi până la patru motive)
1 7
Schimbarea condiţiilor de piaţă Probleme de mediu
2 8 Servicii / infrastructură municipală de slabă
Clădire inadecvată
calitate
3 9
Nu există teren pentru extindere Transport
4 Climatul de afaceri este mai bun în 10
Productivitate scăzută a muncii
alte părţi
5 11
Infracţionalitate/ vandalism Costul energiei
6 12
Costurile forţei de muncă Altele
16 b. Dacă aveţi în vedere părăsirea localităţii /judeţului, ce ar trebui făcut pentru a vă

încuraja să rămâneţi?
SEC}IUNEA IV: SERVICII ŞI RELAŢII MUNICIPALE
17. Care dintre următorii factori au cel mai mare impact negativ asupra dezvoltării curente/ viitoare a
porduselor sau serviciilor dumneavoastră? (Bifaţi până la patru motive).
1 9
Concurenţa străină Ratele dobânzilor
2 10
Concurenţa internă Disponibilitatea finanţării
3 11
Situaţia economică generală Costul forţei de muncă
4 12
Costul energiei Disponibilitatea personalului calificat
5 13
Costurile materialelor, serviciilor, etc. Constrângeri de mediu
6 14
Spaţii inadecvate Distanţa faţă de pieţe
7 15
Legislaţia naţională Probleme de transport
8 16 Vă rugăm precizaţi:
Lipsa de cooperare şi înţelegere a
Altele
administraţiei publice locale
Not\:
18. Care dintre factorii următori va avea cea mai mare importanţă pentru firma dumneavoastră după
ce România intră UE (vă rugăm să indicaţi maximum 3 factori pozitiv şi 3 factori negativi):
Pozitivi Negativi
1 1
Climat de afaceri stabil Concurenţă puternică
2 2
Legile se vor aplica mai uşor Nu vor mai exista avantajele preţurilor mici
3 Acces la o piaţă mai mare fără taxe 3
O protecţie mai strictă a clienţilor
vamale şi alte obstacole
4 4
Piaţă de capital stabilă Legislaţie de mediu strictă

5 5
Ofertă mai bună de forţă de muncă Investiţii pentru adaptarea la noile condiţii
6 6
Monedă unică Cerinţe de etică mai mari
7 7 Reguli stricte în ceea ce priveşte asistarea
Participare la programele UE companiilor de către stat
8 8
Nivel mai ridicat de protecţie a
concurenţei economice Costuri mai mari ale forţei de muncă
9 9
Altele Altele
19. Cum apreciaţi următoarele servicii municipale?

Nici o
Servicii Excelent Bune Satisf\c\toare Slabe opinie
1
Oferta de terenuri şi clădiri pentru afaceri
2
Sprijin pentru IMM-uri
3
Transportul public
4
Întreţinerea drumurilor
Dezvoltarea înfrastructurii (gaz, apă, 5
canalizare, electricitate)
6
Activitatea poliţiei
7
Permise şi autorizaţii pentru construcţii
8
Permise şi alte reglementări pentru firme
9
Colectarea deşeurilor
20. Care dintre serviciile de mai sus ar trebuie îmbunătăţite după parerea dumneavoastră şi
cum? (indicaţi numărul)
21. Credeţi că primăria ar rebui să furnizeze şi următoarele servicii pentru firmele din
localitate? (vă rugăm să indicaţi răspunsul potrivit)
Serviciu Desigur Probabil Probabil Nu Nici o
c\ da c\ nu opinie
Subvenţii la chirii pentru construcţii şi 1
terenuri industriale
2
Împrumuturi subvenţionate
3
Garanţii pentru credite
Sprijin pentru câştigarea de 4
licitaţii publice
5
Asistenţă pentru servicii administrative
Informaţii despre planurile de 6
dezvoltare a localităţii
Coordonarea promovării localităţii şi 7
firmelor
8
Construcţii de zone industriale
9
Incubator de afaceri
10
Învăţământ şi cursuri de instruire
Participarea la crearea şi implementarea 11
planurilor de dezvoltare
Ghid 39
22. Ce alte servicii ar trebui să furnizeze administraţia publică locală pentru îmbunătăţirea
climatului local de afaceri?
23. Aţi avut vreodată contacte cu persoanele şi/ sau organizaţiile de mai jos? Dacă Da, evaluaţi
colaborarea (satisfăcătoare, nesatisfăcătoare sau parţial satisfăcătoare) şi explicaţi de ce (de
ex. proceduri prea lungi sau prea complicate)?
1.Nici un 2. Colaborare 3. Colaborare 4. Colaborare 5. Nu ştiu
Institution contact satisfăcătoare parţial nesatisfăcătoare
satisfăcătoare
1. Primar
2. Consiliul local
3. Director din primărie
4. Poliţie
5. Biroul de planificare
6. Biroul de patrimoniu
7. Direcţia de urbanism
8. Oficiul forţelor de muncă
9. Autorităţi judeţene
10. Administraţia financiară
11. Camera de Comerţ
şi Industrie
12. Asociaţii de afaceri
Add a section here for their comments

