Manual pentru

ANALIZA CREDITELOR
LA NIVEL DE
ADMINISTRAŢIE
LOCALĂ
O abordare a
auto-analizei UAL
pentru îmbunătăţirea
performanţelor
financiare

2004
 Această publicaţie a apărut cu sprijin tehnic din partea Programului de Reformă Guvernamentală
prin Parteneriate Durabile (GRASP). GRASP, finanţat de Guvernul S.U.A. prin USAID, este
menit să consolideze administraţia publică locală şi guvernarea democratică în România.
Implementat de Development Alternatives, Inc. (DAI) cu sprijinul unei echipe de subcontractori
internaţionali, GRASP doreşte să consolideze capacitatea tehnică şi financiară a administraţiei
locale, să stimuleze dezvoltarea economică locală şi să promoveze parteneriatele public-privat
în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii serviciilor publice.

Această publicaţie a apărut cu sprijinul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională,
conform prevederilor contractului cu numărul 186-A-00-02-00107-00. Opiniile exprimate în
lucrare aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Agenţiei Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internaţională.
 Mulţumiri
Acest ghid este rezultatul activităţii experţilor din cadrul Programului USAID pentru Reformă
Guvernamentală prin Parteneriate Durabile şi consultanţi independenţi din SUA şi România.

Director,
Roger Vaughan

Autori Revizuit de:

Ben Darche - expert Roger Vaughan - GRASP
Gabriela Caluşeru - expert
 CUPRINS

1. INTRODUCERE 5
2. CADRUL CONCEPTUAL PENTRU AUTO-ANALIZA CREDITĂRII 6
2.1 Introducere 6
2.2 Categorii şi indicatori de risc ai creditării 7
2.2.1 Baza economică şi demografică 7
2.2.2 Indicatori privind operaţiunile financiare 9
2.2.3 Indicatorul privind managementul financiar 14
2.2.4 Indicatori ai datoriei din creditare 14
3. MODELUL DE ANALIZĂ A CREDITELOR 16
3.1 Introducere 16
3.2 Structura şi folosirea modelului 16
4. MODELUL DE AUTO-ANALIZĂ A CREDITĂRII PENTRU ALTE 28
ECONOMII ÎN TRANZIŢIE
5. ANEXE
Anexa 1: INTERPRETAREA MODELULUI DE ANALIZ| DE RISC 29
DE CREDIT
Anexa 2: MODELUL DE ANALIZĂ A CREDITELOR (CD ANEXAT)
 1. INTRODUCERE

Scopul Manualului de Analiză a Creditelor pentru Unităţile Administrative Locale (UAL)

(„Manualul”) este sprijinirea profesioniştilor în Finanţe UAL din România şi alte economii în
tranziţie pentru menţinerea sănătăţii financiare a municipalităţilor lor. Manualul pune la dispoziţie
un instrument care să permită directorilor financiari să evalueze condiţiile de creditare ale UAL
din prezent şi direcţiile viitoare bazate pe tendinţe bugetare istorice şi scenarii viitoare privind
veniturile şi cheltuielile. Cadrul conceptual pentru acest Manual foloseşte criterii ale agenţiilor
internaţionale de rating al creditelor, adaptate contextului românesc şi prezentate sub forma de
Indicatori ai Performanţei Financiare („Indicatorii”).
Principala preocupare a acestei auto-analize este sprijinirea directorilor financiari din UAL
pentru o mai bună înţelegere a condiţiilor generale de creditare a UAL şi impactul caracterului
schimbător al veniturilor şi cheltuielilor asupra bugetelor recurente şi de investiţii. Multe UAL
din economiile în tranziţie îşi asumă un grad mai mare de responsabilitate în privinţa serviciilor
de sănătate, educaţie şi alte activităţi publice, pe măsură ce guvernele centrale implementează
strategii de descentralizare. De multe ori transferul alocării cheltuielilor de la guvernele centrale
către UAL în cadrul procesului de descentralizare nu este însoţit de un transfer corespunzător al
alocării veniturilor, ceea ce duce la tensiuni fiscale la nivel local şi la incapacitatea UAL de a accesa
pieţele de creditare locale pentru a finanţa îmbunătăţiri foarte necesare ale infrastructurii.
Pe lângă tensiunea fiscală, procesul incipient de descentralizare ar putea de asemenea
contribui la instabilitatea fiscală a UAL. Transferurile de impozite pe verticală şi pe orizontală
între diverse niveluri ale administraţiei cu scopul susţinerii serviciilor publice se efectuează în
cursul ciclului bugetar anual al guvernului central. Acest lucru crează un grad semnificativ de
instabilitate a veniturilor şi cheltuielilor UAL în decursul ciclului bugetar anual, şi adaugă o doză
considerabilă de nesiguranţă în previziunile UAL privind veniturile şi cheltuielile. Manualul le
oferă profesioniştilor în finanţe din UAL un instrument simplu pentru a-i ajuta la înţelegerea
impactului acestei instabilităţi a veniturilor şi cheltuielilor asupra bugetelor lor recurente şi
capitale. Le oferă de asemenea profesioniştilor din domeniu un instrument de diagnostic pentru
o mai buna înţelegere a stării creditelor lor în prezent şi pentru analiza factorilor care pot
îmbunătăţi colectarea veniturilor şi eficienţa cheltuielilor.
Manualul prezintă o metodologie pas cu pas pentru evaluarea stării financiare a UAL, folosind
foi de calcul Excel („Modelul”). Modelul are opt Module, incluse într-un CD care însoţeşte Manualul
scris şi un Studiu de Caz, inclus în Anexă, care aplică foile de calcul la un exemplu particular.
Manualul scris conţine această Introducere şi 3 Secţiuni. Secţiunea a doua descrie cadrul
conceptual al UAL pentru a întreprinde o „auto-analiză” a stării lor generale de creditare şi
pentru identificarea riscurile subiacente asociate cu capacitate lor de a-şi rambursa obligaţiile
provenite din împrumuturi1. Cadrul identifică un număr de Indicatori adaptaţi în mod special la
condiţiile din România, dar care pot fi de asemenea aplicaţi la alte economii în tranziţie, pentru
evaluarea stării generale de creditare a unei UAL. Indicatorii sunt măsurători indirecte ale
celor patru criterii majore pe care Agenţiile Internaţionale de Rating al Creditelor le folosesc
pentru pregătirea ratingului de credit. Este important de remarcat că Indicatorii prezentaţi în
manual NU implică un rating de credit, ci sunt folosiţi pentru a pune în evidenţă zonele în care
există puncte tari şi puncte slabe, cu scopul stabilirii de diagnostice. Indicatorii pun în evidenţă
zone de risc care ar putea pune în pericol capacitatea UAL de a-şi plăti la timp creditele şi
dobânzile corespunzând datoriilor din credite.
Sec]iunea 2 aplică Modelul la o UAL ipotetică din România. Se descriu în linii generale cum se
foloseşte fiecare Modul şi se interpretează rezultatele analizei ipotetice a UAL.
Sec]iunea 3 discută pe scurt felul în care Modelul poate fi aplicat la alte economii în tranziţie.
1 Obligaţiile provenite din împrumuturi se referă la împrumuturi din partea băncilor comerciale interne, împrumuturi din partea instituţiilor
financiare internaţionale (BERD, Banca Mondială, BEI, bănci bilaterale de import-export) şi obligaţiuni municipale emise pe piaţa internă a
municipalităţilor.

Manual 5
 2. CADRUL CONCEPTUAL
PENTRU AUTO-ANALIZA CREDITĂRII

2.1 Introducere
Care sunt riscurile asociate cu rambursarea la timp a creditului şi a dobânzii şi cum vor privi
creditorii aceste riscuri? Acest capitol prezintă categoriile generale pe care le folosesc agenţiile
internaţionale de rating al creditului pentru evaluarea riscului de credit al UAL. Din această
discuţie generală, am selectat Indicatorii de Performanţă Financiară care reflectă acest risc. Dar
indicatorii nu explică cauzele riscurilor de credit. Indicatorii trebuie interpretaţi în contextul
legislativ, politic şi de administraţie publică global al administraţiei locale. Cu toate acestea,
indicatorii pot ajuta la diagnosticarea principalelor probleme care contribuie la starea prezentă
a creditării într-o UAL. Dar este nevoie să înţelegem cauzele subiacente care vor permite UAL
să diminueze acest risc. Aceasta duce la diagnosticarea sau analiza problemelor de credit şi la
etapele pe care le poate urma UAL pentru diminuarea acestui risc.
Cadrul conceptual prezintă categoriile de risc folosite de către agenţiile internaţionale de
rating al creditelor pentru evaluarea stării generale a creditării într-o UAL şi prezintă Indicatori
asociaţi acestor categorii de risc. Printre categoriile de risc se numără următoarele:
 Profil Economic şi Social;
 Operaţiuni Financiare: Performanţă Bugetară, Flexibilitate Fiscală şi Informaţii
Financiare;
 Management Financiar;
 Informaţii privind Datoriile din Creditare.
Indicatorii asociaţi acestor categorii de risc NU constituie un rating de credit, ci prezintă
un instrument simplu care ajută la diagnosticarea stării generale a creditării unei municipalităţi.
Este de asemenea important de avut în vedere faptul ca aceştia NU includ indicatori ai stării
financiare a utilităţilor aflate ~N PROPRIETATEA UAL. Cu toate acestea, este luată în consideraţie
impactul subvenţiilor acordate utilizatorilor din UAL şi al investiţiilor capitale din domeniul
apei şi canalizării, deşeurilor solide şi firmelor de transport deţinute de UAL asupra bugetului
recurent şi capital al UAL.
S-au redactat o serie de documente privind indicatorii riscului de credit municipal în România.
Programul GRASP, finanţat de către USAID, a prezentat conceptul indicatorilor în câteva ateliere,
seminarii şi publicaţii. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi Asociaţia Directorilor
Economici ai Consiliilor Judeţene au analizat de curând evoluţia descentralizării pe baza indicatorilor
economici şi financiari ai UAL. Publicaţiile din prima categorie au prezentat conceptul general al
indicatorilor pentru evaluarea solvabilităţii generale a municipalităţilor. Cele din a doua categorie
au adaptat aceşti indicatori pentru a descrie evoluţia descentralizării în România.
Modelul arată felul în care o UAL poate folosi Indicatorii pentru a stabili o bază de apreciere a
solvabilităţii şi un diagnostic al riscurilor semnificative care ajută la determinarea capacităţii sale de
rambursare a datoriilor. Modelul calculează de asemenea Indicatorii pe baza previziunilor bugetare.
Acest lucru permite directorilor economici şi financiari ai UAL să aprecieze impactul scenariilor
viitoare de venituri şi cheltuieli şi capacitatea unei UAL de a-şi echilibra bugetul recurent şi de a
genera fonduri excedentare din exploatare suficiente pentru investiţiile în infrastructură2. Acest
lucru este important mai ales în cazul României, pe măsură ce ţara se apropie de admiterea în
Uniunea Europeană din 2007. Modelul va permite directorilor economici să calculeze capacitatea
de plată a datoriilor din creditare ale UAL pe baza limitelor legale3 [i a volumului surplusului
operativ al bugetului de exploatare care este disponibil pentru rambursări ale serviciului datoriei,
dacă acesta există, fie că UAL şi-a atins capacitatea de îndatorare legală, fie că nu şi-a atins-o.
Capacitatea viitoare de plată a datoriilor a unei UAL va depinde de ipotezele privind veniturile
2 UAL poate plăti investiţiile în infrastructură folosind banii dintr-un surplus de exploatare, sau poate să obţină acest surplus prin împrumuturi
şi să îl folosească pentru rambursări ale serviciului datoriei.
3 Potrivit legii, capacitatea de rambursare a serviciului datoriei este limitată în România la 20% din „veniturile proprii” (venituri locale +
partea din Impozitul pe Venitul Personal).

6 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

şi cheltuielile utilizate pentru previzionarea bugetului viitor. Modelul mai permite directorilor
economici şi să testeze politici şi ipoteze alternative privind veniturile şi cheltuielile, care să arate
volumul de investiţii în infrastructură pe care UAL şi-l poate permite în următorii ani.
Indicatorii se concentrează pe factorii de risc care au impact asupra stării de creditare a
unei UAL pe care oficialii aleşi (primarul şi consiliul municipal) şi directorii economici îi pot
controla. Cu toate acestea, Modelul mai permite directorilor economici şi să includă factori
externi în previziunile bugetare, luând în calcul ipoteze cum ar fi nivelul de transferuri la nivel
de guvern central, care sunt bazate pe performanţa macroeconomică şi colectarea impozitelor
la nivel naţional. Acest proces este descris în secţiunea 3. Cu toate acestea, înainte de a trece
la structura şi modul de folosire a Modelului, vom prezenta mai întâi cadrul conceptual pentru
analiza creditelor.

2.2 Categorii şi indicatori de risc ai creditării

2.2.1 Baza economică şi demografică
Agenţiile de rating evaluează baza economică a unei administraţii locale pentru a evalua
potenţialul de stabilitate pe termen lung a structurii sale de venituri în cursul crizelor economice
şi gradul în care UAL işi permite în timp cheltuieli pentru serviciile care cad în sarcina sa. Un
bun manager financiar are baza de date şi instrumentele de previzionare a veniturilor cu care să
previzioneze impactul factorilor macroeconomici şi al schimbărilor politice asupra veniturilor
scontate ale UAL.
Gradul în care UAL işi permite serviciile de care are nevoie depinde de schimbările apărute
în cererea comunităţii pentru aceste servicii. Indicatorii demografici indică tendinţele viitoare în
cererea de servicii şi semnalează directorilor economici cerinţele de cheltuieli pe termen lung.
Deşi se poate ca aceste cereri pe termen mai lung să nu aibă un impact imediat asupra capacităţii
UAL de a-şi rambursa datoriile, creditorii vor fi mai liniştiţi dacă UAL demonstrează că este
conştientă de aceste tendinţe şi începe să implementeze instrumentele de calculare a bugetului
pe termen mediu care să traducă cererea în cerinţe de servicii şi costuri4. Această abordare
ar trebui de asemenea să pună la dispoziţia directorilor economici ai UAL o argumentaţie în
favoarea modificării transferurilor guvernamentale ale veniturilor din impozite pentru acoperirea
costurilor corespunzătoare cererii sporite de servicii sociale5.
Orizontul de timp pentru examinarea analizei bazei demografice şi economice ar trebui să
acopere durata datoriei din creditare. Perioada de previzionare pentru schimbări demografice
ar trebui să acopere minim durata acestei datorii. În general, băncile comerciale interne şi
piaţa interna de obligaţiuni acordă în prezent împrumuturi UAL pe termen de până la 5-7
ani, în funcţie de riscul de credit al UAL. Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) pot acorda
credite pe termene mai lungi, dar acel lucru va depinde de garantarea sau negarantarea
împrumutului de către guvernul central. În termeni practici, orizontul de timp pentru examinarea
tendinţelor demografice şi economice este adesea constrâns de disponibilitatea unor modele
macroeconomice la scară naţionale şi a datelor pe care directorii economici să le poată utiliza
pentru a previziona modificări ale economiei regionale şi locale şi ale profilului social.
Indicatorii Demografici ai tendinţelor populaţiei trebuie să includă mărimea populaţiei,
densitatea, rata de creştere şi structura pe vârste. Aceste statistici trebuie să pună în evidenţă,
într-o manieră generală, amplitudinea cererii de servicii în schimbare. Trebuie să furnizeze
directorului economic o bază de lucru pentru înţelegerea impactului asupra costurilor al
„ordinului de mărime”, pe baza creşterii anumitor grupuri demografice. Directorul economic
trebuie să poată explica creditorilor care sunt sursele fondurilor suplimentare necesare pentru
creşterea costurilor cu serviciile sociale ale UAL – dacă aceste fonduri vin din transferuri inter-
guvernamentale suplimentare sau din Venituri din Surse Proprii.
4 Planificarea Financiară pe Termen Mediu pleacă de la ipoteza unei separări a alocării veniturilor şi cheltuielilor în bugetul recurent şi capital
anual. Separarea detaliată a cheltuielilor recurente şi capitale poate fi dificilă datorită complexităţilor asociate cu descentralizarea serviciilor
de educaţie, sănătate şi a altor servicii sociale. Un Plan Financiar pe Mai Mulţi Ani extinde durata de planificare recurentă şi capitală de la unul
până la maxim cinci ani, în funcţie de procedurile utilizate în prezent de către UAL pentru planificare financiară în orice ţară.
5 Natura schimbătoare a strategiei guvernului de descentralizare a atribuirii veniturilor şi cheltuielilor către serviciile sociale introduce un
grad semnificativ de incertitudine în bugetul anual al UAL. Responsabilităţile UAL în privinţa serviciilor de educaţie şi sociale şi transferurile
din partea guvernului pentru plata acestor servicii formează un flux. Modelul permite directorului economic să ia în consideraţie natura
schimbătoare a transferurilor de impozite din partea guvernului.

Manual 7
 TABELUL 2.1 – Indicatori demografici de bază
Densitatea Cre[terea popula]iei prognozat\
Cre[tere anual\ (%)
Grupa de vârst\ popula]iei (cre[teri cincinale [i % de cre[tere)
1995-2000
nr/km2 - 2005 2010 (%), 2015 (%), 2020 (%)
0-2
3-6
7-12
13-25
26-50
51-65
>65

Indicatorii Economici trebuie să reflecte stabilitatea pe termen lung a resurselor proprii şi

a transferurilor inter-guvernamentale. Impozitul pe proprietate fiind principala sursă de Venituri
Proprii a unei UAL, indicatorii economici trebuie să se concentreze asupra factorilor care generează
aceste venituri, cum ar fi tendinţele în materie de valoare a proprietăţilor, rata de ocupare a
clădirilor comerciale, tendinţe ale autorizaţiilor de construcţii/ale noilor construcţii, demararea de
proiecte rezidenţiale, etc, în funcţie de datele disponibile. Veniturile Proprii includ şi o porţiune
din veniturile fiscale generale generate de economia locală. Indicatorii economici pentru această
sursă de impozite trebuie să reflecte gradul de ocupare a forţei de muncă în zonă (împărţirea pe
sectoare şi tendinţe pe mai mulţi ani) şi tendinţe istorice şi viitoare ale veniturilor personale.
Majoritatea celorlalte venituri ale UAL sunt transferuri inter-guvernamentale de impozite
pe venituri şi TVA. Aceste venituri au un grad mai mare de instabilitate în cazul UAL, din cauza
procesului netransparent de alocare asociat cu descentralizarea. Pe măsură ce procesul de
descentralizare evoluează şi distribuţia transferurilor se apropie mai mult de cerinţele de furnizare
a serviciilor sociale, indicatorii economici pentru aceste venituri vor deveni mai relevanţi.
Indicatorii economici trebuie să reflecte măsura în care economia UAL se bazează pe un
anumit sector sau pe un angajator foarte important care generează impozitele pe proprietate
şi partea din veniturile provenind din impozitele pe venituri. Indicatorii trebuie de asemenea să
arate legătura între economia locală şi economiile regionale şi naţionale.

Diagrama 2.2 – Indicatori Economici:

1. Impozitul pe Proprietate
Prognozat (2)
Valoare medie anual\ (media pentru 5 ani [i modific\ri
1995-2000 (1) procentuale)
2010 (%), 2015 (%), 2020 (%)
Valoare propriet\]i (3)
Autoriza]ii de construc]ii
Construc]ii ^ncepute

(1) preferabil a fi utilizate date aferente unei perioade de 10 ani, cu cifre aferente fiecarui an
(2) numarul de ani din prognoz\ depind de m\sura ^n care putem identifica informatii exacte
(3) indicatorii utiliza]i depind de existen]a sau nu a unor date reale

8 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 2. Şomaj
Prognozat (2)
Valoare medie anual\ (media pentru 5 ani [i modific\ri
1995-2000 (1) procentuale)
2010 (%), 2015 (%), 2020 (%)
Industrie
Servicii
Agricultur\

(1) preferabil a fi indicat\ rata [omajului pe fiecare an

(2) numarul de ani din prognoz\ depind de masura ^n care putem identifica informa]ii exacte

3. Venitul pe Cap de Locuitor

Venit pe cap de locuitor (1)
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
(1) indica]i dac\ cifra este ^n termeni reali sau nominali
4. Listă cu Angajatorii Foarte Importanţi din UAL şi tendinţele lor istorice şi
previzionate în ceea ce priveşte numărul de salariaţi

2.2.2 Indicatori privind operaţiunile financiare

Indicatorii care reflectă performanţa bugetară, flexibilitatea fiscală şi alte aspecte ale
operaţiunilor financiare sunt cei mai importanţi factori care determină capacitatea UAL de a-şi
rambursa datoriile din creditare. Creditorii şi agenţiile de rating evaluează gradul de flexibilitate a
veniturilor şi cheltuielilor în perioadele de solicitări economice: capacitate de a echilibra bugetul
anual de exploatare, voinţa de a controla cheltuielile, managementul curent al lichidităţilor şi
al fluxului de numerar (cash flow)6 şi influenţa investiţiilor capitale asupra performanţei fiscale,
toate acestea sunt aspecte critice ale problemei creditelor.
6 În România, “managementul fluxului de numerar” se referă la sistemele de management al contabilităţii şi bugetului pe care le foloseşte
o UAL pentru a ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor zilnice. O UAL nu are conturi în bancă şi nu lucrează cu „numerar”. Totul se
peterece prin intermediul Trezoreriei, care acţionează ca agent fiscal pentru UAL.

Manual 9
 Există un număr de indicatori care reflectă operaţiunile financiare [i care au fost discutaţi
în rapoarte anterioare7. Pentru nevoile acestei auto-analize, am ales numai acei indicatori
care vor ajuta UAL la diagnosticarea celor mai semnificative riscuri asociate cu rambursarea
datoriilor din creditare.
Performanţa Bugetară. Performanţa bugetară include analiza previziunilor iniţiale bugetare
în comparaţie cu cifrele finale şi cu variaţiile bugetare. Agenţiile de rating şi creditorii vor să
ştie dacă există diferenţe între bugetul proiectat şi cel executat şi care sunt motivele acestor
diferenţe; care sunt instrumentele pe care trebuie să le pregătească directorul economic în
vederea modificărilor neaşteptate ale veniturilor şi cheltuielilor şi cum reacţionează factorii de
decizie din UAL la aceste schimbări.
Mai jos este prezentat indicatorul de bază privind Performanţa Bugetară. Primul tabel
utilizează o clasificare funcţională a bugetului pentru a înţelege costurile furnizării serviciilor
împărţite pe departamente municipale. Al doilea tabel utilizează o clasificare economică pentru
a ajuta la evaluarea flexibilităţii cheltuielilor în cadrul bugetului, cum ar fi proporţia bugetului
de exploatare necesar pentru a acoperi salariile. Ambele tabele ar trebui să furnizeze date în
privinţa comparaţiei între bugetul executat şi bugetul real pentru ultimii trei ani bugetari. Aceste
informaţii dau o imagine mai de ansamblu a tendinţelor bugetare generale şi permit identificarea
potenţialelor zone cu probleme.

Cheltuieli 2000 2001 2002 2003

Cheltuieli Autorit\]i Executive programat/realizat 1.03 1.20 1.05 1.04

Cheltuieli cu ~nv\]\mântul programat/realizat 1.13 1.00 1.05 1.08
Cheltuieli cu S\n\tatea programat/realizat 1.49 0.80 1.17 1.06
Cheltuieli cu Cultur\ [i Art\ programat/realizat 0.99 1.17 1.06 0.65
Cheltuieli Asisten]\ Social\ programat/realizat 0.80 1.18 1.15 0.88
Cheltuieli Gospod\rie Comunal\ [i Locuin]e 1.30 1.29 1.25 1.19
programat/realizat
Cheltuieli cu Transportul programat/realizat 1.42 1.42 1.12 0.91
Alte Cheltuieli Ac]iuni Economice programat/realizat – 1.38 – 0.00
Alte Ac]iuni programat/realizat 0.95 1.46 1.06 0.69

An bugetar 1 An bugetar 2 An bugetar 3

Cheltuieli
Preliminat Executat Varia]ie Preliminat Executat Varia]ie Preliminat Executat Varia]ie
Salarii
Materiale
Alte servicii
Utilit\]i
Transport
Altele

Flexibilitatea Fiscală. Flexibilitatea fiscală se referă la măsura în care o UAL işi poate
mări veniturile şi reduce cheltuielile în cursul unei crize pentru a menţine un buget echilibrat
fără să pună în pericol rambursarea la timp a obligaţiilor către creditori. În eventualitatea
unei reduceri a veniturilor, oricare ar fi cauza, creditorii devin îngrijoraţi că UAL nu va avea
suficiente venituri pentru acoperirea obligaţiilor lor către creditori concomitent cu obligaţiile
sale de furnizare a serviciilor.

7 Vezi numerele 1-5 din bibliografie.

10 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Cele mai flexibile venituri aflate la dispoziţia UAL sunt Veniturile Proprii, în principal impozitele
pe proprietate şi cota din impozitul pe venituri personale. Acestea sunt cea mai importantă sursă
a rambursărilor de datorii din creditare. Diagnosticul de solvabilitate trebuie să se concentreze
asupra tendinţelor istorice şi asupra motivelor care determină variaţiile anuale ale acestor surse
de venituri; asupra amplorii plăţilor restante (aceasta este o problemă semnificativă); asupra
ierarhiei rangului cheltuielilor de exploatare în raport cu aceste venituri.
Legislaţia românească le permite creditorilor să aibă un drept de preemţiune asupra
Veniturilor Proprii ale unei UAL. Cu toate acestea, o UAL poate avea dificultăţi la rambursarea
datoriilor din creditare dacă majoritatea Veniturilor sale Proprii sunt necesare pentru salarii
şi alte plăţi neflexibile, sau dacă transferurile inter-guvernamentale nu sunt suficiente pentru a
acoperi cheltuielile cu serviciile angajate.
Indicatorii care privesc flexibilitatea cheltuielilor se vor concentra asupra măsurii în care
UAL pot micşora cheltuielile fără a pune în pericol responsabilităţile lor privind furnizarea de
servicii. Cheltuielile care nu pot fi reduse din motive politice sau juridice sunt cele mai inflexibile
şi pot exercita o presiune asupra Veniturilor Proprii folosite pentru plata serviciului datoriei.
Cheltuielile inflexibile includ adesea salariile angajaţilor UAL şi furnizarea serviciilor esenţiale.
Serviciile esenţiale includ utilităţile publice, cum ar fi apa, canalizarea, electricitatea, colectarea
gunoiului, transportul public. Măsura în care UAL este chemată să ofere finanţare în cazuri
de urgenţă sau în alte cazuri utilităţilor deţinute de UAL, în plus faţă de subvenţiile continue
pentru aceste servicii, este un aspect important al analizei cheltuielilor. Menţinerea serviciilor
educaţionale şi a altor servicii sociale are de asemenea ramificaţii politice importante.
Auto-diagnosticul mai examinează şi cheltuielile capitale, deşi acestea pot fi adesea reduse
fără ca acest lucru să împiedice furnizarea de servicii esenţiale ale UAL8. Cheltuielile capitale sunt
importante pentru menţinerea şi extinderea infrastructurii de bază a UAL, cum ar fi drumurile,
apa, canalizarea, etc, care sunt critice pentru o economie locală în creştere şi pentru atragerea
investiţiilor private cu scopul îmbunătăţirii propriei baze de impozitare.
Indicatorii de mai jos privind flexibilitatea fiscală includ venituri, cheltuieli şi alte rate bugetare
recurente care sunt relevante pentru diagnosticul solvabilităţii.

Indicatorii veniturilor
 Venituri din impozite pe proprietate ca procent din veniturile proprii9
 Alte venituri fiscale recurente din surse proprii ca procent din veniturile proprii
Aceşti indicatori măsoară gradul de dependen]ă a UAL de impozitele pe proprietăţi şi alte
impozite pentru plata serviciului datoriei. O bază de impozitare mai diversă este de preferat
pentru a amortiza impactul schimbărilor din economia locală. Un procentaj mai redus de venituri
provenite din impozite pe proprietate în totalul Veniturilor Proprii ar putea fi de preferat, în
funcţie de baza economică şi de riscurile asociate cu alte Venituri Proprii.
Diagnosticul ar trebui să includă tendinţele istorice şi variaţiile anuale ale impozitelor
pe proprietate şi ale altor impozite recurente care intră în componenţa veniturilor proprii,
contribuabilii majori de impozite pe proprietate şi tendinţa istorică a întârzierilor la plată ca
procentaj din totalul impozitelor pe proprietate. Analiza cea mai relevantă pentru cota de
impozit pe venit alocată UAL se referă la factorii economici naţionali care influenţează impozitul
pe venituri personale.
 Venituri Proprii pe Cap de Locuitor. Acest indicator permite comparaţii în privinţa
contribuţiei impozitelor la Veniturile Proprii între UAL de diverse mărimi. Poate
ilustra diferenţele în bunăstarea generală între UAL şi măsura în care consiliile locale
au aprobat alte surse de venituri fiscale şi nefiscale.

8 Capacitatea de a întârzia cheltuielile capitale depinde de termenii şi condiţiile contractelor neterminate de construcţii (drumuri, etc).
Întârzierile contractuale pot costa mult dacă UAL trebuie să plătească penalităţi pentru că a dispus întreruperea lucrărilor. Alt factor de
luat în considerare este costul reînceperii construcţiilor. Costurile suplimentare care apar în momentul când construcţia este reîncepută
pot avea un impact negativ semnificativ asupra fluxului de numerar al UAL. O UAL poate desigur să abandoneze pur şi simplu un proiect,
dar acest lucru poate avea implicaţii politice. Un primar poate să fie reticent în a arăta că nu este capabil să finalizeze un proiect, în special
dacă era vorba de o promisiune din campania electorală sau dacă este un element important pentru realegerea sa.
9 Veniturile Proprii include numai venituri recurent şi discreţionare fiscale şi nefiscale. Se exclud de aici impozitele speciale şi alte venituri
nefiscale dacă acestea sunt alocate unui scop special, reprezintă contribuţii relativ mici la baza de Venituri Proprii sau nu sunt disponibile
pentru plata serviciului datoriei fără un amendament al hotărârii consiliului municipal care a creat acel impozit special.