SEC}IUNEA V: IMPRESII GENERALE
24. În general, care este opinia dumneavoastră despre
a. Prim\rie
1 2 3 4 5
Excelent\ Good Satisf\c\toare Slab\ Nici o opinie
b. Consiliul Judeţean
1 2 3 4 5
Excelent\ Bun\ Satisf\c\toare Slab\ Nici o opinie
c. Prefectură?
1 2 3 4 5
25 Care este opinia dumneavoastră generală despre oraşul dumneavoastră ca loc de

desfăşurare a afacerilor?
1 2 3 4 5
26 a) Care consideraţi că sunt părţile pozitive?
26 b) Care consideraţi că sunt părţile negative?
Ghid 41
COMENTARII SAU SUGESTII FINALE:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Vă mulţumim pentru cooperare şi pentru timpul acordat completării acestui chestionar.

Răspunsurile dumneavoastră vor fi extrem de importante pentru consolidarea comunităţii
şi dezvoltării economice locale în localitatea dumneavoastră.
Date de interviu:
Numele firmei: ____________________________________________
Adresa: ____________________________________________
Intervievat: ____________________________________________
E-mail: ___________________________________________
Funcţia: __________________________________________
Data interviului: ______________________
Persoana care a luat interviul: ____________________________

Istrumente DEL PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istrumente DEL PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTRUMENTE

Autori Revizuit de:

PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DEL 5

Dezvoltarea Economică Locală reprezintă colaborarea la nivel local

Cele trei valuri ale Dezvoltării Economice Locale1

6 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Două instrumente pe care Programul de Reformă Guvernamentală prin Parteneriate Durabile

1. Descriere generală a SMA

Datele furnizate de rezultatele SMA vor fi de asemenea folositoare investitorilor străini în

8 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

d) Elaborarea listei de firme

10 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

La încheierea interviului, operatorii ar trebui să reamintească managerilor că vor primi o

g) Procesarea şi interpretarea datelor

h) Elaborarea raportului şi prezentarea constatărilor către APL şi

Este crucial ca aceste constatări să fie urmate de recomandări menite să îmbunătăţească

3. Chestionarul şi colectarea datelor

12 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Operatorii vor nota ei înşişi răspunsurile în chestionare. Ei trebuie să parcurgă toate

4. Procesarea şi interpretarea datelor şi raportul final

14 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Apoi, sunt introduse răspunsurile la întrebările de la 1 la 25.

O atenţie specială trebuie acordată câtorva aspecte:

16 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

4. Cifrele, graficele şi tabelele sunt interesante şi folositoare, cu toate acestea, principalul

3 See D. Nachmias, C. Nachmias, idem, pp. 223-356

18 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

20 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

5.3 Utilizarea rezultatelor SMA

22 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Cele mai bune practici de realizare a SMA

CELE MAI BUNE PRACTICI: Echipa de Dezvoltare Economică Locală din

24 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

1. Descriere generală a conceptului de Profil al Comunităţii

Comunitatea poate fi – din punct de vedere administrativ – un judeţ, o

Elaborarea profilului comunităţii poate deveni o tehnică de auto-

PC nu este doar o colecţie de date şi tendinţe de dezvoltare, ci este mai

Pe cine să implicaţi în elaborarea Profilului Comunităţii?

26 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

Reţineţi că membrii comunităţii trebuie să fie implicaţi în elaborarea

Implicaţi întotdeauna membrii echipei. Consultaţi-vă cu aceştia când

3. Cum se elaborează un Profil al Comunităţii

Este foarte recomandat să includeţi în PC date de ultimă oră. Nu uitaţi să

1. Analizarea şi procesarea informaţiilor colectate

2. Elaborarea primei variante a Profilului Comunităţii

28 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

3. Analizarea documentului împreună cu echipa PC

Folosiţi grafice pentru ca informaţiile să fie mai uşor de înţeles.

Mai jos găsiţi un extras din PC Arad.

30 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

32 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

În localităţile Curtea de Argeş, Topoloveni şi Rovinari, PC a fost anexat unei propuneri

Revizuirea şi monitorizarea impactului Profilului Comunităţii

34 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

SEC}IUNEA I: ISTORICUL {I STATUTUL COMPANIEI

2. Care este structura de capital a Proprietate Ac]iuni

4. Vă rugăm să indicaţi procentele Zona geografic\ Vânz\ri

5 a) Aveţi şi alte motive de a vă desfăşura activitatea direct în acest oraş/judeţ?

6. Aveţi acces la Internet în cadrul firmei? Cum?

Adresa e-mail la care doriţi să primiţi

SEC}IUNEA II. ANGAJAŢI ŞI FORŢA DE MUNCĂ

36 Instrumente pentru dezvoltarea economic\ local\

SEC}IUNEA III. INVESTIŢII ŞI PLANURI DE INVESTIŢII