Manual 11
  Venituri Proprii ne-recurente ca procentaj din totalul Veniturilor Proprii. Acest indicator arată
măsura în care UAL se bazează pe vânzări de active şi alte surse singulare de venit
pentru finanţarea cheltuielilor de exploatare. Tendinţele istorice ar trebui să arate
dacă aceste venituri sunt în mod constant importante pentru susţinerea operaţiunilor
UAL sau dacă UAL poate continua să se bazeze pe vânzări de active sau alte venituri
singulare pentru a-şi echilibra bugetul de exploatare.

Indicatorul Cheltuielilor
 Cheltuieli cu Personalul ca procentaj din Totalul Cheltuielilor Recurente. Analiza trebuie
să includă tendinţa istorică a costurilor cu personalul şi direcţia viitoare a salariilor.
Analistul trebuie să treacă în revistă acest indicator în corelaţie cu informaţiile furnizate
de indicatorul performanţei bugetare (secţiunea 2.2.1) şi să încerce să explice de ce
s-au modificat costurile cu personalul. Diagnosticul mai poate include şi alte categorii
neflexibile de cheltuieli, cum ar fi combustibil pentru autovehiculele UAL, dacă aceste
cheltuieli sunt semnificative.

Al]i indicatori privind operaţiunile financiare

 Venituri Proprii ca procentaj din Totalul Cheltuielilor de Exploatare. Agenţiile de rating
folosesc adesea indicatori referitori la surplusuri bugetare primare ale bugetelor de
exploatare pentru măsurarea performanţei financiare. De exemplu, surplusul bugetar
primar ca procentaj din cheltuielile totale de exploatare este un bun indicator al
puterii financiare a municipalităţii şi a capacităţii acesteia de a face faţă serviciului
datoriei. Cu toate acestea, conceptul de „surplus de exploatare primar” este relevant
pentru analiza bugetului executat numai în România. Consiliul Municipal al UAL
trebuie să aprobe un buget echilibrat, care se poate solda cu apariţia unui deficit
la capătul executării bugetului. În general, experienţa arata că UAL fie cheltuiesc
venituri anuale depăşite prin creşterea cheltuielilor de exploatare sau a celor capitale
pentru a „echilibra” bugetul, fie primesc grant-uri de egalizare sau alte subvenţii din
partea consiliilor naţionale şi/sau locale pentru a acoperi deficitele de exploatare şi a
„echilibra bugetul”. O politică financiară prudentă este menţinerea unei rezerve de
exploatare sau a unui fond „pentru zile negre” pentru eventualitatea unor schimbări
macroeconomice sau politice care ar duce la un deficit de exploatare.

Municipiile din zonele mai bogate, cu o proporţie mai mare a Veniturilor Proprii, au şanse
mai mari să aibă surplusuri ale bugetelor de exploatare, în timp ce oraşele mai mici şi mai
sărace pot să aibă frecvent deficite de exploatare, care pot fi corelate cu cheltuieli crescute
angajate din partea guvernului central. Tabelul de mai jos arată că între 2000 şi 2003, în medie
aproximativ 12,8% din transferurile de la bugetul de stat către UAL au fost folosite pentru
echilibrarea bugetelor locale. Împreună cu media de 6,84% din aloc\rile de către consiliile
municipale de impozite pe venituri pentru echilibrarea bugetelor locale, acest lucru pare să
indice că o proporţie semnificativă din UAL nu au suficiente venituri din exploatare pentru a-şi
duce la îndeplinire cheltuielile care cad în sarcina lor.
Este important de înţeles care sunt UAL care au această problemă şi ce indicatori pot fi
utilizaţi pentru a identifica acest aspect în cursul analizei de solvabilitate. Dacă o UAL nu are
suficiente transferuri de la bugetul de stat care să poată fi anticipate, atunci va trebui să-şi
folosească Veniturile Proprii pentru a plăti aceste servicii. Acest lucru reduce capacitatea UAL
de a face faţă serviciului datoriei. Din punctul de vedere al solvabilităţii, indicatorul critic pentru
măsurarea „echilibrului de exploatare primar” este măsura în care UAL işi foloseşte Veniturile
Proprii pentru a plăti cheltuieli de exploatare, inclusiv cheltuielile privind educaţia şi serviciile de
sănătate care cad în sarcina sa.

12 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Procentajul Veniturilor Proprii şi Veniturilor Transferate de la Bugetul de Stat în
Totalul Veniturilor UAL 2000-2003.
Structura Veniturilor
Anul 2000 2001 2002 2003
Venituri Proprii 24.00% 16.54% 18.00% 28.25%
Transferuri de la Bugetul de Stat 76.00% 83.46% 82.00% 71.75%
 Cote defalcate din impozitul pe venit 46.86% 31.06% 26.14% 26.13%
 Sume cu destinaţie specială 14.20% 6.67% 5.66% 7.72%
 Subvenţii de la bugetul de stat 11.50% 7.63% 1.53% 2.72%
 Cote defalcate din impozitul pe venit
13.40% 7.49% 14.09% 16.23%
pentru echilibrarea bugetului local
 Subvenţii pentru încălzire 6.70% 4.48% 3.98% 3.75%
 Sume alocate de Consiliul Judeţean pentru
echilibrarea bugetului pentru tehnoligii 7.30% 5.69% 6.94% 7.43%
informaţionale
 Cote defalcate din TVA pentru învăţământ 36.70% 41.66% 36.02%
 Cote defalcate din TVA pentru protecţia
copilului
 Cote defalcate din impozitul pe venit
pentru asigurarea venitului minim garantat
Total Transferuri de la Bugetul de Stat 99.96% 99.72% 100.00% 100.00%

Sursă: FALR (nedatat): „Starea Descentralizării Fiscale în România; Studiu asupra Evoluţiei Descentralizării
Fiscale între 1991 şi 2003"

 Transferuri către Sistemul de Utilităţi Publice/Total Venituri din Exploatare. Scopul acestui
indicator este să arate măsura în care UAL trebuie să îşi folosească Veniturile Proprii
pentru a susţine operaţiunile legate de utilităţi. Tendinţele istorice ale acestui indicator
ar putea arăta măsura în care utilităţile se bazează pe transferurile UAL şi dacă
furnizarea serviciilor se degradează, stagnează sau se îmbunătăţeşte. Pentru a aduna
informaţiile necesare acestui indicator, consultantul local şi directorul economic vor
trebui să separe transferurile de capital de transferurile de exploatare pentru regii
autonome sau alte companii comerciale de utilităţi. Transferurile de exploatare din
partea UAL trebuie să excludă de asemenea orice venituri din impozitele pe profit
primite prin transfer de la bugetul judeţean sau de stat pentru utilităţi, cum ar fi
subvenţiile pentru încălzire. Creşterea subvenţiilor din Venituri Proprii ale UAL
pentru operaţiuni legate de utilităţi va exercita presiuni asupra volumului veniturilor
disponibile pentru plata serviciului datoriei.
 Numărul de zile-capital-de-lucru la sfârşitul anului fiscal. Acest indicator măsoară
lichiditatea generală a UAL şi ilustrează timpul pe care o UAL îl are la dispoziţie
pentru a se ocupa de modificări neaşteptate ale fluxurilor de venituri şi cheltuieli
în decursul anului, pentru a susţine furnizarea serviciilor. Dă de asemenea o idee în
privinţa practicilor de gestionare a banilor în UAL şi asupra utilizării oricăror fonduri
de rezerve de exploatare de-a lungul anului. Cum UAL nu gestionează de fapt bani
(lichizi), „capitalul de lucru” este nivelul veniturilor aflate la dispoziţia conturilor de
Venituri Proprii ale UAL la Trezorerie pentru a acoperi costurile de exploatare10.
Deşi acest indicator măsoară rezervele la sfârşitul anului, poate de asemenea să dea
indicii în privinţa practicilor de gestionare a banilor la nivel de UAL. Diagnosticul
de solvabilitate ar trebui să evalueze acest indicator pentru a identifica potenţialele
10 Rezervele de capital de lucru trebuie să includă numai Venituri Proprii discreţionare. Veniturile repartizate şi alte venituri nediscreţionare
nu trebuie incluse aici.

Manual 13
 probleme în fluxul de lichidităţi al UAL şi capacitatea UAL de a a-şi plăti la timp
serviciul datoriei. Acest lucru este îndeosebi important pentru UAL care nu au
datorii şi îi poate face atenţi pe managerii financiari în privinţa importanţei subiectului
managementului lichidităţilor în ochii Creditorilor. Deşi acest indicator este folositor
pentru începerea unei analize a gestionării lichidităţilor, o analiză mai în profunzime
a sistemului de informaţii financiare şi a practicilor de gestionare financiară ale
UAL este necesară pentru a trage concluzii privitoare la practicile de gestionare a
lichidităţilor (vezi mai jos Indicatorul privind Managementul Financiar). De exemplu,
o analiză a întârzierilor la plata salariilor survenite în decursul anului va da anumite
indicii în privinţa presiunii exercitate asupra Veniturilor Proprii ale UAL şi în privinţa
potenţialelor probleme legate de plata serviciului datoriei. Este de asemenea util să se
înţeleagă nivelul întârzierilor plăţilor către furnizori, deşi motivele acestor întârzieri
ar putea să fie complexe şi să nu reflecte neapărat probleme cu fluxul de lichidităţi.

2.2.3 Indicatorul privind managementul financiar

Managementul Financiar se referă la metodele, practicile şi instrumentele folosite de către
managerii UAL pentru a implementa responsabilităţile legate de servicii. Subiectul este foarte vast
şi include evaluarea politicilor financiare ale UAL, pregătirea şi executarea bugetului, colectarea
şi managementul veniturilor, proceduri de achiziţie şi managementul curent al lichidităţilor.
Măsurarea calităţii Managementului Financiar este supusă interpretărilor calitative. Nu vom
prezenta nici un Indicator cantitativ de Management Financiar, ci vom descrie elementele care
ar trebui să fie incluse într-o diagnosticare a riscurilor asociate cu sistemul de management
financiar al unei UAL.
Elementele diagnosticului Managementului Financiar sunt:
 Evaluarea politicilor financiare ale UAL11;
 Metodologia şi execuţia calculării bugetului capital;
 Analiza bugetului/contabilităţii, managementului lichidităţilor, achiziţiilor,
colectării veniturilor şi a altor sisteme de management al informaţiilor ale UAL
pentru estimarea veniturilor şi controlul cheltuielilor;
 Raportare şi monitorizare financiară (atât rapoartele cerute de lege, cât şi alte
căi prin care o UAL îşi monitorizează performanţele);
 Managementul „fondului pentru zile negre”

2.2.4 Indicatori ai datoriei din creditare

Aceşti indicatori sunt împărţiţi în două categorii: UAL care au datorii şi cele care se împrumută
pentru prima oară. În cazul primei categorii, Indicatorul Datoriei din Creditare este capacitatea
de îndatorare a UAL (limita legală de 20% a datoriilor).
Pentru UAL care au deja împrumuturi, Indicatorii Datoriei din Creditare includ:
 Serviciul Anual Maxim al Datoriei ca procentaj din Veniturile Proprii. Aceasta este legea
care limitează în prezent capacitatea de îndatorare. Cu toate acestea, există modalităţi
mai prudente şi modalităţi mai liberale de a interpreta numărătorul şi numitorul
acestui indicator. Pentru pregătirea documentaţiei pentru o nouă contractare de
împrumuturi, UAL trebuie să folosească o interpretare prudentă a legii. În acest caz,
serviciul anual maxim al datoriei este cea mai ridicată valoare a rambursărilor din
toţi anii împrumutului. Veniturile Proprii reprezintă suma efectivă estimată pentru

11 UAL nu au strategii financiare scrise care să fie aprobate de către consiliul municipal. Ar putea fi util ca UAL să fie asistate la pregătirea
acestor strategii, în măsura în care vor fi receptive la această idee.

14 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 anul în care este executat împrumutul. Indicatorul capacităţii de îndatorare ar trebui
să folosească anul următor pentru a evalua serviciul maxim al datoriei la calcularea
capacităţii de îndatorare.
Pentru pregătirea unui împrumut imediat, testul limitei de îndatorare trebuie să fie mai
prudent. Serviciul anual maxim al datoriei trebuie să reflecte suma maximă a serviciului anual
viitor, nu serviciul datoriei din anul în care este executat împrumutul.
Deşi acestea nu sunt considerate din punct de vedere tehnic „datorii din creditare”, UAL din
România pot să amâne plăţile către antreprenori şi astfel să acumuleze întârzieri considerabile
la plata furnizorilor. Nu avem un indicator specific pentru aceste întârzieri, dar ele ar trebui să
fie analizate cu atenţie. Dacă o UAL acumulează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, este
important să se înţeleagă motivele acestor întîrzieri şi dacă ele corespund unor întârzieri la
colectarea veniturilor sau se datorează unui dezechilibru fiscal mai adânc.
 Suma de Rambursat pe Cap de Locuitor. Este folositor pentru un director economic să
înţeleagă sarcina datoriei unei UAL, adică suma totală de rambursat pe cap de locuitor,
comparativ cu acest volum în cazul altor UAL, pentru a da posibilitate creditorilor să
compare sarcina datoriei la mai mulţi împrumutători.

Manual 15
 3. MODELUL DE ANALIZĂ A CREDITELOR

3.1 Introducere
Această Secţiune descrie Modelul de Analiză a Creditelor pe care îl pot folosi directorii
economici pentru a evalua starea financiară prezentă a UAL. Modelul permite de asemenea
previziuni în privinţa stării financiare a UAL pe următorii trei ani. Previziunile se bazează pe
diverse scenarii de venituri şi cheltuieli pe care directorul economic le poate adapta pentru a
testa diverşi factori care influenţează nivelurile viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor.

Modelul, ataşat pe suport electronic acestui document, conţine 8 Foi de Calcul Excel
sau Module:
 Modulul 1: „Instrucţiuni” – Instrucţiuni Generale privind modul cum se
foloseşte Modelul, inclusiv intrările de date necesare;
 Modulul 2: „Ipoteze” – Ipoteze privind Inflaţia şi Creşterea Populaţiei;
 Modulul 3: „Bugetul Nominal” – Bugetul Executat (din 2000 până în 2003),
Aprobat (2004) şi Previzionat (din 2005 până în 2008) în valori Nominale
(ţinând cont de inflaţie);
 Modulul 4: „Previziuni” – Venituri şi Cheltuieli Bugetare Efective (din 2000
până în 2003), Estimate (2004) şi Previzionate (din 2005 până în 2008), în valori
constant corespunzătoare anului 2000;
 Modulul 5: „Bugetul Constant” – Bugetul Executat (din 2000 până în 2003),
Aprobat (2004) şi Previzionat (din 2005 până în 2008) , în valori constante
corespunzătoare anului 2000;
 Modulul 6: „Bugetul Condensat” – Combinarea componentelor individuale de
venituri şi cheltuieli din Bugetul Nominal în categorii mai cuprinzătoare de
venituri şi cheltuieli pentru a facilita calcularea Indicatorilor;
 Modulul 7: „Calcularea Datoriilor din Creditare” – Calcularea indicatorilor
rambursărilor viitoare de datorii din creditare ale UAL;
 Modulul 8: „Indicatori” – Calcularea Indicatorilor de Performanţă Financiară,
în conformitate cu descrierea din Secţiunea 2 de mai sus.

3.2 Structura şi folosirea modelului

Principalul scop al Modelului este calcularea indicatorilor solvabilităţii municipale din
prezent şi din viitor, după cum se descrie în Secţiunea 2 de mai sus. Acestea sunt variabilele
„de ieşire” pe care directorul economic le poate folosi pentru a evalua starea creditării UAL.
Modulul Indicatori (Modulul 8) calculează Indicatorii istorici şi viitori în valoare nominală sau
afectată de inflaţie.
Diagrama de mai jos este o ilustrare schematică a Structurii Modelului. După diagramă,
descriem pe scurt felul în care un director economic poate „rula” Modelul, incluzând în descriere
câteva instrucţiuni de folosire.

16 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Modulul 1
INSTRUC}IUNI

Modulul 2 Modulul 3 DIRECTOR

ECONOMIC
Ipoteze, Bugetul
Popula]ia [i Nominal Introducere
Indicatorul pe Date
pre]urilor capitole

Modulul 7
Calculul
datoriei

Modulul 4 Modulul 5 Modulul 6 Modulul 8

Bugetul Bugetul Indicatori
Constant Condensat
Proiec]ii Flexibilitate fiscal\
pe pe
capitole capitole Cheltuieli
Execu]ie bugetar\
Datorie
Rezultatul net

Modelul are capacitatea de a evalua starea prezentă şi viitoare a creditării unei UAL pe baza
bugetelor executate şi previzionate. Componenta istorică calculează Indicatorii pe baza celor 4
ani precedenţi de buget executat ai UAL. Directorul economic poate de asemenea să folosească
Modelul pentru a calcula Indicatori viitori folosind venituri şi cheltuieli previzionate provenind
din Modulul de Previzionare. Indicatorii viitori pun în evidenţă impactul veniturilor, cheltuielilor
şi al echilibrului de exploatare previzionat asupra stării de creditare a UAL.
Diagrama de mai sus este o reprezentare schematică a structurii şi modului de funcţionare
a Modelului. Săgeata cu două capete care uneşte Modulul 8 Indicatori, Modulul 7 Datorii şi
Modulul 3 Buget Nominal reflectă natura iterativă a exerciţiului de modelare. Acest lucru permite
directorului economic să testeze impactul diverselor ipoteze privind veniturile şi cheltuielile
pentru a măsura Indicatorii stării de creditare viitoare a UAL.
Directorii economici trebuie să aibă în vedere faptul că Modelul este un instrument de
management financiar folosit la identificarea punctelor slabe existente în materie de creditare,
în vederea îmbunătăţirilor viitoare ale managementului financiar. Modelul permite de asemenea
directorului economic să examineze impactul modificărilor Bazei Economice (vezi Secţiunea
2.2.1 de mai sus) care au o influenţă asupra stării viitoare de creditare a UAL şi asupra capacităţii
sale de a mobiliza fonduri corespunzătoare pentru grant-urile de „ajustare structurală” ale
Uniunii Europene după aderarea la UE.
În general, Modelul foloseşte un proces iterativ care calculează diverşii Indicatori ai solvabilităţii
municipale. Principalul Indicator care dă direcţia procesului iterativ este echilibrul de exploatare anual
sau suplusul/deficitul bugetar. Prima iterare a Modelului efectuată de către directorul economic poate
scoate în evidenţă un surplus al veniturilor pe care el îl poate folosi pentru rambursări suplimentare
de datorii din credite pentru finanţarea îmbunătăţirilor infrastructurii UAL (sau pentru a completa
grant-uri externe de ajustare structurală din partea UE) în cea de-a doua iterare.

Manual 17
 O UAL işi poate permite să împrumute fonduri suplimentare dacă există un surplus de
exploatare suficient12. Pe de altă parte, dacă Indicatorul echilibrului de exploatare arată un
deficit, atunci UAL nu poate contracta datorii suplimentare decât dacă acest lucru este necesar
pentru echilibrarea bugetului13. În plus, directorul economic poate să fie nevoit să reducă volumul
împrumuturilor aniticipate şi să reducă dimensiunile programului de investiţii capitale al UAL
pentru anii viitori.
Existenţa unui surplus de exploatare la nivelul unei UAL va depinde de ipotezele privind
veniturile şi cheltuielile folosite în Modulul de Previzionare. Directorul economic poate
desigur să folosească ipoteza unor venituri mai ridicate pentru a elimina deficitul şi pentru a
susţine programul investiţional pentru anii de previziune bugetară. Dar scopul exerciţiului de
modelare nu este justificarea cheltuielilor suplimentare, ci găsirea unei modalităţi care să îi
permită directorului economic să testeze rezultatele unor ipoteze rezonabile privind veniturile
şi cheltuielile pentru a gestiona bugetul într-o manieră prudentă din punct de vedere bugetar.

Bugetul Nominal (Modulul 3)

Prima iteraţie a Modelului începe când directorul economic introduce bugetele executate ale
UAL din anii precedenţi, Capitol cu Capitol, în modelul de document din Modulul 3 („Bugetul
Nominal”). Tabelul 3.1 de mai jos arată o porţiune a modelului de document pentru anul 2000(a)
(adică aprobat) şi bugetul executat pe anul 2000. Un exemplu de Modul 3 completat poate fi
găsit în CD-ul cu Studiul de Caz ataşat acestui document.

Ipoteze (Modulul 2)
Pe lângă completarea intrărilor de date pentru modelul de document de Buget Nominal,
directorul economic trebuie să introducă în Modulul de Ipoteze pentru anii de prognoză şi
Ipotezele privitoare la Indexul General al Preţurilor şi Populaţie. Anii de previziune bugetară din
CD-ul cu Studiul de Caz sunt 2005 – 2008, evidenţiaţi în Tabelul 3.2 de mai jos (din nou, zona
gri – galbenă ^n aplica]ia anexat\ – este pentru intrări efectuate de către directorul economic).
Indexul General al Preţurilor este folosit pentru a opera transformarea dezinflaţionistă de la
Bugetul Nominal istoric la valori reale sau constante. Valorile transformate sunt apoi introduse
în Modulul 3 Buget Constant.
Prezentarea bugetului în termeni reali permite directorului economic să evalueze creşterea
reală a veniturilor istorice şi a cheltuielilor pentru a face aprecieri mai corecte asupra ipotezelor
adecvate pentru Modulul 4 Previziuni.

12 O strategie financiară prodentă ar cere UAL să pună deoparte o rezervă operaţională de 5% din cheltuielile totale înainte de a folosi orice
venituri excedentare pentru rambursarea serviciului datoriei.
13 UAL pot împrumuta fonduri pe termen scurt de la Trezorerie în eventualitatea unei crize temporare apărute în fluxul de numerar. Alteori,
Judeţul local poate pune la dispoziţie subvenţii pentru „deficitul bugetar”.

18 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

Tabelul 3.1 O Mostră din Capitolele privind Veniturile ale Bugetului Aprobat şi a celui Executat din
anul 2000, a Bugetului Nominal (Zona gri – galbenă ^n aplica]ia anexat\ – necesită
contribuţii din partea Directorului Economic).
SPECIFICA}II 2000a 2000
VENITURI TOTALE (rd.2+72+80+91+95) 1 0001 233,314,907 181,437,058
VENITURI PROPRII - (rd.3+55+60) 2 4802 142,476,996 88,281,337
I. VENITURI CURENTE (rd.4+33) 3 0002 93,525,656 59,722,993
A. VENITURI FISCALE (rd.5+25) 4 0003 80,213,312 51,230,868
A1. IMPOZITE DIRECTE (rd.6+7+17+18+21) 5 0004 78,423,659 49,571,797
IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 228,000 654,203
IMPOZITE {I TAXE DE LA POPULA}IE 7 0302 36,310,818 22,713,105
(rd.8 la rd.16)
Impozitul pe veniturile liber-profesioniştilor,
meseriaşilor şi ale altor persoane fizice independente 8 030201 1,245,200 545,835
şi asociaţii familiale
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice 9 030202 22,049,850 15,762,043
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de
persoane fizice 10 030203 4,860,223 2,446,763

Impozitul pe venituri din ^nchirieri, sub^nchirieri, 11 030204 546,100 19,499

loca]ii de gestiune [i arend\ri
Impozitul pe veniturile ob]inute din drepturi de 12 030205 0 0
autor [i cele cuvenite inventatorilor [i inovatorilor
Impozitul pe veniturile ob]inute din premii si 13 030207 3,602 3,249
câ[tiguri ^n bani sau ^n natura
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate 14 030208 2,480,300 1,428,566
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice 15 030209 2,725,543 1,846,851
Alte impozite şi taxe de la populaţie 16 030230 2,400,000 660,299
TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR 17 0402 1,744,436 975,340
PROPRIETATE DE STAT
IMPOZITUL PE CLADIRI {I TERENURI DE LA
PERSOANE JURIDICE (rd19+20) 18 0502 25,621,058 19,001,003

Impozitul pe clădiri de la persoane juridice 19 050201 24,819,544 18,116,134

Impozitul pe terenuri de la persoane juridice 20 050202 801,514 884,869
ALTE IMPOZITE DIRECTE (rd22+23+24) 21 0802 14,519,347 6,228,146
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de 22 080205 12,119,347 4,486,094
persoane juridice
Impozitul pe terenul agricol 23 080206 0 0
Alte încasări din impozite directe 24 080230 2,400,000 1,742,052
A2. IMPOZITE INDIRECTE (rd26+27) 25 1300 1,789,653 1,659,071
IMPOZITUL PE SPECTACOLE 26 1502 100,000 67,967
ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd28+29+30+31+32) 27 1702 1,689,653 1,591,104
Taxe şi tarife pentru eliberarea de licen]e şi 28 170203 1,008,340 1,313,141
autorizatii de functionare
Taxe judiciare de timbru 29 170210 0 0
Taxe de timbru pentru activitatea notarial\ 30 170212 0 0
Taxe extrajudiciare de timbru 31 170213 150,000 239,118
Alte încasări din impozite indirecte 32 170230 531,313 38,845

Manual 19
 Tabelul 3.2 – Modulul 2, Ipoteze
Variabila 2000(1) 2001(2) 2002(3) 2003(4) 2004(5) 2005(7) 2006(8)
Indicele general al pre]urilor x 134.50% 122.50% 115.30% 109.00% 108.00% 107.00%
(%)
Indicele general ^nl\n]uit 100.0000 134.5000 164.7625 189.9712 207.0686 223.6341 239.2884
(2000 an de baz\)
Popula]ia total\ 149780 149989 142858 142858 142858 142858 142858
(num\r persoane)
Indicele anual de cre[tere a 100.00 100.14% 95.25% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
popula]iei

Previziuni (Modulul 4)
Modulul de Previziuni permite directorului economic să analizeze creşterea veniturilor
istorice şi a cheltuielilor şi să previzioneze valorile viitoare. Directorul economic trebuie să
se bazeze în calcularea valorilor viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor pe creşterea istorică şi
ipotezele de strategie care influenţează creşterea viitoare. De exemplu, o ipoteză prudentă
ar folosi o rată de creştere redusă pentru a previziona transferuri cu rol egalizator din partea
administraţiei centrale. Figura 3.1 arată un exemplu de previziune a veniturilor, „impozite pe
terenuri de la persoane juridice” (Capitolul 18) din Modulul 4 Previziuni.

20 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

Figura 3.1 Previziuni Capitolul 18 Venituri, Impozit pe Terenuri de la Persoane Juridice
Impozitul pe terenuri de la 2000 2001 2002 2003 2004
persoane juridice 884,869 1,149,057 1,585,600 2,624,604 3,428,809
evolu]ie anterioar\ ^n valori 884869 1149057 1585600 2624604
actualizate
indici anuali realiza]i (plan 2004) 130% 138% 166%
indici anuali prelimina]i 131%
valori actualizate preliminate 3428809
(cont.)
Impozitul pe terenuri de la 2005 2006 2007 2008
persoane juridice 3,771,690 3,960,275 4,158,288 4,366,203
evolu]ie anterioar\ ^n valori
actualizate
indici anuali realiza]i (plan 2004)
indici anuali prelimina]i 110% 105% 105% 105%
valori actualizate preliminate 3771690 3960275 4158288 4366203

Pentru a previziona veniturile şi cheltuielile viitoare, Modulul de Previziuni calculează mai întâi
rata reală de modificare a veniturilor şi cheltuielilor istorice. În exemplul de mai sus, rata reală
a modifiărilor între anul bugetar 2000 şi anul bugetar 2001 a fost 130%. Directorul economic
introduce apoi o ipoteză prudentă din punct de vedere fiscal privind rata de creştere pentru
fiecare an previzionat, pentru fiecare Capitol de venituri şi cheltuieli, pe baza ratei istorice de
creştere şi a altor factori care ajută la explicarea modificărilor istorice. Directorul economic
trebuie să explice motivaţiile factorului rată a creşterii din zonele „strategii” şi „comentarii”,
necompletate în Figura 3.1. Fiecare capitol de venituri şi cheltuieli din Modulul de Previziuni
alocă spaţiu pentru ca directorul economic să descrie strategia particulară asociată cu acel
element de venituri sau cheltuieli şi spaţiu pentru comentarii care să justifice ipotezele privind
rata de creştere, după cum se arată în Figura 3.1 de mai sus. Vezi CD-ul cu Studiul de Caz pentru
Modulul de Previziuni complet care previzionează toate Capitolele de venituri şi cheltuieli.
Previzionarea tuturor Capitolelor de venituri şi cheltuieli poate părea un exerciţiu excesiv
de laborios, dar acest exerciţiu îl face pe directorul economic să analizeze detaliile asociate cu
ratele de creştere ale veniturilor şi cheltuielilor, astfel incât să poată lua decizii rezonabile în
privinţa modificărilor viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor. Modificările viitoare trebuie să fie
coerente cu indicatorii Economici şi Demografici descrişi în secţiunea 2.3.1 de mai sus.

Manual 21
22
Tabelul 3.3 Buget Condensat
Venituri Realizate 2000 2001 2002 2003 2004
Venituri Totale 181,437,058 473,922,386 606,761,402 794,819,737 1,066,968,718
Venituri proprii 88,281,337 124,390,505 173,220,997 260,623,744 402,031,946
Impozite [i Taxe Locale - Recurente 51,230,868 76,322,463 107,247,690 164,378,083 245,783,266
Alte surse de finan]are a cheltuielilor curente 8,492,125 10,970,408 17,502,882 20,451,568 31,600,449
Impozit pe proprietate 36,609,897 55,658,073 79,112,982 93,241,305 138,150,000
Venituri Capitale Locale 1,667,810 1,734,734 2,131,574 2,952,068 46,500,000
Sume Defalcate din Impozitul pe Salarii 78,386,920 300,741,156 363,801,392 443,332,307 605,632,416
Transferuri pentru echilibrare 3,745,071 3,306,690 23,989,493 48,904,707 46,745,356
Subven]ii Primite din Bugetul de Stat 11,023,730 8,241,898 620,520 1,958,979 12,559,000
Alte Venituri Capitale 26,890,534 35,362,900 46,338,851 72,842,025 78,148,231
Venituri Recurente Totale 133,362,859 380,370,309 495,038,575 656,615,097 898,161,038
Venituri Non-recurente Totale 48,074,199 56,309,940 66,593,827 98,204,640 168,807,680
Verifica Rând 10= Suma (Rând 8+9) OK Error Error Error OK
0 (37,242,137) (45,129,000) (40,000,000) 0
Venituri - Prev\zute Ini]ial ^n Buget 2000 2001 2002 2003 2004
Bugetul de Venituri Totale 233,314,907 566,173,163 669,876,317 873,774,445 1,066,968,718
Impozite [i Taxe Locale 80,213,312 102,779,670 123,358,046 228,250,000 245,783,266
Sume Defalcate din Impozite de Stat 80,003,820 347,264,452 399,040,766 451,116,699 605,632,416
Subven]ii Primite din Bugetul de Stat 8,581,271 6,708,000 25,100,648 46,059,746 48,504,356
Bugetul de Venituri Recurente (Rând 12+13+14) 168,798,403 456,752,122
Cheltuieli Efective la Sfâr[itul Anului 2000 2001 2002 2003 2004
Autorit\]i Executive 17,031,475 22,484,916 29,624,675 41,188,200 52,792,200
~nv\\]mânt 24,565,431 228,017,170 285,071,740 365,104,205 470,363,600
S\n\tate 2,143,427 6,116,881 8,197,672 11,886,799 13,328,000
Cultura [i Art\ 10,253,928 15,137,410 19,909,558 23,124,848 28,640,330
Asisten]\ Social\ 12,577,856 21,346,290 46,473,776 58,202,110 61,019,744
Gospodarie Comunal\ [i Locuin]e 70,348,747 99,291,701 110,702,334 161,643,660 185,521,500
Transporturi [i Comunica]ii 15,509,810 25,559,780 20,912,092 26,357,811 122,890,000

Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Alte Ac]iuni Economice 0 725,965 0 2,227,642 7,706,030
Alte Ac]iuni 1,854,770 1,030,469 3,474,590 1,167,020 4,142,397

Manual
Cheltuieli - Realizat la Sfâr[itul Anului 2000 2001 2002 2003 2004
Cheltuieli Opera]ionale Totale 168,157,258 402,927,298 523,730,258 708,541,957 931,006,377
Cheltuieli Administrative Totale 113,720,616 332,384,586 419,322,063 576,272,711 779,121,292
Subven]ii [i Transferuri Totale 54,436,642 67,159,467 97,634,831 123,661,991 138,361,309
Pl\]i de Dobânzi 0 3,383,245 6,773,364 8,607,255 13,523,776
Cheltuieli Capitale Totale 11,762,914 61,242,213 49,625,445 52,789,329 103,024,300
Alte Pl\]i 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,333,334
Din care:
Ramburs\ri de ~mprumuturi 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,333,334
Fonduri de Rezerv\ 0 0 0 0 0
V\rs\minte ale Excedentului 0 0 0 0 0
Total Datorie Public\ Anual\ (Rate [i Dobânzi) 0 14,121,138
Cheltuieli Totale 179,920,172 474,907,404 600,513,212 779,331,286 1,059,364,011
Cheltuieli - Prev\zute Ini]ial ^n Buget 2000 2001 2002 2003 2004
Bugetul de Cheltuieli Opera]ionale 199,052,940 429,085,756.00 579,911,111.00 790,256,339.00 917,482,601.35
Bugetul de Cheltuieli Capitale 33,011,967 121,919,094.00 55,844,696.00 60,268,106.00 103,024,300
Total buget 233,314,907 566,173,163.00 669,876,317.00 873,774,445.00 1,059,364,011
Cheltuieli Prev\zute Ini]ial ^n Buget 2000 2001 2002 2003 2004
Autorit\]i Executive 17,458,872 26,964,000 31,128,361 42,843,654 52,792,200
~nv\]\mânt 27,796,215 228,597,919 300,382,868 395,200,862 470,363,600
S\n\tate 3,200,000 4,875,000 9,604,000 12,575,153 13,328,000
Cultur\ [i Art\ 10,127,000 17,647,500 21,058,000 15,000,000 28,640,330
Asisten]\ Social\ 10,102,807 25,216,020 53,367,324 50,964,776 61,019,744
Gospod\rie Comunal\ [i Locuin]e 91,679,673 127,612,426 137,961,259 192,992,000 185,521,500
Transporturi [i Comunica]ii 22,000,000 36,420,000 23,400,000 24,000,000 122,890,000
Alte Ac]iuni Economice 0 1,000,000 0 0 7,706,030
Alte Ac]iuni 1,754,000 1,500,000 3,686,889 800,000 4,142,397

23
24
Tabelul 3.4 Indicatori
Indicatori ai performantei financiare 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Indicatori privind flexibilitatea fiscal\
Venituri proprii pe cap de locuitor (1000 lei) 589.407 829.331 1212.540 1824.355 2814.207 2414.979
Total venituri recurente/venituri proprii 0.58 0.61 0.62 0.63 0.61 0.82
Cote defalcate din impozite de Stat/ venituri recurente 0.59 0.79 0.73 0.68 0.67 0.67
Subventii pentru opera]iuni de la bugetul de stat/ venituri recurente 0.08 0.02 0.00 0.00 0.01 0.05
Impozite [i taxe locale/ venituri recurente 0.38 0.20 0.22 0.25 0.27 0.28
Venituri non-recurente/venituri proprii 0.54 0.45 0.38 0.38 0.42 0.18
Impozit pe proprietate/venituri proprii 0.41 0.45 0.46 0.36 0.34 0.47
Alte venituri proprii decât impozit pe proprietate/venituri proprii 0.59 0.55 0.54 0.64 0.66 0.53

Indicatori cheie- cheltuieli

Cheltuieli totale pe cap de locuitor (1000 lei) 1201.2 3166.3 4203.6 5455.3 7415.5 7695.2
Cheltuieli opera]ionale pe cap de locuitor (1000 lei) 1122.7 2686.4 3666.1 4959.8 6517.0 6478.3
Cheltuieli opera]ionale/cheltuieli totale 0.93 0.85 0.87 0.91 0.88 0.84
Cheltuieli capitale/ cheltuieli totale 0.07 0.15 0.09 0.07 0.11 0.15
Cheltuieli de personal/cheltuieli opera]ionale

Indicatori cheie- buget realizat (performan]\ bugetar\)

Venituri realizate/ venituri prev\zute ini]ial ^n buget 0.78 0.84 0.91 0.91
Venituri recurente realizate/ venituri recurente prev\zute ^n buget 0.79 0.83 0.90 0.91
Impozite [i taxe locale/Impozite [i taxe locale prev\zute ^n buget 0.64 0.74 0.87 0.72
Cote defalcate din impozite de stat/ Prev\zute ^n buget 0.98 0.87 0.91 0.98

Cheltuieli realizate/ cheltuieli prev\zute ini]ial ^n buget 0.77 0.84 0.90 0.89
Cheltuieli opera]ionale realizate/cheltuieli opera]ionale prev\zute ini]ial ^n 0.84 0.94 0.90 0.90
buget
Cheltuieli capitale realizate/ cheltuieli capitale prevazute ini]ial ^n buget 0.36 0.50 0.89 0.88

Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Indicatori ai performan]ei financiare 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cheltuieli Autorit\]i Executive programat/realizat 1.03 1.20 1.05 1.04

Manual
Cheltuieli cu ~nv\]\mântul programat/realizat 1.13 1.00 1.05 1.08
Cheltuieli cu S\n\tatea programat/realizat 1.49 0.80 1.17 1.06
Cheltuieli cu Cultur\ [i Art\ programat/realizat 0.99 1.17 1.06 0.65
Cheltuieli Asisten]\ Social\ programat/realizat 0.80 1.18 1.15 0.88
Cheltuieli Gospodarie Comunal\ [i Locuin]e programat/realizat 1.30 1.29 1.25 1.19
Cheltuieli cu Transportul programat/realizat 1.42 1.42 1.12 0.91
Alte Cheltuieli Ac]iuni Economice programat/realizat #DIV/0! 1.38 #DIV/0! 0.00
Alte Ac]iuni programat/realizat 0.95 1.46 1.06 0.69

Indicatori cheie- datorie public\

Serviciul anual al datoriei publice /venituri proprii 0.00 0.06 0.12 0.07 0.06 0.08
Total dobânzi [i comisioane de pl\tit/ venituri recurente 0.0000 0.0089 0.0137 0.0131 0.0151 0.0551
Serviciul anual al datoriei publice/ excedent opera]ional ^nainte de plata 0.00 0.04 0.08 0.042 0.045 0.058
datoriei publice

Indicatori cheie- rezultate nete

Total cheltuieli/ total venituri 0.99 1.00 0.99 0.98 0.99 0.99
Venituri proprii/cheltuieli opera]ionale 0.52 0.31 0.33 0.37 0.43 0.37
Cheltuieli opera]ionale/venituri recurente 1.26 1.06 1.06 1.08 1.04 0.91
Excedent(deficit) opera]ional -34,794,399 -22,556,989 -28,691,683 -51,926,860 -32,845,339 86,402,187
Excedent opera]ional/cheltuieli opera]ionale -0.21 -0.06 -0.05 -0.07 -0.04 0.09

25
 Buget Constant (Modulul 5), Buget Condensat (Modulul 6)
şi Indicatori (Modulul 8)
Veniturile şi cheltuielile previzionate în Modulul de Previzionare sunt introduse în Modulul de
Buget Constant. Modulul de Buget Constant are acelaşi format ca şi Modulul de Buget Nominal din
Tabelul 3.1, dar exprimă Capitolele de venituri şi cheltuieli în valori constante corespunzătoare
anului 2000. Modulul de Buget Condensat 6 consolidează apoi Capitolele detaliate de venituri
şi cheltuieli în categorii folosite pentru a calcula Indicatorii în Modulul 8. Tabelele 3.3 şi 3.4 din
paginile precedente ilustrează Modulele de Buget Condensat şi Indicatori. Anexa conţine analiza
de credit a UAL din Studiul de Caz, bazată pe o interpretare a Indicatorilor din Modulul 8.
Indicatorii prezentaţi mai sus sunt luaţi din Studiul de Caz prezentat în Anexă. Tabelul 3.4
arată Indicatori istorici (din 2000 până în 2003) şi viitori (din 2005 până în 2008)14. Indicatorii
istorici îi dau directorului economic o imagine de ansamblu fidelă asupra stării creditării UAL
în trecutul recent. Indicatorii viitori arată felul în care starea creditării UAL se poate modifica
pe baza ipotezelor de venituri şi cheltuieli utilizate în procesul de modelare. Dacă Indicatorii
arată o îmbunătăţire continuă în starea creditării UAL, iar ipotezele folosite pentru calculul
Indicatorilor sunt prudente din punct de vedere fiscal, atunci directorul economic poate folosi
aceste informaţii pentru a convinge creditorii să reducă costul creditării. Dacă directorul
economic poate demonstra că riscul de credit al UAL este redus, atunci creditorii ar trebui să
accepte să reducă rata dobânzii la împrumuturile acordate UAL. În prezent, stabilirea ratelor
dobânzilor depinde mai mult de factori de piaţă generali, decât de riscul de credit al UAL. În
prezent, piaţa nu face diferenţe între municipalităţi când stabileşte ratele dobânzilor, ci aplică
acelaşi risc şi aceeaşi rată a dobânzii tuturor municipalităţilor, considerate o clasă generală de
creditare15. Cu toate acestea, piaţa de capital românească evoluează, iar creditorii municipali ar
trebui să înceapă să stabilească rate ale dobânzilor diferenţiate, pe baza riscului de credit.
Datorii din Creditare (Modulul 7)
Tabelul 3.5, extras din Anexa 1 – Studiu de Caz, arată calcularea capacităţii de îndatorare
prezente şi viitoare şi furnizează datele care trebuie introduse pentru calcularea Indicatorilor de
Îndatorare. Acesta prezintă valori istorice şi viitoare în mod asemănător cu Modulul 8. Valorile
istorice ilustrează limita legală de îndatorare a UAL şi capacitatea de îndatorare rămasă, pe
baza bugetelor executate. Partea de jos a tabelului prezintă capacitatea de îndatorare viitoare
a Studiului de Caz, pe baza nivelurilor previzionate de îndatorare ale UAL şi pe baza capacităţii
de îndatorare rămase. Calculele îndatorării pentru perioadele istorice şi previzionate rezultă din
interacţiunea între Modululele de Previziuni, Buget Nominal şi Buget Constant. Modelul permite
directorului economic să introducă nivelurile previzionate ale indatorării pe baza surplusului anual
anticipat în Bugetul Nominal şi în corelaţie cu nivelurile scontate ale cheltuielilor capitale.
După cum demonstrează Studiul de Caz, nivelurile cheltuielilor de capital care au fost alese
depind de capacitatea legală de îndatorare a UAL, de surplusul anual de exploatare şi de capacitatea
istorică de absorbţie a capitalurilor. Modelul permite directorului economic să testeze previziuni
alternative ale veniturilor şi cheltuielilor din Modulul de Previziuni pentru a previziona Veniturile
Proprii Totale anuale. Capacitatea legală de îndatorare a UAL reprezintă 20% din Veniturile
Proprii Totale. Directorul economic poate să se împrumute în mod legal până la această limită,
dar e posibil să nu aibă un surplus de exploatare suficient pentru rambursarea împrumuturilor,
chiar dacă UAL foloseşte numai 20% din veniturile proprii pentru rambursări ale împrumuturilor.
Este posibil ca nişte creşteri substanţiale ale cheltuielilor de exploatare, cum ar fi salariile, să
absoarbă toate creşterile veniturilor proprii, ceea ce ar face ca împingerea împrumuturilor până
la limita UAL să fie o decizie imprudentă din partea directorului economic.
Modelul este suficient de flexibil pentru a permite o gamă largă de previziuni ale veniturilor
şi cheltuielilor. Cu toate acestea, creditorii vor lua propriile decizii în privinţa surplusului anual
previzionat al UAL şi vor stabili riscul rambursării asociat cu UAL. Dacă directorul economic
foloseşte Modelul pentru scopuri de marketing pentru a mobiliza capital, creditorii vor examina
ipotezele privind rata de creştere a veniturilor şi cheltuielilor din Modulul de Previzionare,
pentru a vedea dacă acestea sunt prudente din punct de vedere fiscal. Anexa discută rezultatele
analizei capacităţii de îndatorare pentru UAL din Studiul de Caz.
14 Indicatorii pe 2004 sunt estimări bazate pe Bugetul aprobat pe anul 2004.
15 Garanţiile împrumuturilor UAL sunt veniturile lor proprii şi cotele de impozit pe veniturile personale. Aceste venituri sunt vărsate direct
de la Trezorerie către creditor, întrucât muncipalităţile nu au autoritatea de a deţine conturi bancare pentru veniturile lor. Mecanismul
indirect

26 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Tabelul 3.5 Calcularea Datoriei din Creditare

Manual
DETERMINAREA PLAFONULUI LEGAL DE ~NDATORARE

Specif. 2000 2001 2002 2003 2004 2005(6) 2006(7) 2007(8) 2008(9)

venit pr. 88281337 124390505 173220997 260623744 402031946 379650835 425003826 468947724 513099546

cote def. 72316794 105638508 113832238 146256292 280130416 317667825 356899802 397229479 437945501

TOTAL 160598131 230029013 287053235 406880036 682162362 697,318,660 781903628 866177203 951045047

0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20

Limita legala de 32,119,626 46,005,803 57,410,647 81,376,007 136,432,472 139,463,732 156,380,726 173,235,441 190,209,009
indatorare

Serviciul datoriei
publice pt creditele 0 14,121,138 33,930,873 26,607,255 38,857,110 55,711,004 50,579,237 53,144,226 86,869,048
deja contractate

Dobânda 0 3,383,245 6,773,364 8,607,255 13,523,776 16,381,671 17,202,286 22,517,179 38,297,619

Suma de 0 10,737,893 27,157,509 18,000,000 25,333,334 39,329,333 33,376,952 30,627,048 48,571,429

rambursat

Capacitate de
32,119,626 31,884,665 23,479,774 54,768,752 97,575,362 83,752,728 105,801,488 120,091,214 103,339,962
imprumutare

27
 4. MODELUL DE AUTO-ANALIZĂ
A CREDITĂRII PENTRU ALTE ECONOMII
ÎN TRANZIŢIE

Această secţiune arată cum poate fi adaptat modelul dezvoltat pentru UAL din România la
auto-analiza creditării din alte ţări.
Cum fiecare ţară îşi are propriul sistem de înregistrare bugetară, formatul de buget folosit în
modelul românesc nu se poate aplica la Bulgaria, de exemplu. În această Secţiune a Manualului
se discută modificările modelului pe care le pot face directorii economici/financiari din alte ţări
pentru evaluarea stării creditării în ţările lor.
Studiul de Caz din Anexa 1 şi CD-ul însoţitor folosesc cerinţele de format bugetar
corespunzătoare UAL din România. Este foarte probabil ca acest format să nu se aplice
categoriilor de venituri şi cheltuieli din alte ţări. Prin urmare primul pas pentru modificarea
Modelului este schimbarea Formatului de Buget Nominal pentru a reflecta categoriile bugetare
şi cerinţele privind datele din ţara respectivă.
După ce directorul economic/financiar crează noul format, următorul pas este introducerea
datelor bugetului aprobat şi executat. Sugestia noastră este ca directorul economic/financiar
să creeze acelaşi model de document de Buget Nominal, cu zonele galbene care să semnaleze
locurile unde trebuie introduse date.
Următorul pas după crearea Modulului de Buget Nominal este producerea Modulului de
Buget Constant. Acest lucru va necesita noi introduceri de date în Modulul de Ipoteze pentru
a reflecta indicele general de preţuri şi creşterea populaţiei în ţara vizată de analiză. Cu toate
acestea, formatul Modulului de Ipoteze va ramâne acelaşi. Directorul economic/financiar va
schimba numai intrările din foile de calcul ale Modulului de Ipoteze pentru a asigura coerenţa cu
indexul de preţuri şi cu starea populaţiei din ţara sa.
Următorul pas este stabilirea formatului Modulului de Previzionare. Directorul economic/
financiar poate folosi acelaşi format ca cel prezentat în cazul Studiului de Caz de pe CD, bineînţeles
cu modificarea că tipurile de venituri şi cheltuieli se pot schimba în funcţie de UAL din ţara vizată
de analiză. Setul de ipoteze privind ratele creşterii folosite pentru Previziunarea veniturilor şi
cheltuielilor rămân aceleaşi – şi anume ipoteze prudente de creştere a veniturilor şi cheltuielilor,
după cum s-a arătat în Secţiunea 3.0 de mai sus. În mod similar cu Studiul de Caz de pe CD,
directorul economic/financiar trebuie să explice ipotezele privind ratele de creştere în secţiunea
necompletată privind strategia şi comentarii, pentru fiecare element de venituri şi cheltuieli.
Modificările care trebuie aduse celorlalte Module sunt de asemenea simple. Indicatorii
trebuie să fie aceiaşi cu cei din România, dar directorul economic/financiar trebuie să evalueze
dacă aceştia măsoară criteriile de analiză a creditelor discutate în Secţiunea 2. De exemplu,
un indicator al flexibilităţii fiscale cum ar fi Impozit pe Terenuri/Venituri Proprii va depinde de
măsura în care UAL din ţara analizată impune un impozit pe terenuri care reprezintă o parte
semnificativă a veniturilor proprii ale UAL. Se poate ca într-o ţară să existe un impozit pe
proprietate aplicat la cărţi, dar dacă acesta nu este colectat eficient sau dacă reprezintă numai
o mică parte din veniturile proprii, atunci acesta nu ar trebui să fie inclus în Indicatorul Venituri
Proprii/Total Venituri Recurente. Directorul economic/financiar trebuie să analizeze alcătuirea
acestor indicatori privind flexibilitatea financiară şi să hotărască dacă numărătorul sau numitorul
care intră în componenţa Indicatorilor trebuie sau nu să se modifice.

28 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 ANEXE

Anexa 1: Interpretarea modelului de analiz\ de risc de credit:

Evaluarea credibilit\]ii financiare a municipiului Dun\reni

Municipiul Dun\reni
1. Baza economică şi informaţii demografice
Municipiul Dunăreni joaca un rol economic regional important datorită aşezării geografice în
partea de nord a României, aproape de graniţa cu Ungaria şi cu Ucraina. Municipiul Dunăreni
(cu 149.500 locuitori, conform recensământului din 1992), este situat în zona central - vestică a
judeţului Maramureş, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m. Municipiul
Dun\reni se întinde pe o suprafaţă de 23.247 ha, din care 2.063 ha sunt terenuri incluse în
zona intravilană construită. Conform analizei regionale a sistemelor de aşezări, municipiul
Dun\reni face parte din centrele administrative ce preiau şi funcţii inter-judeţene, fiind cuprins în
sistemul transilvan - policentric staţionar. După gradul de concentrare al activităţilor economice
şi importanţa lor, Dun\reni se situează pe poziţia a III-a în zona de nord-vest a României.

TABEL 1 – Num\rul [i structura operatorilor pe pia]\:

Sectoare
Agricultur\ 293
Industrie 1,479
Construc]ii 891
Comer] 4,037
Servicii 2,050
Turism 288
TOTAL 9,038

DUN|RENI dispune de o baza economic\ diversificat\, reprezentat\ de comer], servicii,

afaceri mici [i asocia]ii familiale. Aceast\ diversificare va contribui la facilitarea managementului
local în cazul în care vor exista situa]ii de criz\ economic\ care ar putea afecta baza de impozitare
local\ (vezi sec]iunea 2 de mai jos). După cum reiese din Tabelul nr. 1, la sfârşitul anului 2000, în
Municipiul Dun\reni erau înregistraţi 9.038 operatori de piaţă, dintre care 939 companii cu aport
de capital străin având un capital investit de cca. 20.023,4 mii dolari. Din totalul operatorilor de
piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial (comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice)
care reprezintă cca. 44,6% din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de
piaţă care desfăşoară activitate în celelalte domenii economice, serviciile deţin o pondere de
22,8%, sectorul industrial 16,4%, construcţiile 9,8%, agricultura şi turismul având o pondere
relativ egală, de 3,2% din total.
Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt asociaţii familiale (41,8% din total), respectiv societăţi de
tip SRL (37,9% din total) cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor.
Este de remarcat că există un număr mare de comercianţi / operatori de piaţă -persoane fizice:
(1.661) ce desfăşoară activităţi în domeniul comercial şi al serviciilor, dar şi în industrie şi
construcţii. Aceştia au o pondere de aproximativ 18,4% în totalul operatorilor de piaţă.
Societăţile comerciale pe acţiuni au o pondere de 1,48% din total, cea mai mare parte activând

Manual - Anexe 29
 în domeniul industrial, substituind astfel locul regiilor autonome, reduse ca pondere, respectiv
0,015%. Acest fenomen relevă faptul că în Dun\reni procesul de privatizare este avansat, şi de
asemenea, că o mare parte a regiilor autonome s-au transformat în societăţi comerciale sau alte
forme de organizare societară.

Tabel 2 – Dinamica cifrei de afaceri 1996-2000 (mii lei)

2000/
Sector 1996 1997 1998 1999 2000 1999
cre[tere

Agricultur\ 118,369,266 160,356,088 97,151,823 101,857,341 165,033,011 1.620

Industrie 982,630,060 2,501,915,826 2,795,839,141 4,039,435,927 5,773,038,525 1.429
Construc]ii 133,428,320 292,017,504 456,340,899 525,352,829 753,418,658 1.434
Comer] 900,840,949 1,947,564,784 1.533
Servicii 85,474,247 152,114,456 4.234
Turism 10,001,239 14,923,527 1.327

Dacă se urmăreşte evoluţia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor cinci ani, se observă o
creştere continuă a acesteia pentru agenţii care activează în sfera industriei şi construcţiilor,
creşterea fiind relativ constantă în perioada ultimilor trei ani.
Industrie: Din totalul cifrei de afaceri realizate în industrie la sfârşitul anului 2000 ponderile
cele mai mari erau deţinute de ramurile: industrie alimentară şi băuturi (24,3%), metalurgie
(16,5%), prelucrarea lemnului (15,9%), extracţia şi prepararea minereurilor metalifere (9,7%),
confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte (5,3%), mobilier şi alte activităţi industriale (4,8%),
textilă şi produse textile (4,4%), confecţii metalice şi produse din metal (4,0%).
Agricultură: În domeniul agricol evoluţia cifrei de afaceri înregistrate de către operatorii
de piaţă a fost uşor ascendentă în anul 1997, dar a înregistrat o scădere severă în anul 1998,
începând să crească din nou, dar cu un ritm mult diminuat, până la sfârşitul anului 2000.
Comerţ: În ceea ce priveşte sectorul comercial, cifra de afaceri realizată de companiile în
domeniu a înregistrat continuu o evoluţie ascendentă, dar această evoluţie a fost diferită ca ritm
de la un an la altul. La sfârşitul anului 2000 cifra de afaceri totală înregistrată de firmele cu activitate
de comerţ era de 467.645.497 mii lei, cu o creştere de 1,5% faţă de anul 1999. Evoluţia ascendentă
a cifrei de afaceri se datorează în mare parte creşterii preţurilor, şi mai ales creşterii preţurilor la
produsele petrolifere (carburanţi şi lubrifianţi), cifra de afaceri înregistrată de societăţile comerciale
care activează în acest domeniu fiind mai mare la sfârşitul anului 2000 cu 7,4% decât în anul 1999.
În acelaşi timp, cifra de afaceri din vânzările produselor alimentare a înregistrat o scădere faţă de
perioada precedentă cu 6,1%, ceea ce denotă o scădere a consumului populaţiei.
Construcţii: Cifra de afaceri în construcţii a crescut spectaculos pe parcursul întregii
perioade analizate, înregistrând 4.670.644.597 mii lei la sfârşitul anului 2000, dar aceasta se
datorează creşterii preţurilor materialelor de construcţii şi a transportului. Din total, ponderea
cea mai mare a revenit lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale, 81,7%; din acestea 18,3%
constituind lucrările de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii.
Serviciile: Au înregistrat o evoluţie fluctuantă de la un an la altul, la sfârşitul anului 2000
cifra totală de afaceri în acest sector fiind de 950.739.020 mii lei, cu o creştere de 4,23% faţă de
perioada comparabilă a anului precedent.
Turismul: Evoluţia turismului în zona Dun\reni a înregistrat o linie ascendentă în perioada 1996-
2000, fiind unul din sectoarele în care creşterea cifrei de afaceri se datorează sporirii numărului
societăţilor comerciale care îşi dezvoltă obiectul de activitate în acest domeniu şi dezvoltării
afacerilor acestora. Numărul total de turişti cazaţi în anul 2000 s-a ridicat la 666.362 repartizaţi
ca pondere astfel: 60% în hoteluri, 18,3% în tabere, 11,3% în cabane turistice, 10,4% în moteluri şi
pensiuni. Acest sector prezintă un potenţial de dezvoltare în creştere, nevalorificat suficient.

30 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 Aspecte demografice [i ocupaţionale. Numărul şi structura populaţiei
Tabelul 4 arat\ c\ DUN|RENI are o popula]ie relativ tân\r\ – acest fapt este un semnal
pozitiv pentru contractarea de datorie pe termen lung. Situa]ia pozitiv\ poate fi ^ns\ afectat\
de continua migrare a for]ei de munc\ tinere. De asemenea, aceasta conduce c\tre o posibil\
cre[tere a cererii de servicii sociale [i de educa]ie, cu impact asupra bugetului local.
La 1 iulie 2000 populaţia municipiului Dun\reni era de 149.780 persoane, din care 72.734 (48,6%)
bărbaţi şi 77.046 (51,4%) femei, locuitorii municipiului reprezentând 28,2% din populaţia judeţului.
Fa]\ de 2001 când s-a ^nregistrat o u[oar\ cre[tere a num\rului popula]iei, în 2002 popula]ia
a scăzut la 142.858 (-0,02%).

Tabel 3 – Evolu]ia popula]iei (2000-2008)

Tabel 4 – Structura pe vârste ( 2002)

Grupa de vârst\ Numar de locuitori Procent din total
0-25 58713 41.1%
25-40 39413 27.6%
40-60 33471 23.4%
60 – 80 [i peste 11261 7.9%
TOTAL 142,858 100%

Fenomene demografice
În anul 2000, numărul născuţilor vii a fost de 1.459, în scădere cu 166 faţă de 1999, rata
natalităţii reducându-se de la 10,8 la 9,7 născuţi vii la o mie de locuitori. Numărul deceselor a
fost în anul 2000 de 1.128, în scădere cu 136 de cazuri comparativ cu anul 1999, rata mortalităţii
generale înregistrând o scădere de la 8,4 la 7,5 decese la o mie de locuitori. Sporul natural al
populaţiei în anul 2000 a fost pozitiv, respectiv de 331 persoane, reprezentând 91,7% din sporul
natural pozitiv al anului 1999. Această diminuare a sporului natural al populaţiei se datorează,
în principal, scăderii numărului de născuţi vii. La o mie de locuitori, sporul natural a fost de 2,2
persoane în anul 2000, faţă de 2,4 persoane în anul 1999.
Forţa de muncă şi şomajul
La 1 ianuarie 2000, rata de activitate şi de ocupare era de 67,6%, respectiv de 62,9%. Distribuţia
numărului mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare
parte se regăseşte în industrie (47,8% din total), urmată de comerţ (17,1%), construcţii (6,7%),

Manual - Anexe 31
 învăţământ (6,1%), transporturi, poştă şi telecomunicaţii (5,6%), sănătate şi asistenţă socială (5,3
%). Rata [omajului a sc\zut de la 6.6% în 2000 la 4.9% în 2003 (sub media pe ]ar\ care este de
7.2% - decembrie 2003). Aceasta reflect\ tranzi]ia cu succes a municipiului Dun\reni la economia
de pia]\ [i este un bun semnal privind poten]ialul de cre[tere economic\ sustenabil\. Totu[i,
stabilitatea macroeconomic\, în special varia]ia infla]iei, poate constitui un risc pentru Dun\reni,
^ntrucât instabilitatea pre]urilor poate determina disfunc]ii semnificative pentru afacerile mici
atât de bine reprezentate local.
Infrastructura
Municipiul Dun\reni este deservit de o bun\ re]ea de drumuri, feroviar\ [i transport aerian,
care a ]inut pasul cu dezvoltarea economic\ regional\. Serviciile locale sunt adecvate dar este
nevoie de investi]ii semnificative pentru modernizarea acestora (ex: investi]ii în sistemul de
alimentare cu ap\ pentru a reduce pierderile în re]ea). ~n ceea ce prive[te telecomunica]iiile,
Dun\reni ^[i modernizeaz\ re]eaua de comunica]ii [i multe companii utilizeaz\ internetul pentru
a-[i dezvolta afacerile.
Căi rutiere
Dun\reni este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Principalele căi rutiere sunt:
 E 58 Dej Dun\reni Satu Mare
 DN 1c Dun\reni Sighetu Marmaţiei
În municipiul Dun\reni există o reţea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I şi II,
dar cu relativ puţine intersecţii amenajate pentru circulaţie (semaforizate). Funcţionează, de
asemenea, o autobază de călători, care asigură transportul de călători spre comunele din judeţ
şi judeţele limitrofe.
Căi ferate
Dun\reni asigură legătura pe magistrala IV între Dej şi Satu Mare. Calea ferată este simplă,
neelectrificată, adecvat\ transportului de m\rfuri [i calatori.
Căi aeriene
În imediata vecinătate a municipiului Dun\reni, în comuna Tăuţii Măgherăuş se găseşte
Aeroportul Dun\reni. Aeroportul este în curs de modernizare, astfel încât să devină un aeroport
internaţional. La distanţa de 60 km există un aeroport internaţional la Satu-Mare, iar la 150 km
aeroportul internaţional Cluj Napoca.
Transporturi
Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigură legăturile cu toate
comunele din judeţ. Dun\reni asigură curse de călători spre şi dinspre comunele periurbane, pe
trasee urbane. Reţeaua de troleibuze este în proces de extindere. Transportul greu beneficiază
de rute ocolitoare care asigură o mai bună fluenţă a traficului în zonele centrale. Transportul
urban de călători are un parc auto format din 131 autobuze, 10 troleibuze, 3 maxitaxi. Pentru
transportul feroviar de marfă şi călători se dispune de o staţie de călători şi 3 de marfă. Se
remarcă numărul relativ mare de agenţi economici care beneficiază de linii de cale ferată uzinale.
Pentru transportul rutier, municipiul Dun\reni are 194 km de drumuri din care 124 km drumuri
modernizate.
Reţele tehnico-edilitare
Reţele de distribuţie a apei potabile în lungime de 276,8 km, asigură distribuţia apei astfel:
pentru uz casnic 31 mil. mc, iar pentru uz public 3,6 mil. mc. Din cauza deteriorării reţelei de
distribuţie şi a avariilor, sau pierdut în anul 2000 cca. 12,7 mil. mc apă (23% din apa introdusă în
reţea). Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 181 mii mc/zi. În ceea ce
priveşte reţeaua de canalizare, aceasta cuprinde 171,6 km, lungimea stradală este de 194 km,
iar debitul staţiilor de epurare este de 116,6 mii mc/zi. Reţelele de distribuire a gazului metan
sunt în lungime totală de 155,5 km, distribuindu-se 257,6 mil. mc, din care 134,6 mil. mc pentru

32 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

uz casnic. Se remarcă gradul mare de contorizare individuală a consumului casnic. În domeniul
telecomunicaţiilor în Dun\reni funcţionează 11 oficii, iar numărul abonaţilor telefonici este de
61,8 mii. Reţelele telefonice sunt în curs de extindere şi modernizare, se înlocuiesc traseele
uzate cu sisteme moderne şi se asigură preluarea din centralele analogice în cele digitale. În
domeniul noilor tehnologii, în comunicaţii există tendinţe deosebit de favorabile în domeniile:
1. Comunicaţii mobile GSM, NMT, înregistrâdu-se peste 5.000 de utilizatori;
2. Internet: există 28 de firme cu profilul CafeInternet (cybernet) şi 5 firme
autorizate pentru Servicii Internet (ISP). Prezenţa în spaţiul virtual/internet
a oraşului este la o cotă numerică şi calitativă ridicată, apropiată de nivelul
municipiului Cluj Napoca;
3. Domeniile rezervate pe internet (.ro) cu proprietari-firmă din Dun\reni se
apropie de 100, inclusiv Instituţiile. Administraţia deţinând proprietăţi în acest
spaţiu public: www.baiamarecity.ro, www.maramurescounty.ro.

2. Structura veniturilor şi cheltuielilor

Veniturile
Prin comparaţie cu alte oraşe de aceeaşi mărime din România, veniturile totale ale oraşului
DUNĂRENI se situează în zona de mijloc a părţii superioare a clasamentului. În anul 2004,
veniturile totale ale Primăriei DUNĂRENI au fost previzionate la 1,066 miliarde lei, sau
aproximativ 32,3 millioane USD (aproape 226,3 USD pe cap de locuitor). În anii anteriori,
veniturile totale pe cap de locuitor s-au ridicat la aproximativ 170 USD în 2002 şi 128 USD în
2001. Acest nivel al veniturilor pe cap de locuitor este comparabil cu valorile înregistrate de
alte unităţi administrativ-teritoriale de aceeaşi mărime.
Cea mai mare parte a veniturilor este reprezentată de impozite. Cele mai importante
venituri din impozite în oraşul DUNĂRENI, ca şi în majoritatea celorlalte oraşe, sunt impozitele
pe proprietate şi cotele defalcate din impozitul pe venit general. Tabelele 5 şi 6 indică faptul
că impozitele pe proprietate au reprezentat aproximativ 36% şi respectiv 46% din totalul
surselor proprii de venituri ale primăriei în perioada 2000 - 2004 (estimat). Impozitele pe
proprietate includ taxe şi impozite pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport deţinute de
persoane fizice şi juridice.
În valori constante, încasările din impozite în oraşul DUNĂRENI au crescut între 2000 şi
2003 de la 244.425 la 467.000 lei pe persoană. Aceasta se datorează în cea mai mare parte
unei creşteri accentuate a impozitului pe terenurile deţinute atât de persoanele fizice, cât şi
de persoanele juridice, precum şi creşterii impozitelor pe clădiri în special la cele deţinute de
persoanele juridice. Aceasta reprezintă o tendinţă încurajatoare şi care poate continua să se
îmbunătăţească dacă România introduce reforme în sistemul de impozite pe proprietate.
Există potenţial şi pentru alte creşteri ale impozitelor pe proprietate cu condiţia ca România
să dezvolte un sistem mai eficace de înregistrare şi aplicare a impozitelor pe proprietate. În
prezent, baza de impozitare este stabilită prin reglementări administrative care nu cuprind
neapărat valoarea de piaţă a tranzacţiilor imobiliare. Guvernul promulgă procedurile de stabilire
a valorilor minime ale impozitelor pe proprietate, dar adesea aceste nivele minime nu reflectă
potenţialul oferit de impozite. Aceasta este o problemă sistemică relevantă tuturor unităţilor
administrativ-teritoriale. În ciuda problemei sistemice de evaluare, oraşul DUNĂRENI şi alte
municipalităţi pot creşte în mod substanţial veniturile din impozitele pe proprietate prin reforme
ale procedurilor de evaluare şi aplicare stabilite de legea actuală în vigoare.
Cotele defalcate de la bugetul de stat reprezintă 59 - 79% din veniturile recurente ale oraşului.
Această variaţie mare este explicată prin alocarea cotelor TVA pentru sprijinirea descentralizării
serviciilor de învăţământ începând cu anul 2001. Ea reflectă de asemenea instabilitatea acestei
importante surse de venituri pentru menţinerea servicilor asigurate de primărie. Aceasta este o
problemă comună cu care se confruntă toate unităţile administrativ-teritoriale, făra a reprezenta
o situaţie unică a oraşului DUNĂRENI. Astfel de cote defalcate includ sume derivate ca procente
din impozitul pe salarii şi venitul general precum şi sumele cu destinaţii speciale din TVA.

Manual - Anexe 33
 Tabelul 5 Veniturile totale ale oraşului DUNĂRENI în perioada 2000 - 2004
(realizat pe 2000 - 2003 şi planificat pentru 2004) – Milioane Lei
Venituri
– execuţie bugetară 2000 2001 2002 2003 2004

VENITURI TOTALE 181.437.058 473.922.386 606.761.402 794.819.737 1.066.968.718

Venituri proprii 88.281.337 124.390.505 173.220.997 260.623.744 402.031.946

Impozite şi taxe locale 51.230.868 76.322.463 107.247.690 164.378.083 245.783.266

Alte venituri curente 8.492.125 10.970.408 17.502.882 20.451.568 31.600.449

Impozite pe proprietate 36.609.897 55.658.073 79.112.982 93.241.305 138.150.000

Venituri din capital 1.667.810 1.734.734 2.131.574 2.952.068 46.500.000

Prelevări de la bugetul de
stat 1.) 78.386.920 300.741.156 363.801.392 443.332.307 605.632.416

Transferuri2.) 3.745.071 3.306.690 23.989.493 48.904.707 46.745.356

Subvenţii 11.023.730 8.241.898 620.520 1.958.979 12.559.000

Alte venituri de capital 26.890.534 35.362.900 46.338.851 72.842.025 78.148.231

Total venituri recurente 133.362.859 380.370.309 495.038.575 656.615.097 898.161.038

Total venituri
nerecurente 48.074.199 56.309.940 66.593.827 98.204.640 168.807.680
1. include cote defalcate din impozitul pe salarii, cote defalcate din veniturile globale şi cote
defalcate din TVA
2. include sume cu destinaţii speciale alocate de la bugetul de stat sau bugetul consiliului judeţean
pentru echilibrarea bugetelor locale şi subvenţii pentru servicii sociale

Tabelul 6 – Indicatori ai Flexibilităţii Fiscale

Indicatori ai performanţei financiare 2000 2001 2002 2003 2004
Indicatori ai flexibilităţii fiscale
Venituri proprii pe cap de locuitor (1000 lei) 589,407 829,331 1212,540 1824,355 2814,207
Total venituri recurente /venituri proprii 0,58 0,61 0,62 0,63 0,61
Cote defalcate de la veniturile bugetului de stat
/ venituri recurente 0,59 0,79 0,73 0,68 0,67
Transferuri pentru echilibrare /venituri recurente 0,03 0,01 0,05 0,07 0,05
Taxe şi impozite locale / venituri recurente 0,38 0,20 0,22 0,25 0,27
Venituri nerecurente /venituri proprii 0,54 0,45 0,38 0,38 0,42
Impozite pe proprietate / venituri proprii 0,41 0,45 0,46 0,36 0,34
Alte venituri proprii exceptând impozitele pe
proprietate /venituri proprii 0,59 0,55 0,54 0,64 0,66

Veniturile nerecurente au reprezentat o parte substanţială din sursele totale de venituri ale
primăriei, variind de la aproximativ 54% la 38%. Cea mai mare parte a veniturilor nerecurente
sunt derivate din fondurile cu destinaţie specială care sunt utilizate în principal pentru finanţarea
anumitor proiecte de investiţii de capital şi cheltuieli materiale asociate acestor investiţii.

34 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

Oraşul DUNĂRENI nu pare să depindă prea mult de sursele de venituri nerecurente pentru
a-şi echilibra bugetul.
Un semnal pozitiv este dat de nivelul relativ scăzut al transferurile de echilibrare de la Consiliul
Judeţean comparat cu alte administraţii publice din România. Reducerea subvenţiilor pentru
echilibrare coincide cu creşterea nivelelor veniturilor proprii în oraşul DUNĂRENI şi scăderea
dependenţei de cotele defalcate de la bugetul de stat. În plus, subvenţiile pentru încălzirea
centrală şi alte categorii reprezintă de asemenea sume foarte mici datorită realizării cu succes
a restructurării sistemului de furnizare a căldurii. Totuşi, marile dezechilibre structurale între
venituri şi responsabilităţile de cheltuieli ca urmare a procesului de descentralizare continuă să
creeze deficite bugetare semnificative.
Comparată cu alte municipalităţi, DUNĂRENI are o situaţie mai deosebită prin faptul că
aplică o taxă cu destinaţie specială instituită în anul 1998. Aceasta este o taxă specială pentru apă
încasată ca suprataxă la factura de apă şi care este utilizată pentru finanţarea cheltuielilor de capital
pentru serviciile de apă. Deşi sumele încasate nu sunt impresionante, aceasta demonstrează
faptul că administraţia publică este atât dispusă cât şi capabilă să identifice noi surse de finanţare
şi să canalizeze serviciile comunitare către operaţiuni auto-finanţate.

Tabelul 7 – Indicatorii performanţei bugetare - venituri

Performanţa bugetară
- indicatori principali 2000 2001 2002 2003

Venituri realizate/planificate 0,78 0,84 1,01 0,91

Venituri recurente realizate /planificate 0,79 0,83 0,95 0,91
Impozite şi taxe locale realizate /planificate 0,64 0,74 1,02 0,72
Sume din impozitul pe venit realizate 0,98 0,87 0,89 0,98
/planificate

Primăria oraşului DUNĂRENI aplică procedurile fiscale de zonare stabilite prin lege pentru
evaluarea terenurilor şi valorilor îmbunătăţirilor, pentru calcularea impozitelor pe proprietate
(pe baza amplasamentului proprietăţii, măsurată din centrul oraşului). Nu se aplică nici un fel
de alte diferenţieri şi există oportunităţi considerabile de creştere a încasărilor de impozite pe
proprietate aşa cum s-a menţionat mai sus.
Rata efectivă de încasare a tuturor veniturilor comparată cu sumele aprobate prin buget au
fluctuat în perioada analizată de la 78% în 2000 la 91% în 2003. Deşi rata generală de încasare
a veniturilor este destul de mare, autorităţile locale pot creşte veniturile din impozite şi taxe
locale. Autorităţile locale au declarat că, începând cu anul 2004, se va implementa o strategie
de îmbunătăţire a colectării impozitelor şi taxelor locale. Principala dificultate constă în numărul
redus de personal care lucrează la încasarea impozitelor.
De asemenea, nu există o bază de date comună administrată de direcţia de impozite şi
direcţia de urbanism care se ocupă de cadastru, şi de aceea pot apărea întârzieri la înregistrarea
noilor contribuabili.

Cheltuilelile
Tabelul 8 arată faptul că cele mai importante cheltulieli din buget în perioada 2000 - 2003 au
fost cele pentru învăţământ, asistenţă socială, servicii locale /utilităţi. Cheltuielile totale pentru
aceste sectoare din totalul cheltuielilor bugetare în această perioadă au fluctuat de la 60% la
75% . Oraşul DUNĂRENI trebuie să se aştepte la creşterea cheltuielilor pentru învăţământ şi
asistenţă socială pe baza tendinţelor demografice. Cheltuielile pentru servicii locale /utilităţi
pot creşte în funcţie de măsura în care primăria se conformează reglementărilor UE privind
îmbunătăţirile de mediu şi cererea generală pentru extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor.

Manual - Anexe 35
 Tabelul 8 Structura cheltuielilor bugetare municipale în perioada 2000 - 2004
(realizat pe 2000 - 2003 şi estimat pe 2004)

Cheltuieli – execuţie
bugetară 2000 2001 2002 2003 2004

Autorităţi publice 17.031.475 22.484.916 29.624.675 41.188.200 52.792.200

Învăţământ 24.565.431 228.017.170 285.071.740 365.104.205 470.363.600

Sănătate 2.143.427 6.116.881 8.197.672 11.886.799 13.328.000

Cultură 10.253.928 15.137.410 19.909.558 23.124.848 28.640.330

Asistenţă socială 12.577.856 21.346.290 46.473.776 58.202.110 61.019.744

Servicii/utilităţi locale 70.348.747 99.291.701 110.702.334 161.643.660 185.521.500

Transport 15.509.810 25.559.780 20.912.092 26.357.811 122.890.000

Alte activităţi 0 725.965 0 2.227.642 7.706.030
economice
Alte acţiuni 1.854.770 1.030.469 3.474.590 1.167.020 4.142.397

Cheltuieli – execuţie
bugetară 2000 2001 2002 2003 2004

Total cheltuieli 168.157.258 402.927.298 523.730.258 708.541.957 931.006.377

operaţionale
Total cheltuieli
materiale şi de 113.720.616 332.384.586 419.322.063 576.272.711 779.121.292
personal
Total subvenţii şi 54.436.642 67.159.467 97.634.831 123.661.991 138.361.309
transferuri

Pl\ţi de dobânzi 0 3.383.245 6.773.364 8.607.255 13.523.776

Total cheltuieli de 11.762.914 61.242.213 49.625.445 52.789.329 103.024.300

capital

Alte plăţi 0 10.737.893 27.157.509 18.000.000 25.333.334

Din care
Plăţi de capital 0 10.737.893 27.157.509 18.000.000 25.333.334
Fonduri de rezervă 0 0 0 0 0

V\rs\minte ale 0 0 0 0 0
excedentului

Total serviciul anual al 0 14.121.138 33.930.873 26.607.255 38.857.110

datoriei

Total cheltuieli 179.920.172 474.907.404 600.513.212 779.331.286 1.059.364.011

36 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

Tabelul 9 – Indicatori Cheltuieli

Cheltuieli 2000 2001 2002 2003 2004

Total cheltuieli pe cap de locuitor
(1000 lei) 1201,2 3166,3 4203,6 5455,3 7415,5

Cheltuieli operaţionale pe cap de

locuitor (1000 lei) 1122,7 2686,4 3666,1 4959,8 6517,0

Cheltuieli operaţionale / total cheltuieli 0,93 0,85 0,87 0,91 0,88

Cheltuieli de capital / total chletuieli 0,07 0,15 0,09 0,07 0,11

Cheltuieli de personal / cheltuieli

operaţionale 0,07 0,52 0,50 0,45 0,40

Subvenţii şi transferuri / cheltuieli

operaţionale 0,32 0,17 0,19 0,17 0,15

Tabelul 9 indică o creştere semnificativă a cheltuielilor pe cap de locuitor de la 1.201.200

lei în 2000 la 5.455.300 în 2003. Aceasta s-a datorat în cea mai mare parte descentralizării
serviciilor de învăţământ şi includerii cheltuielilor de personal în bugetele locale.
Cele mai rigide cheltuieli, respectiv cele de personal şi subvenţiile /transferurile, reprezintă
39% în 2000, 69% în 2001 şi 2002, şi 62% în 2003. Salariile reprezintă cea mai mare categorie
de cheltuială necesitând aproape 50% din totalul bugetului; cea mai mare parte a cheltuielilor cu
salariile este pentru profesori.
Indicatorii de mai sus arată că oraşul DUNĂRENI are o structură relativ rigidă a cheltuielilor.
Lipsa rigidităţii ar însemna ca, în cazul unei scăderi economice, oficialităţile locale alese să nu
simtă o presiune excesivă din partea cetăţenilor şi a altora pentru a încerca să se sustragă de la
obligaţiile privind serviciul datoriei.
Politica guvernului, de creştere a salariilor în sectorul public, poate ridica nivelul rigidităţii
cheltuielilor în oraşul DUNĂRENI (în perspectivă pe termen scurt), dar nu la un nivel deosebit de
semnificativ. În plus, până la finalizarea procesului de descentralizare a serviciilor de învăţământ,
administraţiile publice locale nu vor avea control deplin asupra salariilor din învăţământ.
Cheltuielile de capital variază între 7-11% din totalul cheltuielilor (obişnuit pentru
administraţia publică locală din România). Cea mai mare parte a cheltuielilor de capital sunt
pentru îmbunătăţirea serviciilor/ utilităţilor locale (de exemplu apă, canalizare, transport local).
În concluzie, oraşul DUNĂRENI are o structură relativ elastică a veniturilor proprii, dar
cheltuielile sunt destul de rigide şi este de aşteptat să crească. Pentru moment, par a se menţine
tendinţele de creştere economică la nivel naţional din ultimii trei ani, împreună cu un curs
valutar stabil, ceea ce indică un viitor bun pentru administraţia publică locală. Pe măsură ce
economia locală va creşte, veniturile din impozitul pe veniturile persoanelor fizice, pe veniturile
întreprinderilor mici, şi pe veniturile din taxele de servicii vor trebui de asemenea să crească.
Însă, este neclar dacă aceste creşteri vor fi suficiente pentru a acoperi cheltuileile adiţionale
pentru învăţământ, sănătate şi servicii sociale. Pe partea de cheltuieli, starea de deteriorare a
activelor comunitare şi nevoia de îmbunătăţire a serviciilor sociale vor continua să exercite o
presiune în sensul creşterii principalelor categorii de cheltuieli bugetare.

Manual - Anexe 37
 3. Datoria Municipală
Începând cu anul 2000, oraşul DUNĂRENI a contractat datorii într-o manieră foarte prudentă
dat fiind faptul că serviciul total a datoriei este de aproximativ 6–7% din totalul surselor de
venituri proprii plus impozitul pe venit, mult sub limita legală (20%). Oraşul DUNĂRENI a luat
împrumuturi la rate ale dobânzilor comparabile cu ratele comerciale valabile la data contractării
împrumutului. Datoria totală la 31 decembrie 2004 este de aproximativ 60,3 miliarde lei sau
402.590 lei pe cap de locuitor. Valoarea maximă a rambursării serviciului datoriei (capital plus
dobândă) va fi atinsă în anul 2006, când nivelul de îndatorare este previzionat a fi 6% din totalul
veniturilor proprii. Împrumuturile au fost contractate cu bănci comerciale din România şi au
fost utilizate pentru a îmbunătăţi infrastructura şi a înlocui unele active fizice. Împrumuturile
iniţiale au avut o scadenţă de un an, dar Primăria a extins scadenţa la 3 ani pentru împrumuturile
rămase contractate în 2003 şi 2004. Structura de amortizare, cu rate egale anuale, este de
asemenea foarte uşor de rambursat pentru primărie.
Oraşul DUNĂRENI a rambursat datoria la timp; nici una dintre bănci nu au raportat întârzieri
la plată sau plăţi penalizatoare.
Tabelul 10 – Împrumuturile contractate şi termenii acestora
Datorii la 31 Perioada de
Suma împrumutului
Banca şi data contractului Rata dobânzii % decembrie 2004 graţie Data rambursării finale
(miliarde lei)
(miliarde lei) (luni)

BRD Societe Generale 6.440 49% 0 N/A 10 ianuarie 2002

11 ianuarie 2001
BRD Societe Generale 5.801 49% 0 N/A 10 ianuarie 2002
11 ianuarie, 2001
BRD Societe Generale 25 43 0 4 25 septembrie 2002
25 septembrie 2001
Raiffeisen Bank 8 30 BUBOR1 lună + 4% 0 4 15 august 2004
septembrie 2002
Raiffeisen Bank 3 450,000 EURO EURIBOR +4.5% 0 N/A 31 decembrie 2004
decembrie 2002
BRD Societe Generale 40 BUBOR 6 luni +1% 25 12 22 aprilie 2006
22 aprilie 2003
Banca Comercială 40 BUBOR 6 luni +3% 35.3 3 15 iunie 2007
Română 29 iunie 2004
TOTAL 60.3

Tabelul 11 – Serviciul datoriei curente

2001 (2) 2002 (3) 2003 (4) 2004 (5) 2005(6) 2006(7) 2007(8)

Serviciul
datoriei
curente 14.121.138 33.930.873 26.607.255 38.857.110 46.888.782 26.543.523 8.508.512

Plăţi de
dobânzi 3.383.245 6.773.364 8.607.255 13.523.776 10.892.782 3.880.857 500.512

Plăţi de
capital 10.737.893 27.157.509 18.000.000 25.333.334 35.996.000 22.662.666 8.008.000

38 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\

 4. Operaţiuni Financiare
Oraşul DUNĂRENI a înregistrat deficite operaţionale în perioada 2000 - 2003 şi deficite
din activitatea generală în anul 2001, şi mici excedente în 2000, 2002 şi 2003. Municipalitatea
nu a constituit rezerve în nici unul dintre anii analizaţi. Creditorii nu trebuie în nici un caz să
interpreteze această situaţie ca un indiciu al unei lipse de prudenţă fiscală din partea autorităţilor
locale. ~n prezent, legea cere ca municipalităţile să îşi păstreze rezervele şi balanţele în conturi
de trezorerie neproductive, nepurtătoare de dobândă. În mediul inflaţionist de astăzi, această
cerinţă descurajează oficialităţile locale să menţină un nivel înalt al rezervelor sau balanţelor .

5. Arieratele
Oraşul DUNĂRENI şi-a adminsitrat destul de bine contul creditor. Conform rapoartelor
întocmite de oficialităţile oraşului DUNĂRENI, în anul 2001 existau arierate la 30 de zile în
sumă de numai 22,5 miliarde lei. În 2002, totalul sumelor datorate se ridica la 26,2 miliarde
lei din care aproape 70% la 30 de zile, 25% la 90 de zile şi 5% la un an. În anul 2003 nu au fost
înregistrate datorii.
Nu au fost încă obţinute informaţii cu privire la sumele de încasat.

6. Rezumat
INDICATOR
 Procent venituri proprii din veniturile totale; 2003: 33%
 Procent subvenţii de stat şi subvenţii din veniturile recurente, 2003: 7%
 Alte cote defalcate şi transferuri de echilibrare din veniturile recurente, 2003: 75%
 Procent cheltuieli inflexible din cheltuielile operaţionale, 2001: 62%
 Sold buget operaţional, deficit mediu 2000 - 2003: 34 -51 miliarde lei
 Nivelul de îndatorare: 2000 – 2003: 6-7%

Manual - Anexe 39
 Oraşul DUNĂRENI este un bun exemplu al unui oraş care trebuie să se lupte cu dezechilibrele
fiscale structurale şi alţi factori comuni administraţiei publice locale din România, care vor
continua să afecteze bugetul operaţional şi bugetul de capital al primăriei:
 Deficite operaţionale semnificative create de trecerea responsabilităţilor de
cheltuială pentru învăţământ şi alte servicii sociale de la bugetul de stat la
autorităţile locale;
 Incertitudinile privind suma anuală din veniturile bugetului de stat acordată
acoperirii creşterii cheltuielilor;
 Lipsa unor reglementări şi proceduri de alocare clare şi transparente privind
transferurile de echilibrare de la consiliul judeţean;
 Cadrul legal şi proceduri administrative depăşite privind aplicarea şi colectarea
impozitelor pe proprietate, principala sursă de venituri proprii ale oraşului;
 Continuarea subvenţiilor operaţionale pentru serviciile comunitare ca
urmare a amânării întreţinerii şi nivelelor tarifelor care nu acoperă costurile
operaţionale; creşterea cheltuielilor de capital pentru aceste servicii pentru
reabilitarea necesară a reţelelor, îmbunătăţirea eficienţei şi extindere.
Ca urmare a acestor dezechilibre structurale, Primăria a înregistrat deficite ale bugetului
operational considerabile între 2000 şi 2003, variind de la un minim de 22,6 miliarde în 2001
la 51,9 miliarde în 2003. Aceste deficite sunt echilibrate prin transferuri şi subvenţii de la
bugetul consiliului judeţean şi bugetul de stat, precum şi prin amânarea cheltuielilor de capital
aprobate dar ne-executate. Primăria a trebuit să renunţe la cheltuielile planificate de capital
din veniturile proprii pentru a acoperi deficitele operaţionale. Aceasta demonstrează natura
insidioasă a procesului opac de echilibrare: din cauza nesiguranţei asociate cu transferurile
interguvernamentale, printre altele, administraţia publică locală din România va continua să
întâmpine dificultăţi în planificarea şi execuţia proiectelor de capital. Baza economică a oraşului
este solidă, cu toate că este foarte mult influenţată de condiţiile macroeconomice, ca şi în cazul
altor administraţii publice locale.
Baza economică este diversă, formată din intreprinderi mici familiale şi servicii, fără a fi
dependentă de un singur angajator dintr-o anumită industrie pentru generarea sursei principale
de venituri; impozitul pe proprietate. Cu toate acestea, Primaria este foarte susceptibilă la
modificările de la nivel macroeconomic, în special la impactul inflaţiei asupra costurilor afacerilor
(inclusiv rata înaltă a dobânzii la împrumuturi), marjele de profit şi cererii consumatorilor. Acesta
din urmă este foarte relevantă pentru piaţa comercială, industrială şi imobiliar-rezidenţială care
generază impozite pe proprietate.
Primăria poate contrabalansa unele dintre aceste potenţiale impacte macroeconomice
negative asupra veniturilor din impozitul pe proprietate prin îmbunătăţirea modului în care
aceasta evaluează proprietăţile şi colectează veniturile din impozitul pe proprietate. Primăria
încearcă să îmbunătăţească aceste încasări, dar se află într-un cerc vicios. Trebuie să angajeze
personal suplimentar pentru a creşte încasările, dar nu îşi poate permite să crească costurile
de personal. Într-adevăr, una dintre problemele majore cu care se confruntă Primăria este
structura relativ rigidă a cheltuielilor ca urmare a nivelului înalt al costurilor de personal în cadrul
costurilor operaţionale totale. Aceasta este o problemă continuă care poate fi exacerbată prin
creşterea responsabilităţilor de salarii de la bugetul de stat pentru servicii care vor cădea în
sarcina primăriei, cum este creşterea salariilor profesorilor.
O altă chestiune cu care se confruntă Primăria este infrastructura deteriorată. Reţeaua stradală
va necesita alocări continue, ca şi reţelele de apă, canalizare, şi încălzire pentru menţinerea
serviciilor curente, fără a mai menţiona îmbunătăţirile. Primăria recunoaşte această problemă şi
a instituit recent o suprataxă la tariful de apă pentru creşterea veniturilor regiei de apă. Acesta
este un pas major care va ajuta Primăria să îşi reducă subvenţiile operaţionale şi de capital
pentru serviciile comunitare, o componentă majoră a cheltuielilor bugetare ale acesteia.

Anexa 2: Modelul de analiză a creditelor

(CD anexat)

40 Analiza creditelor la nivel de administra]ie local\